15,564 matches
-
AUREL TURBĂCEANU* Summary The thesis Romanian Diplomacy, Promoter of Collaboration, Cooperation and Peace in the Middle East debuts with the diplomatic activity of the author within the Ministry of Foreign Affairs of Romania and at certain diplomatic missions in the Arab countries over three and a half decades, during the period when Romania has promoted an independent external policy toward URSS, after the Declaration of 1964, by which Romania, first, expressed for the development of political, diplomatic, economic and cultural relations
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
relations with over 155. The thesis is dedicated to the evolution of the Romanian-Arab relations, especially to the collaboration, cooperation and peace in the Middle East. There are analysed the diplomatic, political, economic and cultural relations of Romania with the Arab countries, which had as foundation the above mentioned principles and their consolidation after 1967, when Romania detached from the practices of external politics of URSS, as super power, following the high level contacts and talks of the Romania's president
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
foundation the above mentioned principles and their consolidation after 1967, when Romania detached from the practices of external politics of URSS, as super power, following the high level contacts and talks of the Romania's president with most of the Arab heads of state. An important chapter of thesis is the beginning of the actions of the Romanian diplomacy, starting with the Extraordinary General Assembly of the United Nations, convened in June 1967 and dedicated to the war of June 1967
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
prime-ministers, from 1972 and up to 1989. Romania insisted in front of the parties involved in the conflict to accept a mutual compromise to conclude a fair and lasting peace which foresee the retreating of the Israeli troops from the Arab territory, the solution of the issues of the Palestinian refugees, the observation of the International statutes of Jerusalem and the establishment of the Palestinian suzerain and independent state, and also the recognition of the existence of the state of Israel
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
and independent state, and also the recognition of the existence of the state of Israel. In order to solve all these, the Romanian diplomacy pronounced and suggested the option of stopping the status of distrust, talks and direct negociations between Arab and Israeli citizens. Romania initiated a large diplomatic activity in view of obtaining a general agreement which creates a favourable political climate and which influences the beligerant parties. At the meetings of the Romanian head of state with other heads
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
cu oameni politici și de afaceri, personalități ale științei și culturii de pe toate continentele, înregistrându-se cei mai activi ani din istoria diplomației românești, cu efecte benefice asupra relațiilor comerciale, de cooperare economică și tehnico-științifică ale țării noastre cu țările arabe și nu numai. Caracterul dinamic, constructiv al politicii externe românești și al diplomației României în cele două decenii s-a reflectat cu deosebită forță în inițiativele țării noastre, promovate la ONU și în alte organizații internaționale, guvernamentale, în măsuri concrete
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
a politicii externe, s-au depus eforturi pentru refacere și reactivare, diplomația devenind mai dinamică și angajată cu succes în noile acțiuni de politică externă ale României, ceea ce i-a permis să stabilească și să dezvolte relații bune cu lumea arabă, dar și cu Israelul, cu țările capitaliste dezvoltate, dar și cu cele în curs de dezvoltare, cu statele membre ale "Grupului 77" și ale mișcării de nealiniere, cucerind o reputație bine meritată pe plan extern. Dacă în 1945 țara noastră
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
continuă a evoluției relațiilor diplomatice ale României cu alte state confirmă că anii 1960-70 au fost cei mai prolifici ani ai diplomației românești. România a stabilit relații diplomatice, dar nu le-a rupt cu nici un stat. 2. ROMÂNIA ÎN LUMEA ARABĂ a) După al doilea război mondial, primele inițiative de stabilire de relații politice, diplomatice și economice cu lumea arabă au aparținut omului de știință, matematicianul Grigore Moisil, în perioada când era ambasador al României la Ankara. În rapoartele sale diplomatice
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
ani ai diplomației românești. România a stabilit relații diplomatice, dar nu le-a rupt cu nici un stat. 2. ROMÂNIA ÎN LUMEA ARABĂ a) După al doilea război mondial, primele inițiative de stabilire de relații politice, diplomatice și economice cu lumea arabă au aparținut omului de știință, matematicianul Grigore Moisil, în perioada când era ambasador al României la Ankara. În rapoartele sale diplomatice, sugera guvernului român să își îndrepte atenția spre stabilirea de raporturi economice și diplomatice cu țările arabe, devenite independente
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
cu lumea arabă au aparținut omului de știință, matematicianul Grigore Moisil, în perioada când era ambasador al României la Ankara. În rapoartele sale diplomatice, sugera guvernului român să își îndrepte atenția spre stabilirea de raporturi economice și diplomatice cu țările arabe, devenite independente, Siria, Liban și Irak. Intelectual de înaltă ținută și cu viziune politică, Grigore Moisil reușise să stabilească contacte de lucru cu personalități politice și economice, turcești și arabe, din Capitala fostului Imperiu Otoman, gândindu-se la interesele viitoare
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
atenția spre stabilirea de raporturi economice și diplomatice cu țările arabe, devenite independente, Siria, Liban și Irak. Intelectual de înaltă ținută și cu viziune politică, Grigore Moisil reușise să stabilească contacte de lucru cu personalități politice și economice, turcești și arabe, din Capitala fostului Imperiu Otoman, gândindu-se la interesele viitoare ale României, privind diplomatic dincolo de frontierele țării de reședință spre lumea arabă, ce se preconiza a fi un bogat rezervor de materii prime. Odată cu destrămarea sistemului colonial, marea majoritate a
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
cu viziune politică, Grigore Moisil reușise să stabilească contacte de lucru cu personalități politice și economice, turcești și arabe, din Capitala fostului Imperiu Otoman, gândindu-se la interesele viitoare ale României, privind diplomatic dincolo de frontierele țării de reședință spre lumea arabă, ce se preconiza a fi un bogat rezervor de materii prime. Odată cu destrămarea sistemului colonial, marea majoritate a statelor arabe și-au dobândit independența. România a privit cu simpatie acest act de o colosală importanță, susținând pe plan politic și
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Capitala fostului Imperiu Otoman, gândindu-se la interesele viitoare ale României, privind diplomatic dincolo de frontierele țării de reședință spre lumea arabă, ce se preconiza a fi un bogat rezervor de materii prime. Odată cu destrămarea sistemului colonial, marea majoritate a statelor arabe și-au dobândit independența. România a privit cu simpatie acest act de o colosală importanță, susținând pe plan politic și economic procesul de consolidare a independenței și suveranității lor, precum și al dezvoltării economice, stabilind relații diplomatice și înființând misiuni diplomatice
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
și au evoluat cu fiecare țară în parte, în funcție de condițiile istorice și politice ale vremii. Cu Egiptul în 1906, cu Siria în 1955, cu Yemenul în 1957, cu Irakul în 1958. După 1960, au fost stabilite relații cu majoritatea țărilor arabe, care își obținuseră independența de stat. Legăturile diplomatice cu Libia s-au stabilit în 1974, iar cu unele state din Golful Arab, după 1990, cu Regatul Arabiei Saudite în 1995. România a promovat față de țările arabe o politică comună cu
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
1955, cu Yemenul în 1957, cu Irakul în 1958. După 1960, au fost stabilite relații cu majoritatea țărilor arabe, care își obținuseră independența de stat. Legăturile diplomatice cu Libia s-au stabilit în 1974, iar cu unele state din Golful Arab, după 1990, cu Regatul Arabiei Saudite în 1995. România a promovat față de țările arabe o politică comună cu a celorlalte țări socialiste din Europa până la războiul de șase zile din iunie 1967, după care s-a diferențiat evident, prin adoptarea
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
relații cu majoritatea țărilor arabe, care își obținuseră independența de stat. Legăturile diplomatice cu Libia s-au stabilit în 1974, iar cu unele state din Golful Arab, după 1990, cu Regatul Arabiei Saudite în 1995. România a promovat față de țările arabe o politică comună cu a celorlalte țări socialiste din Europa până la războiul de șase zile din iunie 1967, după care s-a diferențiat evident, prin adoptarea unei poziții proprii, elaborată la București, în conformitate cu Declarația din 1964, bazată pe aplicarea unor
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
conflict existente în diferite zone ale lumii, ca cel din Vietnam, Laos, Cambodgia și nu putea să aibă o altă poziție față de conflictul din Orientul Mijlociu. Marile puteri, printre care și URSS, aveau interese speciale, politico-strategice, militare și economice în zona arabă. Când a avut loc, la Moscova, prima întâlnire la nivel înalt a țărilor socialiste din Europa, imediat după încheierea războiului din iunie 1967, s-a discutat și s-a hotărât adoptarea unei poziții comune față de fostul conflict armat. Delegația română
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
conflict armat. Delegația română, condusă de președintele Nicolae Ceaușescu, a părăsit reuniunea când s-a supus la vot hotărârea de a rupe relațiile diplomatice cu Israelul. Gestul delegației țării noastre a fost dezaprobat și chiar dur criticat, atât de țările arabe, cât și de cele socialiste europene, pentru așa-zisa desolidarizare cu forțele progresiste din întreaga lume. Echilibrul politicii externe a României în relațiile sale cu alte state și mai ales poziția ei de independență față de sovietici și americani, cele două
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
diplomatice între România și Israel a servit, cu mult mai mult, decât dacă s-ar fi produs ruperea lor, pregătirilor pentru pace și nu perpetuării conflictului, cum se preconizase la Moscova. România a rămas un canal de comunicare diplomatică între arabi și Israel, la care au fost atrase și țările din mișcarea de nealiniere, ale "Grupului celor 77", statele în curs de dezvoltare și chiar ale unor țări capitaliste dezvoltate, care au susținut inițiativele românești și activitatea diplomatică, desfășurată de București
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
din mișcarea de nealiniere, ale "Grupului celor 77", statele în curs de dezvoltare și chiar ale unor țări capitaliste dezvoltate, care au susținut inițiativele românești și activitatea diplomatică, desfășurată de București, în direcția apropierii punctelor de vedere ale unor lideri arabi și israelieni, cu putere de decizie și care au condus, în 1979, la încheierea păcii dintre Egipt și Israel și la declanșarea oficială a convorbirilor de pace între palestinieni și israelieni. Este elocventă, în acest sens, declarația primului ministru al
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
un catalizator în procesul de pace din zona Orientului Mijlociu. Contactele președintelui român și ale ministrului de externe cu șefi de state și cu lideri politici ai lumii occidentale, de nealiniere, precum și cu alte personalități politice și culturale din lumea arabă și din Israel se intensificaseră, având un efect pozitiv, influențând, totodată, factori politici din Orientul Mijlociu, ceea ce a contribuit la crearea unui mediu favorabil acceptării noului curent. După conflictul armat din iunie 1967, diplomația românească a lansat pentru prima dată acțiuni
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
factori politici din Orientul Mijlociu, ceea ce a contribuit la crearea unui mediu favorabil acceptării noului curent. După conflictul armat din iunie 1967, diplomația românească a lansat pentru prima dată acțiuni care au contribuit la încetarea și stingerea focarului de război între arabi și israelieni. La început, ideea nu a fost pe placul nici unui beligerant, fiind primită cu mari rezerve și chiar respinsă de o parte din țările arabe. Unii lideri arabi au acceptat cu greu propunerea promovată de România, care în final
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
prima dată acțiuni care au contribuit la încetarea și stingerea focarului de război între arabi și israelieni. La început, ideea nu a fost pe placul nici unui beligerant, fiind primită cu mari rezerve și chiar respinsă de o parte din țările arabe. Unii lideri arabi au acceptat cu greu propunerea promovată de România, care în final s-a soldat cu rezultat pozitiv referitor la tratative directe cu Israelul și mai ales în legătură cu recunoașterea statului Israel, considerat atunci de politicienii arabi, ca fiind
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
care au contribuit la încetarea și stingerea focarului de război între arabi și israelieni. La început, ideea nu a fost pe placul nici unui beligerant, fiind primită cu mari rezerve și chiar respinsă de o parte din țările arabe. Unii lideri arabi au acceptat cu greu propunerea promovată de România, care în final s-a soldat cu rezultat pozitiv referitor la tratative directe cu Israelul și mai ales în legătură cu recunoașterea statului Israel, considerat atunci de politicienii arabi, ca fiind o creație artificială
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
din țările arabe. Unii lideri arabi au acceptat cu greu propunerea promovată de România, care în final s-a soldat cu rezultat pozitiv referitor la tratative directe cu Israelul și mai ales în legătură cu recunoașterea statului Israel, considerat atunci de politicienii arabi, ca fiind o creație artificială în centrul lumii arabe. Israelul nu a agreat ideea țării noastre de retragere a trupelor sale din teritoriile arabe ocupate sau de recunoaștere a statutului internațional al orașului Ierusalim, declarat capitală pe veci a țării
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]