6,861 matches
-
viața de familie, cu fiul la sîn și poveri purtate singură și optimistă. Să nu lăsăm timpul anterior afară din discuție. Unde v-ați născut, cum ați petrecut copilăria? M-am născut în București, pe 29 iulie 1967. Tata era ardelean de lângă Bistrița, iar mama moldoveancă de la granița cu rușii, aproape de Prut. Tata, s-a stabilit de mic în București cu familia sa refugiată în timpul războiului, mama era fiică de preot. Am fost crescută într-o familie organizată, în care mama
ANCA SIGARTĂU. UN NOU ÎNCEPUT PENTRU TEATRUL DIN BACĂU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348763_a_350092]
-
Publicat în: Ediția nr. 408 din 12 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Al.Florin ȚENE Ioan Budai -Deleanu promotor al promovării limbii literare române 101 de ani de la trecerea în eternitate Partea I-a Se cunoaște faptul că fruntașii “Școlii Ardelene “ au fost preocupați pentru studiu istoriei neamului românesc și al filologiei. Membrii acestei grupări au dus o luptă permanentă pentru promovarea limbii române în zona inter-carpatică a țării noastre. Un rol important l-a avut Ioan Budai-Deleanu în promovarea literatuirii
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346761_a_348090]
-
au dus o luptă permanentă pentru promovarea limbii române în zona inter-carpatică a țării noastre. Un rol important l-a avut Ioan Budai-Deleanu în promovarea literatuirii române în acest areal. Alături de el și-au desfășurat activitatea literară și alți scriitori ardeleni, care și-au propus să arate că limba română e capabilă să exprime sentimente și idei înalte și să devină instrumentul unei culturi superioare.În acest context îi amintim pe Dimitrie Țichindel, despre care Eminescu în “Epigonii “ spunea “Țichindel gură
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346761_a_348090]
-
doctor în filosofie. La Viena îl cunoaște pe Samuel Micu și pe Șincai, aici va intra în contact cu literature universală și cu ideile umaniste ale vremii.Adâncirea literaturii clasice și universale și îndemnul oferit de cercetările științifice ale celorlalți ardeleni aflați în capitala imperiului i-au limpezit și mai mult drumul ce avea să-l urmeze.În timpul studiilor din Viena, proiectează întocmirea unui lexicon, în 10 volume, pentru care culege mult material. Tot aici a avut slujba de psalt la
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346761_a_348090]
-
ridice și să strângă averi. Așa se explică atestarea, în această perioadă, a unor boieri noi, unii de origine modestă (dintre moșneni), iar alții dintre străini, atrași de noile oportunități administrative și militare ale zonei - sârbi, croați, români bănățeni sau ardeleni, unguri chiar.8 (Ciar cei doi oameni de încredere ai marelui paharnic Lupu Mehedințeanu erau un sârb rascian, Buzdugan și un român bănățean , Vlădica , îngrijitorul moșiei de la Ponorălu a marelui paharnic , unde a și murit ) Pe aceștia se va sprijini
DR. MITE MĂNEANU. PROBLEMA ELITELOR ÎN TRECUTUL ROMÂNESC. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346294_a_347623]
-
Articolele Autorului Cronică de MARIANA CRISTESCU PETRE CURTICĂPEAN - „Ofrandă”, Ed. Nico, 2012 „În dimineți cusute cu lumină din candele împărătești”.... Scriitorul Petre Curticăpean nu prea ne-a dat răgaz să-i studiem creația, în anii din urmă sufletul lui de ardelean prea cuminte dând în foc și revărsându-și prea-plinul de frumusețe prea îndelung ferecat în tăcute și cuminți pupitre școlărești. Căci, înainte de a ni se revela ca poet, Petre Curticăpean a fost dascăl și director de prestigioasă instituție târgumureșeană de
PRIETNUL PETRE CURTICĂPEAN- OGRANDA , ED.NICO, 2012 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 659 din 20 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346446_a_347775]
-
Și totuși... „ce bine-i când,/ întors pentru o clipă/ din drum,/ te recunoaște lumea!”. Desigur, mai depinde și de ce, și pentru cine - mai ales, ne întoarcem din drum, fie și pentru o clipă... Dar Petre Curticăpean e un român ardelean cumsecade, tolerant, cu bun-simț, învăluindu-și sfioșenia din „Convingeri” într-o perdea subțire de zâmbet: „nu știu cum se face/ dar oricât mă străduiesc/ să văd ceva în urma mea,/ nu observ mare lucru.../ poate a început/ să mă lase vedea...// ar trebui
PRIETNUL PETRE CURTICĂPEAN- OGRANDA , ED.NICO, 2012 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 659 din 20 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346446_a_347775]
-
Cătălina Ghiță, iar celălalt tradus în franceză de profesoara Lavinia-Delia Moldovan. Cartea se încheie “Opinii critice“. Menuț Maximinian având judecata gravității și o încredere superioară în rolul messianic al poeziei, pare să fi adus cu el noblețea morală a profeticilor ardeleni, înverșunarea bănățean-transilvană a meditației, gustul pentru reflecția gravă și nostalgia marilor mituri cultural: “Țărâna de sub păpuc freamătă de aur,/ Din doască firul trece prin șaitroc,/ Apoi strălucește-n albul soarelui.// Dacii ne-au dat putere,/ Și trăinicie, și veșnicie,/ Și
MENUŢ MAXIMINIAN- NODURI ÎN HAOS de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 658 din 19 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346441_a_347770]
-
1984), după care prozatorul se întoarce la epoca sa predilectă, cea străromână, acum personajul principal fiind astronomul și teologul Dionysus Exiguus, „discipol" la „schola" unei mănăstiri tomitane (Depărtarea și timpul, 1986). În fine, Sacrificiul aduce în prim-plan pe luptătorii ardeleni pentru Marea Unire, totul fiind prezentat, ca și în celelalte cărți, pe fondul dilematic al naturii umane. În aceste contexte, cele mai reușite pasaje literare se dovedesc, după Dumitru Micu, descrierile de ceremonial, recompuse în spiritul caracteristic al fiecăreia dintre
PRELEGERI DE ESTETICA ORTODOXIEI, EDIŢIA A DOUA, EDITURA „DOXOLOGIA” A MITROPOLIEI MOLDOVEI ŞI BUCOVINEI, IAŞI, 2009 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348287_a_349616]
-
În maniera lui Radu Theodoru, Paul Anghel, Vasile Știrbu, Eugen Uricaru, autorul mânuiește dezinvolt instrumentarul narato - logic al realismului tradițional. Realizează astfel un „mozaic de romane, înglobând, în ceea ce s-ar fi vrut un tot unitar, dacii, Reforma, Renașterea, „barocul" ardelean, vremea lui Brâncoveanu, romantismul prepașoptist, epoca Unirii, chiar dacă îi lipsește totuși acestui conglomerat un factor literar „incitator" (Marian Popa). O lucrare serioasă și bine documentată este Prelegeri de estetica Ortodoxiei (1995-1996, respectiv ediția a doua în anul 2009), în două
PRELEGERI DE ESTETICA ORTODOXIEI, EDIŢIA A DOUA, EDITURA „DOXOLOGIA” A MITROPOLIEI MOLDOVEI ŞI BUCOVINEI, IAŞI, 2009 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348287_a_349616]
-
le oferea Oradea. Aveam pe atunci o bună prietenă, profesoară de matematică, Ileana Negruțiu, care era din partea locului, din Tileagd, și prin ea am putut să mă apropii mai repede de valorile orașului Oradea și de cele ale lumii satului ardelean în care mă aflam, atât de diferite față de cele din care venisem. Cu ea mergeam în Oradea la promenadă pe Corso, căci numai această plimbare în sine era un spectacol cu o deplină satisfacție. Pline de importanță, sâmbăta după-amiază, ne
NEBUNIILE TINEREŢII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348399_a_349728]
-
impus de Constantin Daicoviciu. Mulți se întreabă dacă Constantin Daicoviciu nu s-ar fi aliat cu comuniștii, inevitabil aceștia ar fi epurat și eliminat ultimele valori profesionale și culturale din cadrul Universității clujene, ceea ce ar fi dus la deprofesionalizarea mediului academic ardelean. Istoricul Dănuț Doboș are opinii tranșante despre cauzele lipsei de solidaritate publică a universitarilor cu profesorii epurați. „Un prim aspect îl reprezintă atitudinea rectorului Alexandru Borza în calitatea sa de președinte al Comisiei de epurare, atitudine neobișnuită și fără echivalent
ISTORICUL ŞI RECTORUL CONSTANTIN DAICOVICIU ÎN PERCEPŢIA UNIVERSITARĂ CLUJEANĂ, LUCRARE DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348372_a_349701]
-
Radosav, Nicolae Bocșan sau Liviu Maior au învățat istoria cu mentorul Constantin Daicoviciu și pot duce mai departe profesionalismul și valorile indubitabile ale școlii istoriografice transilvane. Poate numai pentru aceasta, Constantin Daicoviciu merită reverența noastră, a celor mai tineri istorici ardeleni.
ISTORICUL ŞI RECTORUL CONSTANTIN DAICOVICIU ÎN PERCEPŢIA UNIVERSITARĂ CLUJEANĂ, LUCRARE DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348372_a_349701]
-
s-a organizat Școală Duminicala și seara de tineret. În decursul acestei perioade, comunitatea formată a primit vizită mai multor pastori și evangheliști din Romania.Ei au contribuit la formarea și zidirea sufletească a Bisericii.II amintim pe frații : Moise Ardelean, Ștefan Movila, Teofil Babutia, Rivis Tipei Pavel, Caba Ioan, Tălpos, Bârsan, Purtan ... În luna Iulie 2003 fratele Grigore Cretă a fost ordinat că prezbiter în Biserica.In luna Octombrie fiind ordinați frații Teo Pribec și Marius Lupau că diaconi.Un
BISERICA PENTICOSTALA ROMANA FILADELFIA PARIS de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 49 din 18 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345124_a_346453]
-
era fântâna și mai era și noapte, iar ei nu cunoșteau mai nimic din regulile casei... Nea Mitică, la vremea aceea tânăr cu suflet mare și de felul lui săritor atunci când era nevoie - doar crescuse în spiritul unei familii de ardeleni cinstiți și cu frică de Dumnezeu - auzind conversația, s-a apropiat de dânșii oferindu-se să le dea o mână de ajutor: „Doamnă, vă aduc eu apă! Dar va trebui să beți din gamela mea...” Și așa a făcut! Vesela
DACĂ VREI SĂ REUŞEŞTI ÎN VIAŢĂ FĂ-ŢI CEL PUŢIN UN PRIETEN EVREU (CAPITOLUL XX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345099_a_346428]
-
mărimea averii. Un suflet în dezvoltare trebuie să absoarbă cultura. Este la început vorba despre cultura locală. Limba maternă este primul element cultural care nu se pierde niciodată în viață. Trebuie cultivat însă cu grijă. Născut isteț oltean sau molcom ardelean copilul are drept limbă maternă dialectul folosit în colectivitatea natală. Dar toată viața sa copilul va circula și în alte localități ale județului, regiunii sau a țării. Chiar dacă se va putea face înțeles vorbind dialectul matern va avea dificultăți, va
OMUL ŞI SUFLETUL SĂU de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/345127_a_346456]
-
am intrat însă în mină, în galeriile întunecate care ne deveniseră prietene, toată mina a început să răsune de colindele pe care le cântam. Mai ales vocile preoților, printre care a lui popa Scai, sau basul extraordinar al unui legionar ardelean, pe nume Ciumău, cutremurau galeriile. Când am ieșit din corfe la orizontul 200 unde lucram noi, din cerime, atârna o creangă de brad, împodobită cu panglici colorate. O puseseră acolo artificierii civili. Pe măsură ce corfele descărcau deținuți, creștea numărul vocilor, din
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
prin cele peste 700 de articole publicate în importante reviste de literatură și specialitate. Presa din întreaga țară i-a acordat și îi acordă spații largi de prezentare, numindu-l „lingvistul cel mai longeviv”, „patriarhul limbii române”, „arhontele graniței năsăudene”, „ardeleanul moldovenizat”, „solie din patria lui Coșbuc” sau „o istorie vie a literaturii”. Toate aceste supranume sunt, de fapt, un elogiu adus profesorului și omului de știință din capitala Moldovei. Gavril Istrate este printre puținii oameni de mare cultură aflați în
GAVRIL ISTRATE-UN INTELECTUAL AL ŢINUTULUI NĂSĂUDEAN LA 99 DE ANI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345315_a_346644]
-
o asemenea personalitate marcantă, care s-a ridicat prin propriile sale eforturi și năzuințe, nu poate să rămână în umbra tăcerii, ea trebuie așezată în panteonul marilor valori culturale ale națiunii noastre. Cartea mea se vrea un călduros omagiu adus ardeleanului moldovenizat pe care îl revendică astăzi meleagurile lui Coșbuc și Liviu Rebreanu, îl revendică Țara lui Ștefan cel Mare, dar și-l revendică o țară întreagă. Prof. Mircea Daroși Referință Bibliografică: Gavril Istrate-un intelectual al Ținutului Năsăudean la 99 de
GAVRIL ISTRATE-UN INTELECTUAL AL ŢINUTULUI NĂSĂUDEAN LA 99 DE ANI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345315_a_346644]
-
de pește Prut: Tatiana Dabija, Odeta Tătaru („Rep. Moldova‖), Gheorghe Vicol (Vatra Dornei), Victor Burde (Albă Iulia), Cristiana Maria Purdescu, Lavinia Huțișoru Dumitriu, Arabel Bondarenco,Emil Lungeanu, Maria Postu, Maya Maria Mușat (București), Gheorghe Mizgan (Bistrița Năsăud), Laurian Lodoabă , Liliana Ardelean și Paula Diana Handra (Timișoara), Constantin Popoescu,Adriana Elenă Raducan (Craiova) , Eugen Axinte (Brașov), Dora Alină Romanescu (Mangalia), Silvia Petre Grigore (Pitești), Iustinian Zegreanu (Cluj), Elenă Trifan (Ploiești),Adriana Maria Calcea Sav (Jibou), Ion Marius Tatomir (Sighetul Marmației) , Noni Emil
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI CONTEMPORANI „STARPRESS 2013 , EDIŢIE BILINGVĂ, ROMÂNĂ-GERMANĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345424_a_346753]
-
Moldovă de peste Prut: Tatiana Dabija, Odeta Tătaru („Rep. Moldova‖), Gheorghe Vicol (Vatra Dornei), Victor Burde (Albă Iulia), Cristiana Maria Purdescu, Lavinia Huțișoru Dumitriu, Arabel Bondarenco, Emil Lungeanu, Maria Postu, Maya Maria Mușat (București), Gheorghe Mizgan (Bistrița Năsăud), Laurian Lodoabă, Liliana Ardelean și Paula Diana Handra (Timișoara), Constantin Popoescu, Adriana Elena Raducan (Craiova), Eugen Axinte (Brașov), Dora Alina Romanescu (Mangalia), Silvia Petre Grigore (Pitești), Iustinian Zegreanu (Cluj), Elena Trifan (Ploiești), Adriana Maria Calcea Sav (Jibou), Ion Marius Tatomir (Sighetul Marmației), Noni Emil
LANSAREA „ANTOLOGIEI STARPRESS 2013” ŞI A CĂRŢII „ROMÂNII SUNT DEŞTEPŢI ELEVAŢI ŞI TALENTAŢI” LA TORONTO de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345426_a_346755]
-
o afirmare pe plan mondial în afară tutelei celei de treia Romă. Sub Ion Iliescu, 1989-2004, vizită a papei Iona Paul II a fost exclusă. Steaua polară (rosie) era Moscova! Singura cale de emancipare națională și socială, proiectul „Corifeilor Școlii Ardelene, Unirea cu Roma”, este strict interzisă de Moscova și neînțeleasă la București pentru că numai cultura occidentală a trecut Carpații. Nu și teologia! Izolarea de Roma, în calea tuturor relelor și mereu sub vremuri, cum ne spune cronicarul, l-au condus
BREVIARUL LUI TALPEŞ de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 817 din 27 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345415_a_346744]
-
acum, cu o poezie originală, care se va dovedi inconfundabilă, de o senzualitate aparte, cu lumini discrete, cu mirări și întrebări fundamentale, care ne trimit cu gândul la estetica blagiană și la cea a lui Emil Cioran, Lazăr Lădariu fiind ardelean până la ultima fibră, fapt ce nu-l împiedică însă să își împrospăteze uneori pana în seva speranței unui „ev aprins”: „doar ochii/ priveau spre Numele mare al inimii/ pe ape trezite urcând/ și cântecul doar acolo lin începea/ înainte de sine
LAZĂR LĂDARIU- SECUNDA DE PĂMÂNT , CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345468_a_346797]
-
diasporă). 2.Votul instinctual al omului cumsecade și de omenie, un vot ieșit din inimă și călăuzit de instinctul sănătos al cetățeanului nu foarte înzestrat din punct de vedere intelectual, dar putred de bogat în plan moral-afectiv (vezi votul majorității ardelenilor și bănățenilor, care - cu excepția zilei de 20 mai 1990-Duminica Orbului, singura dată când s-au lăsat păcăliți, încât Ion Ilici Iliescu a ieșit președinte cu peste 85%, iar Ion Rațiu a primit sub 5% - intuiesc întotdeauna pericolul bolșevizat, oricât ar
VOTUL RAŢIONAL ÎMPOTRIVA VOTULUI INERŢIAL de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376845_a_378174]
-
aripi de vânt , când vântul obrajii-ți mângâie , până pe apele vremii din ceața subtilă pe dealuri ce umblă ca floarea-n izvoare . Oile-mi pășteau iar eu mă odihneam în patul făcut cu mâinile mele , în farmecul acela de pășune ardeleană , ce ochii ți-i fură . Cântecul ierbii pe mugurii zilei când turma-i aproape cu sete s-o pască . e Ogrădaeasa în floare de raze , când soarele arde de sus , cu mii de raze mângâindu-ne ochii , iar pașii te
OGRĂDEASA de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376864_a_378193]