34,383 matches
-
comisiile de fond funciar nu i-au soluționat solicitarea s-a ridicat în mod frecvent în jurisprudența instanțelor naționale. ... 105. De-a lungul celor treizeci de ani de aplicare a Legii nr. 18/1991 problema a fost soluționată atât în sensul aprecierii inadmisibilității de a se solicita instanței în mod direct reconstituirea dreptului de proprietate, cât și în sensul considerării ca admisibile a unei atari acțiuni, în prezența pasivității prelungite și nejustificate a autorității ținute la rezolvarea pe cale administrativă a solicitării
DECIZIA nr. 27 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256403]
-
nr. 24/2000, lăsând loc arbitrarului, întrucât legiuitorul enumeră, exemplificativ, Opera din Timișoara, Comitetul Central și comitetele județene sau municipale ale partidului, Televiziunea Română și Radiodifuziunea Română, continuând prin sintagma „altele asemenea“, fără a menționa un criteriu obiectiv și rațional de apreciere a importanței deosebite a unei anumite structuri care a aparținut regimului totalitar. Apreciază astfel că este încălcat principiul separației puterilor în stat, întrucât legiuitorul, în lipsa unor criterii clare, obiective și raționale de apreciere cu privire la importanța pe care
DECIZIA nr. 220 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256773]
-
un criteriu obiectiv și rațional de apreciere a importanței deosebite a unei anumite structuri care a aparținut regimului totalitar. Apreciază astfel că este încălcat principiul separației puterilor în stat, întrucât legiuitorul, în lipsa unor criterii clare, obiective și raționale de apreciere cu privire la importanța pe care o anumită structură a regimului totalitar o avea la acel moment, conferă comisiei abilitate cu soluționarea cererilor din cadrul Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 (SSPR), comisiei parlamentare și instanței de
DECIZIA nr. 220 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256773]
-
nu importanță deosebită. ... 10. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, „în condițiile în care principiile constituționale invocate în susținerea cererii de sesizare nu implică limitarea marjei de apreciere a legiuitorului în impunerea unor condiții pentru acordarea certificatelor în temeiul Legii nr. 341/2004, prin raportare la importanța contribuției fiecărui participant la Revoluția din Decembrie 1989. “ Instanța susține că dispozițiile legale criticate nu încalcă principiul legalității și certitudinii, având în
DECIZIA nr. 220 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256773]
-
astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014, Curtea, examinând cele două criterii presupus a fi arbitrare, a constatat că legiuitorul și-a exercitat, în mod legitim, marja largă de apreciere de care se bucură. Astfel, deși nu se poate exclude, a priori, ca astfel de criterii să fie susceptibile de critici rezonabile, legiuitorul nu a acționat în mod arbitrar prin limitarea includerii în categoria de Luptător cu Rol Determinant doar
DECIZIA nr. 220 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256773]
-
se cuvine anumitor persoane pentru aportul lor deosebit la dezvoltarea societății este de natură morală și îi revine societății, în întregul ei, legiuitorul, originar sau delegat, se bucură, în ceea ce privește conținutul determinat al reglementării, de o marjă de apreciere relativ întinsă. ... 22. Totodată, prin Decizia nr. 296 din 7 mai 2019, paragrafele 21, 22 și 24, Curtea a învederat faptul că dreptul la indemnizație reparatorie nu reprezintă un drept fundamental, astfel că legiuitorul are libera apreciere asupra instituirii unor
DECIZIA nr. 220 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256773]
-
septembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 17 ianuarie 2018). Prevederile legale criticate sunt norme de procedură a căror reglementare este atributul exclusiv al legiuitorului care are, în același timp, o marjă largă de apreciere în edictarea lor. În aceste condiții, Curtea va respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 6 din Legea nr. 77/2016. ... 27. În ceea ce privește criticile formulate de către autoarea excepției din perspectiva respectării exigențelor impuse de art.
DECIZIA nr. 750 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255993]
-
dacă se impune măsura temporară a suspendării plății sumelor de bani aferente contractului de credit. Totuși, Curtea constată că această orientare legislativă a ținut seama de realitățile socio-economice existente, aspect cu privire la care legiuitorul are o largă marjă de apreciere, precum și de particularitățile și specificul circumstanțelor referitoare la iminența începerii sau continuării procedurii de executare silită cu efecte iremediabile asupra consumatorului, respectiv la relația profesionist - consumator în care acesta din urmă se află într-o situație de inferioritate economică
DECIZIA nr. 750 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255993]
-
mod individual, se află într-o evidentă relație de inferioritate, și, pe de altă parte, interesul profesioniștilor de a-și vedea executate sumele de bani rezultate din contractele de credit, intervenind în acest domeniu sensibil, legiuitorul, în marja sa de apreciere, derivată din prevederile art. 61 alin. (1) din Constituție care a reglementat această măsură într-un domeniu limitat (contract de credit) și în condiții restrictive (condiții de admisibilitate în marja impreviziunii), protejând, cu efect imediat și provizoriu, persoanele expuse acestui
DECIZIA nr. 750 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255993]
-
de fapt pentru ca din constatările astfel efectuate să stabilească starea de constituționalitate a normei regulamentare (Decizia nr. 396 din 5 iunie 2019). ... 15. Din analiza sistematică a deciziilor Curții Constituționale în materie, rezultă că Parlamentul are o marjă de apreciere în ceea ce privește desfășurarea procedurilor parlamentare și parcurgerea etapelor pe care le presupun numirile în diverse funcții. De altfel, în Decizia nr. 433 din 21 iunie 2018, Curtea a mai reținut că, în virtutea autonomiei parlamentare de care se
DECIZIA nr. 297 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256088]
-
cazul respectiv, activitatea recunoscută în domeniul apărării drepturilor omului și combaterii discriminării) și poate fi omisă dacă din actele depuse rezultă cu claritate îndeplinirea acestei condiții. Este o condiție de procedură parlamentară în privința căreia Parlamentul are o marjă de apreciere din rațiuni de flexibilitate și suplețe a procedurii (Decizia nr. 433 din 21 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 617 din 18 iulie 2018, paragraful 38, sau Decizia nr. 434 din 21 iunie 2018, publicată
DECIZIA nr. 297 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256088]
-
în vedere că se invocă aspecte ce țin de procedura parlamentară, respectiv de coroborarea art. 5 alin. (5) teza a treia din Legea nr. 47/1992 cu art. 147 din Regulamentul Senatului, ipoteză în care Senatul are o largă marjă de apreciere, nu se poate reține incidența art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, invocarea sa fiind formală. ... 36. Neexistând alte critici de neconstituționalitate, precum în Decizia nr. 396 din 5 iunie 2019, critici care au dus la absorbirea aspectelor de
DECIZIA nr. 297 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256088]
-
de a exclude accesul inculpatului de la beneficiul cauzei de reducere a pedepsei. ... 14. Din această perspectivă, Curtea constată că, prin modalitatea de reglementare, legiuitorul a creat premisa aplicării cauzei de reducere a pedepsei ca rezultat al unor interpretări sau aprecieri arbitrare ale persoanei vătămate/părții civile. Or, prin această modalitate de reglementare, legiuitorul a conferit persoanei vătămate/părții civile din procesul penal (referitor la infracțiunile de evaziune fiscală prevăzute de art. 8 și 9 din Legea nr. 241/2005) o poziție privilegiată, simpla
DECIZIA nr. 869 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256429]
-
de drept a reținut, în jurisprudența sa, că art. 519 din Codul de procedură civilă nu definește noțiunea de „chestiune de drept“, fiind supusă de aceea unei evaluări în concret, din partea instanței supreme, raportat la elementele care legitimează, în aprecierea instanței de trimitere, declanșarea mecanismului pronunțării hotărârii prealabile. ... 45. Așa cum s-a arătat și în doctrină^1, pentru a fi justificată intervenția instanței supreme în scopul preîntâmpinării unei jurisprudențe neunitare, este necesar ca respectiva chestiune de drept să releve aspecte
DECIZIA nr. 25 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255992]
-
care organizează și reglementează autoritatea publică vizată), după caz. ... 19. În ceea ce privește observația autorului prin care solicită schimbarea jurisprudenței instanței de contencios constituțional (recunoscând expres autoritatea jurisprudenței Curții Constituționale potrivit căreia criteriul înaltei competențe profesionale este unul subiectiv, aprecierea sa reprezentând apanajul exclusiv al instituției sau autorității care numește într-o anumită funcție sau delimitate publică), se arată că revirimentul jurisprudențial se poate face doar dacă s-au produs modificări substanțiale în realitatea socială și, corelativ, în soluțiile legislative
DECIZIA nr. 296 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256087]
-
ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior“. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, prima și a treia condiție sunt obiective și pot face obiectul controlului de constituționalitate, pe când cea de-a doua are natură subiectivă și ține exclusiv de aprecierea autorității de numire (Decizia nr. 459 din 16 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 712 din 30 septembrie 2014, paragraful 38). ... 29. Art. 5 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 stabilește că „fiecare candidat va
DECIZIA nr. 296 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256087]
-
Curții Constituționale de a-și reevalua jurisprudența cu privire la verificarea condiției subiective a înaltei competențe profesionale în sensul de a se considera competentă să efectueze o asemenea analiză, Curtea constată că această jurisprudență este una constantă, respectă puterea de apreciere a autorităților de numire și înlătură posibilitatea ca instanța constituțională să realizeze o astfel de evaluare și să se substituie acestor autorități. ... 32. Astfel, prin Decizia nr. 459 din 16 septembrie 2014, paragrafele 38 și 42-44, Curtea a statuat că
DECIZIA nr. 296 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256087]
-
de numire și înlătură posibilitatea ca instanța constituțională să realizeze o astfel de evaluare și să se substituie acestor autorități. ... 32. Astfel, prin Decizia nr. 459 din 16 septembrie 2014, paragrafele 38 și 42-44, Curtea a statuat că „marja de apreciere a Președintelui României, a Senatului și a Camerei Deputaților în exercitarea atribuției de a numi judecătorii constituționali nu este limitată la verificarea aspectelor de legalitate pe care le presupune îndeplinirea condițiilor obiective, cuantificabile (legea stabilind în ceea ce privește rangul
DECIZIA nr. 296 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256087]
-
oportunitate, autoritățile competente având libertate absolută, în acest caz, de a alege o anumită persoană apreciată a întruni condiția «înaltei competențe profesionale». […] decizia de numire în funcția de demnitate publică aparține în exclusivitate titularilor prevăzuți de Constituție și implică o apreciere subiectivă, întemeiată pe informațiile care sunt evaluate în mod personal, de către fiecare deputat sau senator, prin acordarea votului în cadrul deciziei colective a fiecărei Camere a Parlamentului, respectiv de către Președintele României, care manifestă o opțiune personală, în cadrul
DECIZIA nr. 296 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256087]
-
Parlamentului, s-ar substitui prerogativelor constituționale ale Președintelui României, Senatului sau Camerei Deputaților, după caz, în ceea ce privește numirea unor persoane în funcțiile de demnitate publică, decizia acestor autorități putând fi invalidată în urma efectuării unui control fundamentat pe aprecieri în egală măsură subiective, de către un for judiciar care ar pronunța o hotărâre judecătorească întemeiată pe standarde relative, variabile și echivoce, ceea ce este în evidentă contradicție cu prevederile legale. Mai mult, a accepta o atare teză echivalează cu
DECIZIA nr. 296 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256087]
-
Curtea Constituțională. ... 37. Se mai susține că între domnul Dimitrie-Bogdan Licu și serviciile de informații există aparența unor legături nefirești, ceea ce știrbește din capacitatea sa de a fi în afara oricăror influențe exterioare funcției. Aceste aspecte sunt chestiuni de apreciere personală/opinii/puncte de vedere de natură subiectivă ale autorului sesizării, și nu reprezintă veritabile critici de neconstituționalitate a Hotărârii Camerei Deputaților nr. 36/2022 (a se vedea mutatis mutandis Decizia nr. 395 din 5 iunie 2019, paragraful 37, sau Decizia nr. 469
DECIZIA nr. 296 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256087]
-
legalității - componentă a statului de drept - îl obligă pe acesta să reglementeze în mod clar competența organelor judiciare. În acest sens, Curtea a statuat că legea trebuie să precizeze cu suficientă claritate întinderea și modalitățile de exercitare a puterii de apreciere a autorităților în domeniul respectiv, ținând cont de scopul legitim urmărit, pentru a oferi persoanei o protecție adecvată împotriva arbitrariului. Din această perspectivă, Curtea a statuat că legiuitorului îi incumbă obligația de a adopta prevederi care să determine respectarea în
DECIZIA nr. 95 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256459]
-
actului de justiție, principala modalitate de repartizare aleatorie fiind cea informatică. Art. 139 din aceeași lege deleagă însă Consiliului Superior al Magistraturii atribuția de a adopta norme secundare în vederea organizării executării legii și îi conferă o anumită marjă de apreciere în acest sens, de vreme ce prin regulamentul de ordine interioară adoptat de Consiliul Superior al Magistraturii se stabilesc «modul și criteriile de repartizare a cauzelor pe complete de judecată, în vederea asigurării respectării principiilor distribuției aleatorii și continuității». Dreptul
DECIZIA nr. 92 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256491]
-
acest sens, de vreme ce prin regulamentul de ordine interioară adoptat de Consiliul Superior al Magistraturii se stabilesc «modul și criteriile de repartizare a cauzelor pe complete de judecată, în vederea asigurării respectării principiilor distribuției aleatorii și continuității». Dreptul de apreciere pe care legea îl conferă autorității emitente este menit să asigure normelor administrative de organizare a instanțelor acea flexibilitate necesară asigurării interesului public al bunei înfăptuiri a justiției, care, pe lângă principiul enunțat în art. 11 din Legea nr. 304/2004
DECIZIA nr. 92 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256491]
-
de probațiunea încălcării în concret a competenței Serviciului Român de Informații, nefiind suficientă simpla punere în executare a măsurilor de supraveghere tehnică, în condițiile respectării dispozițiilor legale aplicabile la acel moment. Susține că instanța de control constituțional a lăsat la aprecierea instanțelor judecătorești să evalueze în ce măsură, în fiecare dosar în parte, colaborarea cu Serviciul Român de Informații a afectat competența funcțională a organelor de urmărire penală. Subliniază că nu există un dispozitiv al vreunei decizii a Curții Constituționale prin
DECIZIA nr. 100 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256125]