16,661 matches
-
prin concurs să ajungă în mod egal la cunoștința tuturor participanților la concurs" (idem, pp. 101-102). Toate acestea provoacă cum este și de așteptat numeroase conflicte. În viața de zi cu zi există: Concurența pentru conformitate Este situația în care arbitrul (sau juriul) desemnează drept câștigător acel subiect/ concurent care se dovedește cel mai potrivit prin prisma criteriilor lui. Arbitrul alege persoana cea mai convenabilă din punctul său de vedere (sau al așteptărilor/anticipărilor sale). Concurența ce evidențiază superioritatea Este situația
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
cum este și de așteptat numeroase conflicte. În viața de zi cu zi există: Concurența pentru conformitate Este situația în care arbitrul (sau juriul) desemnează drept câștigător acel subiect/ concurent care se dovedește cel mai potrivit prin prisma criteriilor lui. Arbitrul alege persoana cea mai convenabilă din punctul său de vedere (sau al așteptărilor/anticipărilor sale). Concurența ce evidențiază superioritatea Este situația în care se urmărește obținerea victoriei datorită unor abilități/capacități speciale în raport cu ceilalți participanți. În viața și activitatea cotidiene
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
1990), crearea comisiilor cu paritate egală (profesioniști și experți pe de o parte, agenți administrativi și funcționari de stat, pe de alta) le permite reprezentanților acestuia din urmă să stabilească o coresponsabilitate, prezidând totodată comisia și jucând un rol de arbitru prin atribuirea unei "delegări de judecată estetică" (Urfalino și Vilkas, 1995) către experții tehnici și științifici. Aici, reflecția sociologică se referă la modalitățile de luare a deciziei (tipuri de argumentație, valori, atitudini, ideologie). Problema principală care se pune este de
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
la inimă dorința și profită întotdeauna cu grabă de ocazia de a vedea mărindu-se bogățiile și influența lor. Statul înțelege deci repede partea pe care poate să o tragă din rolul pe care i-l conferă publicul. Va fi arbitrul, stăpânul tuturor destinelor; va lua mult, deci îi va rămâne mult lui însuși; va multiplica numărul agenților săi, va lărgi cercul atribuțiilor sale; va sfârși prin a dobândi proporții împovărătoare. Dar ceea ce trebuie bine remarcat este uimitoarea orbire a publicului
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
putea jura că pentru astfel de oameni Bastiat însuși, reclamând abrograrea vechilor și inechitabilelor noastre legi asupra coalițiilor, nu trecea drept un socialist. În Adunare, Bastiat nu s-a înfeudat niciunui partid. A dorit să își conserve în întregime liberul arbitru și asupra oricărei chestiuni dădea nu un vot de partid, ci un vot de conștiință. Totuși, s-a raliat în mod sincer Republicii. Nu a fost printre cei care a solicitat instaurarea Republicii, căci nu atribuia o importanță exagerată chestiunii
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Veli-Vrdi cu Spuț și Zobliac. Instituirea unei comisii internaționale adhoc de rectificarea granițelor. Libertatea navigației pe Boiana. Neutralizarea forturilor depe lacul Scutari. 2) Status quo ante bellum pentru Serbia cu regularea dificultăților de graniță dinspre Bosnia printr-o comisie de arbitri conform hatișerifului din 1833. 3) Pentru amândouă Principatele se cere evacuarea lor de cătră trupele otomane și retragerea trupelor lor de pe pământ turcesc înlăuntrul nouălor fruntarii. Preschimbarea prizonierilor, amnestiarea tuturor acelora cari-n vremea războiului au făcut servicii inamicilor. 4
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
internațional. În acest domeniu, nici o autoritate superioară, comparabilă cu statul la nivel național, nu reglementează lupta pentru putere. Sfera internațională se caracterizează prin multiplicitate, sau prin ceea ce a fost numit mai tîrziu anarhie, adică lipsa unui guvern mondial. Neavînd nici un arbitru, statele sînt angrenate într-o continuă luptă pentru supraviețuire. Deși Morgenthau folosește o definiție în general constantă a politicii, anume ca luptă pentru putere, mediile diferite în care aceasta se desfășoară i-au permis să distingă în mod categoric politica
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Astfel că așa-numita dezbatere polaritate - stabilitate este un bun exemplu pentru această etapă. Punctul de plecare este dilema securității și asumpțiile sale. Statele vor să supraviețuiască. Ele trebuie să concureze într-un sistem anarhic, în care nu există nici un arbitru. Dar modelarea respectivă nu se împiedică de acest fapt, ci continuă prin a distinge mai multe tipuri de sisteme anarhice, în funcție de distribuția puterii. Scopul științific al acestui demers este construirea unei teorii parțiale a comportamentului internațional. Deși nu se pot
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
britanică a balanței puterii din secolul al XIX-lea nu seamănă cu acest mod de funcționare. Această politică a fost descrisă cu îndreptățire ca "balanță pentru continent și putere pentru Marea Britanie" (Morgenthau 1947: 125). Politica externă britanică a jucat rolul arbitrului, care poate interveni oricînd pentru a opri un "rebel" de pe continent, înclinînd balanța de partea celui atacat. Numai atunci cînd Germania s-a simțit suficient de puternică pentru a-și egala sau chiar a-și depăși adversarii, plus Marea Britanie, atunci
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
a simțit suficient de puternică pentru a-și egala sau chiar a-și depăși adversarii, plus Marea Britanie, atunci politica balanței a eșuat. O mai bună descriere a acestei epoci decît "echilibru" este cea a unei situații de impas cu un arbitru preocupat de status quo. Balanța puterii nu poate însemna nici o politică îndreptată spre echilibru. Prin chiar asumpțiile realismului, atîta timp cît lupta pentru putere nu are o limită dată, fiecare își va urmări superioritatea, nu echilibrul. În fine, balanța puterii
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
acela de a-i atrage pe bărbați prin frumusețea fizică răpitoare, dar și de a se supune dorințelor acestora. Erau mult mai delicate din punct de vedere emoțional, dar mai puțin capabile intelectual decât bărbații. Ele devin un fel de „arbitre ale dragostei și ale curtoaziei”, determinându-i pe bărbați să progreseze pentru a le cuceri.430 Basmul târgoveței nu înfățișează o poveste de dragoste obișnuită: lipsesc aventurile cavalerești sau militare, apare un personaj feminin cu un rol decisiv, care deține
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
să le rabzi necontenit?/ N ai să spui nu când da ți-am poruncit?/ Dacă te juri, atunci mă jur și eu/ Să-ți dau aici pe loc inelul meu.”788 Căsătoria medievală nu ține cont de sentimente, de liberul arbitru, partenera de viață devine un bun posedat, care trebuie să garanteze doar o slujire permanentă, așa cum de altfel fata, „blândă și cuminte”789, promite că va face: „și jur cu jurăminte neclintite/ Să nu-ți ies niciodată din cuvânt/ Măcar
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
decădere morală a lumii lor diegetice, „didacticismul direct este evitat, însă avem un excipit penitent: condamnarea păcatului, corectarea abuzurilor, incriminarea ipocriziei.”1059 Ei au reușit să arate că lumea nu este „o vale a plângerii”, ci un loc al liberului arbitru și al bucuriei de a trăi, al democrației și al diversității. Decameronul și Povestirile din Canterbury nu înfățișează lumi care oferă 1055 Ibidem, p. 353. 1056 Ibidem, p. 356. 1057 Ibidem. 1058 N. S. Thompson, Chaucer, Boccaccio and the Debate
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de ani devine deosebit de actuală. „O societate postindustrială (...) este, mai mult, o societate comunitară” („a comunal society”) În care mecanismele publice, mai curând decât piața, devin mijloace de alocare a bunurilor, iar alegerea publică, mai curând decât cererea individuală, devine arbitrul serviciilor<footnote Ibidem, p. 159 (x - sublinierea noastră). footnote>. „Economia serviciilor nu corespunde economiei sectorului terțiar În sens tradițional, ci se caracterizează prin faptul că funcțiile de servicii sunt predominante În prezent În toate tipurile de activități economice”<footnote Giarini
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
acela de a-i atrage pe bărbați prin frumusețea fizică răpitoare, dar și de a se supune dorințelor acestora. Erau mult mai delicate din punct de vedere emoțional, dar mai puțin capabile intelectual decât bărbații. Ele devin un fel de „arbitre ale dragostei și ale curtoaziei”, determinându-i pe bărbați să progreseze pentru a le cuceri.430 Basmul târgoveței nu înfățișează o poveste de dragoste obișnuită: lipsesc aventurile cavalerești sau militare, apare un personaj feminin cu un rol decisiv, care deține
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
să le rabzi necontenit?/ N ai să spui nu când da ți-am poruncit?/ Dacă te juri, atunci mă jur și eu/ Să-ți dau aici pe loc inelul meu.”788 Căsătoria medievală nu ține cont de sentimente, de liberul arbitru, partenera de viață devine un bun posedat, care trebuie să garanteze doar o slujire permanentă, așa cum de altfel fata, „blândă și cuminte”789, promite că va face: „și jur cu jurăminte neclintite/ Să nu-ți ies niciodată din cuvânt/ Măcar
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
decădere morală a lumii lor diegetice, „didacticismul direct este evitat, însă avem un excipit penitent: condamnarea păcatului, corectarea abuzurilor, incriminarea ipocriziei.”1059 Ei au reușit să arate că lumea nu este „o vale a plângerii”, ci un loc al liberului arbitru și al bucuriei de a trăi, al democrației și al diversității. Decameronul și Povestirile din Canterbury nu înfățișează lumi care oferă 1055 Ibidem, p. 353. 1056 Ibidem, p. 356. 1057 Ibidem. 1058 N. S. Thompson, Chaucer, Boccaccio and the Debate
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
un fenomen compulsiv și de nestăpânit, căruia Îi cade pradă subiectul: „Nu am scăpare”, spune el. Nu are libertatea să controleze această reacție, de care uneori Îi este teamă. E vorba mai mult despre un caz de patologie a „liberului arbitru” care, potrivit lui Henri Ey, constituie obiectul de studiu al psihiatriei ca specialitate medicală. Dacă, așa cum presupun, convingerile pe care le avem cu privire la posibilitatea de a fi liberi constituie o componentă reală a capacității noastre de a exista, mă tem că
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
fostul deputat de Vaslui. Ba, chiar constat că, acolo, la PNL s-au dus oameni de foarte bună calitate. Se mai constată ușor că bătălia în județul Vaslui se dă între PSD și PNL, cu spectatori din PD-L și arbitri din PRM. Ar striga vârtos și PNG care, probabil, va intra în pragul reprezentării, dacă mai vine Gigi pe aici și mai 240 varsă ceva arginți. Cum duminică e și meciul cu Steaua, să te ții ce bâlci va fi
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
anticipată. Referendum-ul nu este altceva decât libertatea deplină pentru Băsescu să ducă PD la procentul visat. Mutare de notă maximă pentru Boc și ai lui care s-ar fi pierdut în procente mici dacă n-ar fi tăicuțu și arbitru (?) și jucător ! ȘI ALȚII, adică ecologiștii, Ap-i știi, PNȚCD-iștii rămân cu ochii în soare și după 25 noiembrie. Au rămas prea mulți muți și pierduț i în spațiul electoral, deși pe ici pe colo niște tipi clonțoși vor să
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
fi jale mare în Vaslui cu falimente răsunătoare și acte sângeroase. Și-așa mergem prost, dușmănii ne mai trebuie ? Primul meci internațional într-o cupă europeană (deocamdată, Intertoto) e absolut remarcabil și e marca Adrian Porumboiu. Performanța asta a fostului arbitru internațional îl costă mult financiar și destul ca psihologie și simțăminte. E treaba celui care nu vrea să priceapă că omul acesta face pentru Vaslui cât toți politicienii și economiștii la un loc ! Deși e din ce în ce mai singur ! Evenimentul de sâmbătă
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
de afaceri de o îndrăzneală uimitoare. Avere: un grup de firme, cu Racova-Com AgroPan în frunte, care-l situează în topul celor mai bogați oameni din România. Percepție publică: Adrian Porumboiu este un nume în fotbalul românesc atât ca fost arbitru și observator cât și ca finanțator al echipei FC Vaslui. Import icultură. Import cialiști din ța sa în c ctitudine fața media e în mater nsă nal eri, zie 90, -l cu rez De la ac în județu în afacer i
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
joi când, dacă reușește calificarea în grupe cu FC Vaslui, va fi răsplătit, cât de cât, moral. îi doresc din toată inima ! Apropiații l-au poreclit Porumbelu' Belu. îndrăzneț din fire, Adrian n-a strălucit ca jucător dar ca reputat arbitru a fulgerat (și fluierat) și a dus, de pe atunci, în lume, pe lângă numele său și cel al Vasluiului. Ca om de afaceri a demonstrat ce înseamnă a fi economist, adică a devenit cel mai puternic om de afaceri din zonă
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Stelele roșii erau ca niște săbii de luptă și îi inspirau pe pirați să le câștige. Simbolurile și imaginile schimbă atitudinile. Cercetătorii au descoperit, spre sfârșitul anilor ’90, că oamenii chiar sunt convinși că persoanele rele se îmbracă în negru. Arbitrii profesioniști de fotbal penalizează echipele îmbrăcate în negru mai des decât pe celelalte, și mult mai des decât penalizaseră aceeași echipă când era îmbrăcată în culori vii. Union Jack, steagul Confederației, hainele de camuflaj, „degetul” - ca simboluri - inspiră și calmează
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
la psihologia și comportamentul clienților - într-o manieră clară și interesantă. Un model al unei bune comunicări - bine scris și bine editat -, Times face o excelentă impresie. The New Yorker. Această revistă s-a transformat surprinzător, dar subtil, dintr-un arbitru al gustului și stilului - timp de decenii - într-un barometru al zilei de azi. Îndemânatic în a izola schimbările din cultura populară și din artele care reflectă schimbări culturale majore, valoros pentru deschiderea unui forum cu cercetările de psihologie ale
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]