12,940 matches
-
răspuns care să-i satisfacă pe toți și, de aceea, continuă dezbaterea referitoare la compatibilitatea sau incompatibilitatea celor două perspective. Dar mulți sociologi cred că perspectiva funcționalistă și perspectiva conflictualistă nu sunt total incompatibile. Iată două argumente consistente. Primul, anumite aranjamente sociale pot fi folositoare societății în unele moduri și utile grupului dominant în altele. Al doilea, societatea trebuie să conțină forțe atât pentru consens cât și pentru conflict; în condiții diferite unul sau altul poate predomina. 3.4. Microsociologia: perspectiva
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
implică dezvoltarea a noi fundamente de consens. Concepte cheie Integrare, interdependență, stabilitate, echilibru Interes, putere, dominație, conflict, coerciție Interpretare, consens, așteptări, situații, mesaje Abordările diferite pot fi folositoare pentru înțelegerea aspectelor variate ale situației sociale. Într-o anumită măsură, orice aranjament social poate exista deoarece este folositor societății, după cum argumentează perspectiva funcționalistă. În același timp, parțial, el poate exista deoarece corespunde nevoilor unui grup particular de interese din societate, așa cum argumentează perspectiva conflictualistă; după cum, același aranjament social poate, în realitate, să
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Într-o anumită măsură, orice aranjament social poate exista deoarece este folositor societății, după cum argumentează perspectiva funcționalistă. În același timp, parțial, el poate exista deoarece corespunde nevoilor unui grup particular de interese din societate, așa cum argumentează perspectiva conflictualistă; după cum, același aranjament social poate, în realitate, să fie chiar nociv altor grupuri de interes sau, într-un anume fel, întregii societăți. În ciuda acestor influențe diferite asupra societății în ansamblul ei, dacă ne raportăm la cele două perspective macrosociologice, totuși, forma exactă a
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
social poate, în realitate, să fie chiar nociv altor grupuri de interes sau, într-un anume fel, întregii societăți. În ciuda acestor influențe diferite asupra societății în ansamblul ei, dacă ne raportăm la cele două perspective macrosociologice, totuși, forma exactă a aranjamentului social este posibil să fie formată de înțelegerile realității de către cei care participă la acel aranjament și de comportamentul acestora, așa cum susține perspectiva interacționist-simbolică. Aceste înțelegeri fiind, în ultimă instanță, parțial un produs al realității obiective a structurii sociale în
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
fel, întregii societăți. În ciuda acestor influențe diferite asupra societății în ansamblul ei, dacă ne raportăm la cele două perspective macrosociologice, totuși, forma exactă a aranjamentului social este posibil să fie formată de înțelegerile realității de către cei care participă la acel aranjament și de comportamentul acestora, așa cum susține perspectiva interacționist-simbolică. Aceste înțelegeri fiind, în ultimă instanță, parțial un produs al realității obiective a structurii sociale în ansamblu, după cum ele sunt, de asemenea, parțial un produs al răspunsului oamenilor la această realitate. 3
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
funcționaliști insistă asupra nevoii de consens. Ei cred că societatea lucrează mai bine când credințele și valorile oamenilor sunt în acord cu organizarea societății lor. În orice societate stabilă, ceea ce oamenii cred că este adevărat, în general, va primi suportul aranjamentelor lor sociale. Dacă aceasta nu se întâmplă, societatea va trăi experiența presiunii pentru schimbare. Încercările în acest sens pot fi făcute de elita socială ca să impună o ideologie nouă sau de oamenii societății în ansamblu, care vor încerca să schimbe
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
instituțiile unei societăți sunt sprijinite puternic de cultura acesteia, oamenii învață să considere aceste instituții ca esențiale și, în mod frecvent, să le apreciez ca bune. Instituțiile sunt atât de puternic sprijinite de valorile și normele sociale încît, de câte ori un aranjament social ori o practică socială devin larg acceptate, sociologii spun că ele au devenit instituționalizate. Unii dintre sociologi merg și mai departe și includ valorile și normele care sprijină o instituție ca parte a definiției instituției. În acest sens, aceștia
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Perspectiva funcționalistă și cultura Adaptarea culturii și structurii sociale la mediu. Funcționaliștii văd societatea în mod fundamental stabilă, sistem interdependent care a adoptat o formă particulară deoarece acea formă o servește bine. Susținerea acestei stabilități reclamă un consens în suportul aranjamentelor sociale de bază ale societății. Tocmai cultura este chemată să realizeze această funcție. Ea promovează cooperarea prin crearea solidarității și asigură suportul specific pentru structura socială, care operează de așa manieră încît să satisfacă nevoile fundamentale ale societății. Această paradigmă
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Există cultură și structură socială universale? O întrebare pe care sociologii și antropologii au pus-o de mulți ani este dacă există cultură și structură socială universale. Răspunsul la această problemă trebuie să ia în calcul pattern-ul cultural și aranjamentul structural care singure pot fi universale. Deci, când vorbim de universalitatea culturii, atunci spusele noastre au sens numai dacă ne referim la pattern-urile mari pe care le găsim în orice societate. SARCINI SOCIALE UNIVERSALE. Există anumite probleme care trebuiesc
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
că, pentru teoria conflictului, structura socială a unei societăți este astfel aranjată că oricare grup care deține puterea în acea societate poate să controleze o parte disproporționată a resurselor limitate. Drept urmare, pentru această teorie, funcția culturii este să justifice asemenea aranjamente sociale, să facă oamenii din societate să accepte ideea că cei care au o parte disproporționată a resurselor insuficiente pot avea partea cea mai mare. Această viziune este exprimată cel mai clar în teoriile lui Karl Marx. Figura 4.3
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
și politică și căreia îi corespund forme determinate ale conștiinței sociale. (Karl Marx, 1962, pp. 8-9) Marx despre structura socială și cultură. Marx credea cu putere că cultura oricărei societăți este un rezultat al structurii ei sociale. Cu alte cuvinte, aranjamentele sociale și economice fundamentale dintr-o societate determină ceea ce oamenii din acea societate vor ști și vor crede. Toate societățile, argumentează Marx, au o structură economică și o suprastructură ideațională. Prin structură economică Marx definea acele elemente ale structurii sociale
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
puse la îndoială legitimitatea anumitor norme și reguli sociale. Acest lucru se petrece cu deosebire în perioadele de mișcări sociale, de trecere de la un sistem social-politic la altul. Ei bine, tocmai necesitatea explicației variațiilor și abaterilor de la comportamentul social în raport cu aranjamentele sociale normative, a condus la apariția sociologiei devianței, care constituie astăzi una dintre cele mai importante și răspândite sociologii de ramură. Pentru că, așa cum spune Sorin M. Rădulescu (1994, p. 24), Problema "centrală" a sociologiei devianței o constituie, în esență, relația
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
altă societate modernă este o manifestare deviantă. Al doilea argument are în vedere analizele istorice, care demonstrează că noțiunile referitoare la devianță se schimbă în timp. Legea însăși reprezintă un factor important de schimbare socială, care poate induce modificări în aranjamentul contextului normativ al unei societăți. De exemplu, în unele societăți, la începutul dezvoltării moderne a acestora, femeile care au încercat să participe la viața politică prin exercitarea dreptului de vot au fost împiedicate sau chiar arestate. Astăzi, faptul că femeile
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
acești oameni, mai ales dacă este vorba de o societate modernă, poate trăi independent de rudele sale. În legătură cu acest tip de relații specifice familiei, societățile arată o mare diversitate în determinarea celor care sunt sau nu rude. Căsătoria este un aranjament aprobat social între un bărbat și o femeie care implică o relație economică și sexuală. Copiii născuți într-un cuplu căsătorit se spune că sunt "legitimi", de unde acei născuți de o femeie necăsătorită sunt adesea considerați "ilegitimi". Societatea în general
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
mirelui (soțului) și rezidența matrilocală la părinții soției. Funcționează și alte modele rezidențiale, dintre care cel avuncolocal este mai important, regula fiind aici de a locui la unul dintre unchi, de obicei la unul din frații mamei. Acest tip de aranjament îl găsim în societățile matriarhale. În perioada pe care o străbate țara noastră, multe cupluri care nu au resurse financiare se văd forțate să împartă locuința împreună cu părinții, lucru care poate naște fricțiuni, tensiuni și, în general, o stare de
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
atașamentul emoțional între membrii familiei are astăzi importanță mai mare și astfel, în general, funcția afectivă a familiei primește un accent în plus. 9.4.2. Analiza conflictualistă a familiei Inegalitatea rolurilor în familie De unde funcționaliștii văd familia ca un aranjament de cooperare între membrii acesteia și societate, teoreticienii conflictului văd familia ca un microcosmos care reflectă ansamblul societății în care grupurile care posedă bogăție și putere exploatează pe cei care nu le au. De aceea, în familie, bărbații domină femeile
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
și îngrijească." Încă majoritatea femeilor iau la căsătorie numele de familie al soților, deși crește numărul celor care mențin numele de fată (care de obicei este numele tatălui lor). Când un cuplu se căsătorește, actul lor este mai mult decât aranjamentul dintre două părți. Cuplul este legat prin drepturi și responsabilități dictate de statul în care trăiesc și care diferă de la țară la țară. Spre exemplu, în unele țări soția nu are dreptul să semneze un contract fără asentimentul soțului. În
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
spre exemplu, femeile realizează o parte disproporționat de mare din sarcinile gospodărești, iar bărbații au mai mare putere de decizie. Dar traiul în comun nu întotdeauna conduce la căsătorie. Despărțirea se poate produce când partenerii au așteptări diferite în acest aranjament. Cercetări efectuate în SUA la începutul anilor '80, au urmărit dacă cuplurile care au trăit împreună înainte de căsătorie au un mariaj mai bun sau mai rău ori o rată mai ridicată sau mai scăzută a divorțului, comparată cu cuplurile care
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
cineva vrea să fie mecanic, doctor, sociolog, asistent social sau avocat, cea mai mare parte a instruirii necesare ca să îndeplinească bine cerințele acestor profesiuni vor fi învățate în școală și în mediul academic. Prin transmiterea culturii, școlile asigură stabilitatea existenței aranjamentelor sociale. În acest sens, este exemplar ce spune sociologul francez P. Bourdieu: Funcția cognitivă pe care o îndeplinește instituția școlară, care știe să cunoască și să recunoască drept dotați din punct de vedere școlar pe cei care sunt mai bine
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
intereselor grupurilor cu mai multă putere. În țările capitaliste moderne, aceasta înseamnă că școlile promovează valorile proprietății private asupra mijloacelor de producție și a bunurilor, inițiativa privată, dobândirea profitului și sistemul politic multipartidist. La un nivel mai subtil, școlile sprijină aranjamentele economice prin instruirea elevilor și studenților să fie supuși și cooperanți în organizațiile birocratice. Toate acestea susțin un sistem care menține și extinde bogăția și autoritatea unor oameni, deși mulți alții trăiesc alienarea și frustrarea în muncă. 10.2.1
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
încurajează inovația și schimbarea, acestea fiind un forum deschis pentru schimbul de idei și puncte de vedere. Universitățile și colegiile încurajează în mod deosebit studenții să pună întrebări și să se îndoiască cât de bine înțeleg sau cred că funcționează aranjamentele sociale. De aceea, unul din rolurile bine argumentate ale învățământului superior este să asigure căile inovatoare de rezolvare a problemelor cu care se confruntă ansamblul societății și, în acest sens, să promoveze critica socială. Pentru aceasta din urmă, universitățile și
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
tradiție verbală mai mult decât prin literatura științifică scrisă, oamenii mai în vârstă au fost profesorii principali. Există o tendință la unii oameni din societățile industriale moderne să privească la această perioadă cu nostalgie, dar la fel ca oricare alt aranjament social, ea a avut dezavantajele la fel ca și avantajele ei. Puterea mare deținută de bătrâni în multe societăți preindustriale înseamnă că alții, adulții mai tineri au avut putere mai mică. Oare ne putem imagina astăzi o femeie fiind servitoarea
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
cu schimbarea socială, abordarea lor este criticată pentru că reduce importanța schimbării, în mod special a schimbării rapide și substanțiale. Prin sugerarea faptului că schimbarea socială în mod normal implică ajustări, corectări mici și lente, funcționaliștii par să susțină că existența aranjamentelor sociale este dezirabilă și că schimbarea socială care dezmembrează sistemul este anormală, neobișnuită. Teorii ale conflictului. Studiul rolului conflictului între indivizi, clase, grupuri, instituții ori între toate acestea, în producerea schimbării sociale, reprezintă nucleul tare al teoriilor conflictualiste. Karl Marx
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
numărul articolelor despre o problemă socială începe să scadă, așa cum s-a întâmplat după o perioadă de timp de la desfășurarea bacalaureatului din anul 1998, atunci: (1) interesul asupra problemei poate fi în declin; ori (2) s-a ajuns la un aranjament politic care ar putea rezolva problema sau, (3) interesul public și îngrijorarea oamenilor ar putea fi captate de alte probleme. ...În moduri considerate nedorite. Orice problemă socială implică o judecată de valoare, conform căreia condiția, împrejurarea, este "rea". Cu alte
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
este probabil înțelegerea greșită cea mai răspândită dintre toate. Izvorul acesteia îl găsim în faptul că în multe feluri noi suntem condiționați să analizăm problemele în termenii simplei dihotomii bun-rău. Dar fiecare problemă socială este un produs al existenței unor aranjamente și practici sociale și nu în primul rând un rezultat al unui comportament rău și imoral făcut în mod deliberat. Operând cu această idee, cred că nu greșim dacă afirmăm că, în ultimă instanță, escrocheriile de anvergură de genul fenomenului
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]