2,792 matches
-
incolore și au un conținut de zahăr de 50 grame sau mai puțin pe litru și în care cel puțin 20% din concentrația alcoolică a produsului final este compusă din alcool aromatizat prin distilare în aparate tradiționale de necarbonatat din aramă cu o capacitate de 1 000 litri sau mai puțin. SECȚIUNEA VI DIVERSE Articolul 24 (1) Statele membre nu trebuie să solicite ca produsele menționate în prezenta directivă să fie prelucrate într-un depozit supus accizelor din produse alcoolice componente
jrc1943as1992 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87094_a_87881]
-
predominant. b) Băutura poate fi denumită "gin distilat" dacă este obținută exclusiv prin redistilarea unui alcool etilic de origine agricolă având calitatea corespunzătoare, caracteristicile organoleptice dorite și o tărie alcoolică inițială de minim 96% vol în recipientele tradiționale discontinue din aramă utilizate pentru gin, în prezența boabelor de ienupăr și a altor produse vegetale naturale, gustul ienupărului trebuind să fie preponderent. Denumirea de "gin distilat" poate fi utilizată și pentru amestecul dintre produsul acestei distilări și un alcool etilic de origine
jrc1507as1989 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86648_a_87435]
-
Chia sau latifolia) și al altor semințe, plante și fructe aromatice; alcoolul aromatizat prin distilare trebuie să reprezinte cel puțin 20% din tăria alcoolică a băuturii ouzo. Acest distilat trebuie: - să fie obținut prin distilarea în recipiente tradiționale discontinue din aramă, cu o capacitate de maxim 1 000 de litri, - să aibă o tărie alcoolică de minim 55% vol. și de maxim 80% vol. Ouzo trebuie să fie incolor și să aibă un conținut de zahăr mai mic sau egal cu
jrc1507as1989 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86648_a_87435]
-
sediul în orașul Vișeu de Sus ORAȘE 1. Borșa 2. Vișeu de Sus COMUNE 1. Bistra 5. Poienile de sub Munte 2. Leordina 6. Repedea 3. Moisei 7. Ruscova 4. Petrova 8. Vișeu de Jos JUDEȚUL MEHEDINȚI 1. JUDECĂTORIA BAIA DE ARAMA cu sediul în orașul Baia de Arama ORAȘE 1. Baia de Arama COMUNE 1. Bala 4. Obîrșia-Cloșani 2. Balta 5. Ponoarele 3. Izverna 2. JUDECĂTORIA DROBETA-TURNU SEVERIN cu sediul în municipiul Drobeta-Turnu Severin MUNICIPIU 1. Drobeta-Turnu Severin COMUNE 1. Bîlvănești 9. Husnicioara 2. Breznița-Ocol
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273531_a_274860]
-
Republica Moldova, localitatea Chișinău, Str. Decebal nr. 68, bl. 2, ap. 24. (5.496/2003) Copii minori: Climașevschi Alexandru, născut la data de 2.05.1994, și Climașevscaia Alina, născută la data de 2.05.2000. 32. Codreanu Viorica, fiica lui Arama Gheorghe (fiul lui Ion, născut la 7.01.1912 în localitatea Cimișlia) și Eudochia, născută la data de 13 iunie 1972 în localitatea Selemet, județul Cimișlia, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Durlești, str. A. Mateevici nr.
ORDIN nr. 1.214 din 14 aprilie 2009(*actualizat*) privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272444_a_273773]
-
Republica Moldova, localitatea Chișinău, Str. Decebal nr. 68, bl. 2, ap. 24. (5.496/2003) Copii minori: Climașevschi Alexandru, născut la data de 2.05.1994, și Climașevscaia Alina, născută la data de 2.05.2000. 32. Codreanu Viorica, fiica lui Arama Gheorghe (fiul lui Ion, născut la 7.01.1912 în localitatea Cimișlia) și Eudochia, născută la data de 13 iunie 1972 în localitatea Selemet, județul Cimișlia, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Durlești, str. A. Mateevici nr.
ORDIN nr. 1.214 din 14 aprilie 2009(*actualizat*) privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272445_a_273774]
-
Republica Moldova, localitatea Chișinău, Str. Decebal nr. 68, bl. 2, ap. 24. (5.496/2003) Copii minori: Climașevschi Alexandru, născut la data de 2.05.1994, și Climașevscaia Alina, născută la data de 2.05.2000. 32. Codreanu Viorica, fiica lui Arama Gheorghe (fiul lui Ion, născut la 7.01.1912 în localitatea Cimișlia) și Eudochia, născută la data de 13 iunie 1972 în localitatea Selemet, județul Cimișlia, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Durlești, str. A. Mateevici nr.
ORDIN nr. 1.214/C din 14 aprilie 2009 (*actualizat*) privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272442_a_273771]
-
Republica Moldova, localitatea Chișinău, Str. Decebal nr. 68, bl. 2, ap. 24. (5.496/2003) Copii minori: Climașevschi Alexandru, născut la data de 2.05.1994, și Climașevscaia Alina, născută la data de 2.05.2000. 32. Codreanu Viorica, fiica lui Arama Gheorghe (fiul lui Ion, născut la 7.01.1912 în localitatea Cimișlia) și Eudochia, născută la data de 13 iunie 1972 în localitatea Selemet, județul Cimișlia, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Durlești, str. A. Mateevici nr.
ORDIN nr. 1.214 din 14 aprilie 2009(*actualizat*) privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272446_a_273775]
-
Republica Moldova, localitatea Chișinău, Str. Decebal nr. 68, bl. 2, ap. 24. (5.496/2003) Copii minori: Climașevschi Alexandru, născut la data de 2.05.1994, și Climașevscaia Alina, născută la data de 2.05.2000. 32. Codreanu Viorica, fiica lui Arama Gheorghe (fiul lui Ion, născut la 7.01.1912 în localitatea Cimișlia) și Eudochia, născută la data de 13 iunie 1972 în localitatea Selemet, județul Cimișlia, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Durlești, str. A. Mateevici nr.
ORDIN nr. 1.214 din 14 aprilie 2009(*actualizat*) privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272448_a_273777]
-
Republica Moldova, localitatea Chișinău, Str. Decebal nr. 68, bl. 2, ap. 24. (5.496/2003) Copii minori: Climașevschi Alexandru, născut la data de 2.05.1994, și Climașevscaia Alina, născută la data de 2.05.2000. 32. Codreanu Viorica, fiica lui Arama Gheorghe (fiul lui Ion, născut la 7.01.1912 în localitatea Cimișlia) și Eudochia, născută la data de 13 iunie 1972 în localitatea Selemet, județul Cimișlia, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Durlești, str. A. Mateevici nr.
ORDIN nr. 1.214 din 14 aprilie 2009(*actualizat*) privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272447_a_273776]
-
Republica Moldova, localitatea Chișinău, Str. Decebal nr. 68, bl. 2, ap. 24. (5.496/2003) Copii minori: Climașevschi Alexandru, născut la data de 2.05.1994, și Climașevscaia Alina, născută la data de 2.05.2000. 32. Codreanu Viorica, fiica lui Arama Gheorghe (fiul lui Ion, născut la 7.01.1912 în localitatea Cimișlia) și Eudochia, născută la data de 13 iunie 1972 în localitatea Selemet, județul Cimișlia, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Durlești, str. A. Mateevici nr.
ORDIN nr. 1.214 din 14 aprilie 2009(*actualizat*) privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272449_a_273778]
-
Republica Moldova, localitatea Chișinău, Str. Decebal nr. 68, bl. 2, ap. 24. (5.496/2003) Copii minori: Climașevschi Alexandru, născut la data de 2.05.1994, și Climașevscaia Alina, născută la data de 2.05.2000. 32. Codreanu Viorica, fiica lui Arama Gheorghe (fiul lui Ion, născut la 7.01.1912 în localitatea Cimișlia) și Eudochia, născută la data de 13 iunie 1972 în localitatea Selemet, județul Cimișlia, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Durlești, str. A. Mateevici nr.
ORDIN nr. 1.214 din 14 aprilie 2009 (*actualizat*) privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272443_a_273772]
-
constituie conducta de aducțiune a apei care se îndreapta spre zona centrală a orașului; la Pintic a fost descoperită o villa rustica, iar pe dealul Cabdic (Rompaș) s-au găsit întâmplător un altar votiv roman și o monedă romană de aramă. Tot aici se observă urme ale exploatării sării de către romani. În satul Peștera (de lângă Dej) s-au descoperit morminte romane.La Cetan a fost identificat un drum roman și ceramică romană. Teritoriul actual al orașului și exploatările de sare de
Dej () [Corola-website/Science/296961_a_298290]
-
Horăști, au fost executați prin împușcare în Severin, în dimineața zilei de 10 iulie 1917.[³] Tot în 1917, pe fondul penuriei de metale create de cerințele războiului, obiceiul fiind aplicat deopotrivă în Germania și în Austro-Ungaria, germanii decopertează tabla de aramă de pe acoperișul bisericii "Grecescu", iar de la biserica catolică, odată cu clopotele din bronz (refăcute în 1936), confiscă și toate tuburile mari din cositor ale orgii. Regele Ferdinand I, la sugestia lui Ionel Brătianu, îl solicită pe Alexandru Marghiloman să preia negocierile
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
dintre Ozana și Nemțișor; bradul, pinul, molidul și salcâmul (la poale) - în zona versanților; bradul alb, paltinul de munte, plopul tremurător și teiul argintiu - ca specii de amestec. Gorunii seculari de lângă Văratec sunt ocrotiți, fiind cuprinși în rezervația Codrii de Aramă (9 ha), iar mestecenii seculari din aceeași zonă aparțin rezervației Pădurea de Argint (0,5 ha). O mare parte din stejari se regăsesc în pădurea cu arbori seculari de la Vânători, în prezent rezervația naturală Braniștea, cu o suprafață de 55
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
la cità di Nicopoli nella Bvlgaria l'anno 1598”. În ziua de 23 februarie 1601 Mihai Viteazul ajunge în Praga, la curtea împăratului Rudolf al II-lea. Primit cu entuziasm - după cum relatează H. Ortelius - i se realizează un portret în aramă de către gravorul curții, Egidius Sadeler. Acesta este cel mai cunoscut portret al domnitorului român, fiind răspândit în numeroase copii. Inscripția circulară spune „Michael Waivoda Walachiae Transalpinae, utraque fortuna insignis et in utraque eadem virtute, aet. XLIII”, iar versurile-dedicație: „Tanti facit
Mihai Viteazul () [Corola-website/Science/296804_a_298133]
-
solară și cu centralele cu biomasă, cantitatea de energie produsă din surse regenerabile se ridică la 62,89% din energia utilizată în total în Austria, restul fiind produsă prin termocentrale cu gaz și petrol. Petrol, lignit, lemn, minereu de fer, aramă, zinc, antimoniu, magneziu, tungsten, grafit, sare, potential hidroenergetic. Populația Austriei, după estimările din aprilie 2011, este de 8.414.638. Populația capitalei, Viena, depășește 1,7 milioane (2,2 milioane incluzând suburbiile), reprezentând aproape un sfert din populația țării. Viena
Austria () [Corola-website/Science/296788_a_298117]
-
teritoriul Ciclovei se așază un grup compact de olteni (bufeni) veniți din regiunile montane subcarpatice ale județelor Mehedinți, Gorj, Dolj și Vâlcea. Între anii 1735 -1780 sosesc și alte familii din nordul Olteniei, din părțile Izvernei și a Băii de Aramă. Oltenii au construit casele lor mai la periferie pe uliți laterale. La început, după Passarevatz (1718), până la pacea de la Beograd (1739), când Oltenia făcea parte din teritoriul Austriei, oltenii au fost aduși în Banat de către austrieci pentru a întregi forța
Ciclova Montană, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301075_a_302404]
-
următoarele dimensiuni: lungime de 22 m și lățime de 10 m. Este zidită în stil baroc, din piatră și este acoperită cu tablă. Aceasta este așezată peste șindrila care, la început, a acoperit biserica. Turnul este acoperit cu tablă de aramă. În anul 1887 lucrarea de restaurare, făcută după planul arhitectului Einghelhart din Caransebeș s-a terminat. Iconostasul este din zid gros de piatră, pe care este aplicată pictura pe pânză în ulei. Pardoseala este din plăci rombice din reziduuri de
Comuna Marga, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301088_a_302417]
-
cea care se referă la monedele submultiplii leului ; b. cea care se referă la „bani” ca mijloc financiar; c. orice altă monedă sau bancnotă indiferent de naționalitate. După adoptarea legii noului sistem monetar au început sa fie emise monedele de aramă de 1 banu, 2 bani, 5 bani și 10 bani. Baterea monedelor s-a realizat la două monetării din Anglia: Heaton și King's Norton ambele din Birmingham. Cu litere aldine sunt redate siglele unor lucrări.
Numismatică () [Corola-website/Science/301417_a_302746]
-
este rănit grav și moare sub zidurile cetății la 15 septembrie 1653. Eustratie Dabija (1661-1665) dispune instalarea în Cetatea Sucevei a unei monetării, care funcționează între anii 1662 și 1668 și unde se emit ultimele monede moldovenești (bani mărunți de aramă, denumiți "șalăi"). În anul 1673, în cetate se instalează o garnizoană polonă, cu acordul voievodului Ștefan Petriceicu (1672-1673, 1673-1674). După șase luni de luptă, oștile turcești reușesc să-i alunge pe polonezi și îi poruncesc domnitorului Dumitrașcu Cantacuzino (1673, 1674-1675
Cetatea de Scaun a Sucevei () [Corola-website/Science/300020_a_301349]
-
animale, tendoanele și alte materiale erau, de asemenea, foarte folosite. În neolitic, sedimentele (cum ar fi argila) au fost folosite în olărit. Odată cu apariția unor inovații în tehnologia prelucrării metalelor, a luat sfârșit epoca pietrei și au început calcoliticul (epoca aramei), urmat de epoca bronzului și, ulterior, de epoca fierului. Epoca pietrei cuprinde o lungă perioadă de timp din istoria omenirii. Pe tot parcursul acestei perioade au avut loc importante schimbări climatice sau de altă natură care au influențat evoluția oamenilor
Epoca de piatră () [Corola-website/Science/301526_a_302855]
-
axa secundară , la nord , Pârâul Barnei , iar spre sud Pârâul Coșarilor. Teritoriul localității este frământat , predominând dealurile ( ce nu depășesc 800 m. altitudinea ) și văile foarte înguste ,solul este slab productiv. În partea de nord a localității Băhnășeni , pe Dealul Aramei ,se află o pădure pe care locuitorii o numesc „ Pădurea cea Mare„ în care predomină: fagul , carpenul, paltinul, stejarul, etc. Satul se află în general pe partea de nord a pârâului Solonț , iar drumul care pleacă din Băhnășeni prin fața Bisericii
Băhnășeni, Bacău () [Corola-website/Science/300655_a_301984]
-
și Cehnășenii. În ce privește izvoarele cartografice , localitatea apare pentru prima dată în anul 1790 în harta lui Otzellowitz. Din punct de vedere al culturii populare materiale și spirituale , localitatea Băhnășeni se încadrează în zona etnografică TROTUȘ. Toponimele dealurilor din jur sunt: Aramei ,Sorbului, Ariei, Runcului; pâraile: Solonț, Barnei, Zugrăvel, Arman, Coșar, Băhnășoaia; fundături: Fundoaia, Fleșcoaia și Zăvoare. Configurația vetrei satului nu a fost dintotdeauna cea care ne apare astăzi. La început satul s-a construit pe trei ochiuri de luncă, pe valea
Băhnășeni, Bacău () [Corola-website/Science/300655_a_301984]
-
în situl arheologic de la Păltiniș (colectiv de arheologi condus de dr. Dragomir Popovici, de la Muzeul Național de Istorie a României din București), unde au fost cercetate locuințe cucuteniene cu inventar format din ceramică, unelte și arme (un topot trapezoidal din aramă), greutăți de lut ars de la războiul de țesut pe verticală. În urma cercetărilor arheologice de suprață, au fost găsite materiale feudale în locul Păltiniș- "Casa lui Stoica" (fragmente ceramice din secolul al XVII-lea, o râșniță; cercetări dr. Ion Mareș, Muzeul Bucovinei
Valea Șoșii, Bacău () [Corola-website/Science/300711_a_302040]