5,714 matches
-
vinuri cu denumire de origine 1. Subsemnatul, ......................................., reprezentant al agentului economic ..............................................., șef al Centrului de vinificare ......................., solicit prin prezența cerere dreptul de a folosi denumirea de origine "...................."* 1) pentru vinurile obținute din strugurii - recolta ......................, furnizați de cultivatorii autorizați aflați în arealul delimitat pentru denumirea de origine menționată. 2. În producerea acestor vinuri urmează să fie folosite următoarele cantități de struguri predați la crama, pe soiuri, potrivit registrului de evidentă ținut de centrul de vinificare, din care vor putea fi obținute cantitățile
NORME METODOLOGICE din 28 ianuarie 2003 pentru producerea şi comercializarea vinurilor cu denumire de origine. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148322_a_149651]
-
sub denumirea de origine "..............................." următoarele loturi de vin care se încadrează în categoriile de calitate indicate mai jos: Anexă 11 -------- la normele metodologice ----------------------- Laboratorul ...................... BULETIN DE ANALIZĂ Nr. ....../.......... A. Date de identificare a probei Producătorul ..............................., nr. lotului/recipientul sau recipientele ................................ Arealul de producere ........................, soiul ............... Anul de recolta ......................., cantitatea ................ Denumirea de origine și categoria de calitate revendicata .......... B. Apreciere organoleptica Limpiditate ................................................... Culoare ....................................................... Aroma, buchet ................................................. Gust .......................................................... Tipicitate .................................................... C. Teste de stabilitate fizico-chimică și microbiologica Testul la aer ................................................. Testul la temperaturi scăzute ................................. Testul la
NORME METODOLOGICE din 28 ianuarie 2003 pentru producerea şi comercializarea vinurilor cu denumire de origine. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148322_a_149651]
-
privind mișcarea transfrontiera. 2. Părțile trebuie să încurajeze statele non-părți să adere la acest protocol și să comunice Centrului de schimb de informații pentru prevenirea riscurilor biotehnologice orice informație privind organismele modificate genetic eliberate, importate sau exportate în sau din arealele aparținând jurisdicției lor. Articolul 25 Mișcarea transfrontiera ilegală 1. Fiecare parte trebuie să adopte măsuri interne adecvate ce au ca scop prevenirea și, daca este cazul, penalizarea mișcării transfrontiere a organismelor modificate genetic, desfășurată în contradicție cu măsurile interne pentru
PROTOCOLUL din 29 ianuarie 2000 de la Cartagena privind biosecuritatea la Convenţia privind diversitatea biologica (semnată la 5 iunie 1992 la Rio de Janeiro), adoptat la Montreal la 29 ianuarie 2000*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148622_a_149951]
-
cu alte proiecte; - folosirea resurselor naturale; - producerea de deșeuri; - emisiile poluante, inclusiv zgomotul; - riscul de producere a accidentelor, avându-se în vedere în special substanțele și tehnologiile folosite. b) Amplasarea proiectului ... Trebuie să se ia în considerare sensibilitatea mediului din arealele geografice afectate de proiect, avându-se în vedere în special următoarele: - folosință actuala a terenului; - bogăția, calitatea și capacitatea de regenerare a resurselor naturale din arealul respectiv; - capacitatea de recepție a mediului natural, acordându-se o atenție specială următoarelor areale
ORDIN nr. 863 din 26 septembrie 2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147558_a_148887]
-
tehnologiile folosite. b) Amplasarea proiectului ... Trebuie să se ia în considerare sensibilitatea mediului din arealele geografice afectate de proiect, avându-se în vedere în special următoarele: - folosință actuala a terenului; - bogăția, calitatea și capacitatea de regenerare a resurselor naturale din arealul respectiv; - capacitatea de recepție a mediului natural, acordându-se o atenție specială următoarelor areale: - terenurile/zonele umede; - zonele de coastă; - zonele muntoase și pădurile; - rezervațiile naturale și parcurile*); - terenurile clasificate și protejate de legislația națională, în special în ceea ce privește conservarea habitatelor
ORDIN nr. 863 din 26 septembrie 2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147558_a_148887]
-
acordându-se o atenție specială următoarelor areale: - terenurile/zonele umede; - zonele de coastă; - zonele muntoase și pădurile; - rezervațiile naturale și parcurile*); - terenurile clasificate și protejate de legislația națională, în special în ceea ce privește conservarea habitatelor naturale și a florei și faunei sălbatice*); - arealele în care standardele de calitate a mediului au fost deja depășite; - arealele dens populate; - peisajele cu importanță istorică, culturală sau arheologică deosebită*). c) Caracteristicile impactului potențial ... La identificarea potențialelor efecte semnificative ale proiectelor trebuie să se țină seama de criteriile
ORDIN nr. 863 din 26 septembrie 2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147558_a_148887]
-
coastă; - zonele muntoase și pădurile; - rezervațiile naturale și parcurile*); - terenurile clasificate și protejate de legislația națională, în special în ceea ce privește conservarea habitatelor naturale și a florei și faunei sălbatice*); - arealele în care standardele de calitate a mediului au fost deja depășite; - arealele dens populate; - peisajele cu importanță istorică, culturală sau arheologică deosebită*). c) Caracteristicile impactului potențial ... La identificarea potențialelor efecte semnificative ale proiectelor trebuie să se țină seama de criteriile menționate la lit. a) și b), avându-se în vedere în principal
ORDIN nr. 863 din 26 septembrie 2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147558_a_148887]
-
importanță istorică, culturală sau arheologică deosebită*). c) Caracteristicile impactului potențial ... La identificarea potențialelor efecte semnificative ale proiectelor trebuie să se țină seama de criteriile menționate la lit. a) și b), avându-se în vedere în principal următoarele aspecte: - extinderea impactului (arealul geografic afectat și numărul populației afectate); - caracterul transfrontiera al impactului, daca este cazul; - amploarea și complexitatea impactului; - probabilitatea de producere a impactului; - durată, frecvență și reversibilitatea impactului. Etapă de încadrare se realizează de către autoritatea competența pentru protecția mediului cu sprijinul
ORDIN nr. 863 din 26 septembrie 2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147558_a_148887]
-
cu alte proiecte; - folosirea resurselor naturale; - producerea de deșeuri; - emisiile poluante, inclusiv zgomotul; - riscul de producere a accidentelor, avându-se în vedere în special substanțele și tehnologiile folosite. b) Amplasarea proiectului ... Trebuie să se ia în considerare sensibilitatea mediului din arealele geografice afectate de proiect, avându-se în vedere în special următoarele: - folosință actuala a terenului; - bogăția, calitatea și capacitatea de regenerare a resurselor naturale din arealul respectiv; - capacitatea de recepție a mediului natural, acordându-se o atenție specială următoarelor areale
GHID METODOLOGIC din 26 septembrie 2002 privind etapa de încadrare a proiectului în procedura de evaluare a impactului asupra mediului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147559_a_148888]
-
tehnologiile folosite. b) Amplasarea proiectului ... Trebuie să se ia în considerare sensibilitatea mediului din arealele geografice afectate de proiect, avându-se în vedere în special următoarele: - folosință actuala a terenului; - bogăția, calitatea și capacitatea de regenerare a resurselor naturale din arealul respectiv; - capacitatea de recepție a mediului natural, acordându-se o atenție specială următoarelor areale: - terenurile/zonele umede; - zonele de coastă; - zonele muntoase și pădurile; - rezervațiile naturale și parcurile*); - terenurile clasificate și protejate de legislația națională, în special în ceea ce privește conservarea habitatelor
GHID METODOLOGIC din 26 septembrie 2002 privind etapa de încadrare a proiectului în procedura de evaluare a impactului asupra mediului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147559_a_148888]
-
acordându-se o atenție specială următoarelor areale: - terenurile/zonele umede; - zonele de coastă; - zonele muntoase și pădurile; - rezervațiile naturale și parcurile*); - terenurile clasificate și protejate de legislația națională, în special în ceea ce privește conservarea habitatelor naturale și a florei și faunei sălbatice*); - arealele în care standardele de calitate a mediului au fost deja depășite; - arealele dens populate; - peisajele cu importanță istorică, culturală sau arheologică deosebită*). c) Caracteristicile impactului potențial ... La identificarea potențialelor efecte semnificative ale proiectelor trebuie să se țină seama de criteriile
GHID METODOLOGIC din 26 septembrie 2002 privind etapa de încadrare a proiectului în procedura de evaluare a impactului asupra mediului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147559_a_148888]
-
coastă; - zonele muntoase și pădurile; - rezervațiile naturale și parcurile*); - terenurile clasificate și protejate de legislația națională, în special în ceea ce privește conservarea habitatelor naturale și a florei și faunei sălbatice*); - arealele în care standardele de calitate a mediului au fost deja depășite; - arealele dens populate; - peisajele cu importanță istorică, culturală sau arheologică deosebită*). c) Caracteristicile impactului potențial ... La identificarea potențialelor efecte semnificative ale proiectelor trebuie să se țină seama de criteriile menționate la lit. a) și b), avându-se în vedere în principal
GHID METODOLOGIC din 26 septembrie 2002 privind etapa de încadrare a proiectului în procedura de evaluare a impactului asupra mediului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147559_a_148888]
-
importanță istorică, culturală sau arheologică deosebită*). c) Caracteristicile impactului potențial ... La identificarea potențialelor efecte semnificative ale proiectelor trebuie să se țină seama de criteriile menționate la lit. a) și b), avându-se în vedere în principal următoarele aspecte: - extinderea impactului (arealul geografic afectat și numărul populației afectate); - caracterul transfrontiera al impactului, daca este cazul; - amploarea și complexitatea impactului; - probabilitatea de producere a impactului; - durată, frecvență și reversibilitatea impactului. Etapă de încadrare se realizează de către autoritatea competența pentru protecția mediului cu sprijinul
GHID METODOLOGIC din 26 septembrie 2002 privind etapa de încadrare a proiectului în procedura de evaluare a impactului asupra mediului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147559_a_148888]
-
la ICPA, însoțite de borderouri, se poate face în 2-3 tranșe, în funcție de numărul siturilor, acordându-se atenția cuvenită integrității ambalajelor și a etichetelor. Probele de apă. Se vor recolta în sticle curate, bine închise , în cantitate de 2 l, din areale divers poluate etc. Articolul 3 Lucrări de laborator - analiza probelor de sol, apa și vegetație Aceste lucrări se execută în funcție de nivelul studiului (I sau ÎI), conform metodologiei ICPA (1987), si completărilor prezentate în anexa nr. 6.2 și precizărilor făcute
METODOLOGIE din 28 mai 2002 privind realizarea şi reactualizarea Sistemului naţional şi judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143977_a_145306]
-
a muncii omenești în raport cu modul de satisfacere a cerințelor fiziologice ale plantelor. Din acest punct de vedere calitatea terenurilor este reprezentată de favorabilitatea, respectiv notă de bonitare pentru condiții naturale, privind o anumita folosință. Unitatea de pretabilitate a terenului reprezintă arealul rezultat prin gruparea unităților de teren conform unui anumit set de caracteristici specifice, în vederea stabilirii categoriilor de folosință. Studiul pedologic cuprinde gruparea terenurilor agricole productive în clase de pretabilitate după folosință (arabil, vii, livezi, pășuni, fânețe). Din acest punct de
NORME DE CONŢINUT din 28 mai 2002 pentru studiile pedologice elaborate în vederea realizării şi reactualizarii periodice a Sistemului naţional şi judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143976_a_145305]
-
este considerat în suprafață) constituie unitatea elementară de bază în cercetarea și cartarea solului, care permite studierea orizonturilor și a caracteristicilor morfologice, fizice și chimice ale solului, precum și interpretări genetico-evolutive, geografice, agrosilvoproductive sau ameliorative. Pedonul reprezentativ al unei unități elementare (areal) de sol constituie obiectul care este studiat, clasificat și grupat în diferite moduri; - unitatea taxonomica (tipologica) de sol - un concept care se referă atât la clasificarea, cât și la denumirea solului, cuprinzând soluri caracterizate prin proprietăți și însușiri morfologice, fizice
NORME DE CONŢINUT din 28 mai 2002 pentru studiile pedologice elaborate în vederea realizării şi reactualizarii periodice a Sistemului naţional şi judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143976_a_145305]
-
apropiate, care variază în limite precis definite prin Sistemul român de clasificare a solurilor și Sistemul român de taxonomie a solurilor, în acord cu rangul unității de sol, adaptat conform scării de lucru (tip, subtip, varietate); - unitatea teritorială de sol - arealele de sol în care este răspândită o unitate taxonomica de sol în natură, într-o anumită regiune; - unitatea cartografica de sol (UȘ) - reprezentarea grafică pe harta a unei unități teritoriale de sol sau a unui grup (asociații) de unități teritoriale
NORME DE CONŢINUT din 28 mai 2002 pentru studiile pedologice elaborate în vederea realizării şi reactualizarii periodice a Sistemului naţional şi judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143976_a_145305]
-
o anumită regiune; - unitatea cartografica de sol (UȘ) - reprezentarea grafică pe harta a unei unități teritoriale de sol sau a unui grup (asociații) de unități teritoriale de sol (UȘ complex). Ea este redata pe harta prin unul sau mai multe areale. Unitatea cartografica de sol simplă poate cuprinde până la 10-15% din suprafața ei incluziuni de alte soluri care nu se pot evidenția cartografic la scară de referință; - unitatea de teren (sau pedotopul) - o porțiune de teren omogena sub aspectul însușirilor solului
NORME DE CONŢINUT din 28 mai 2002 pentru studiile pedologice elaborate în vederea realizării şi reactualizarii periodice a Sistemului naţional şi judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143976_a_145305]
-
harta a unei unități teritoriale de teren UT complex sau a unui grup (asociații) de astfel de unități, respectiv a unui TEO sau asociații de TEO complex. O unitate cartografica de teren poate fi constituită din unul sau mai multe areale, ea putând cuprinde până la 1015% incluziuni de alte terenuri; - hartă pedologica - lucrare cartografica ce prezintă grafic distribuția geografică a tipurilor, asociațiilor, complexelor sau a altor unități de sol și/sau teren, înscrise în legendă hârtii, definite și numite conform nomenclaturii
NORME DE CONŢINUT din 28 mai 2002 pentru studiile pedologice elaborate în vederea realizării şi reactualizarii periodice a Sistemului naţional şi judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143976_a_145305]
-
global sau local, asupra regimului de adâncime a apei freatice. Adâncimea apei freatice se va corela cu formele de mezo- si microrelief, explicând astfel gradul de influențare a profilului de sol (gleizarea, saraturarea). De asemenea, se vor face referiri la arealele cu exces de apă de suprafață (stagnant) temporar sau permanent (bălti, mlaștini, lacuri) și influența lor asupra stării de drenaj a solurilor. Acolo unde este cazul, se vor face referiri și la frecvență și durata inundațiilor pentru zonele afectate. 2
NORME DE CONŢINUT din 28 mai 2002 pentru studiile pedologice elaborate în vederea realizării şi reactualizarii periodice a Sistemului naţional şi judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143976_a_145305]
-
de vegetație. Nu trebuie să lipsească referirile la frecvență și durata perioadelor de secetă sau la fenomene care provoacă pagube culturilor agricole. Datele climatice se vor actualiza anual, numai pentru teritoriul cartat (obligatoriu). Datele climatice se dau la nivelul unui areal climatic omogen (ACO) - o zonă determinată spațial pe hartă, considerată omogena din punctul de vedere al caracteristicilor climatice utilizate pentru bonitarea și evaluarea pretabilității terenurilor. Se identifică printr-un număr de ordine de la 1 la 99 în cadrul județului. ACO este
NORME DE CONŢINUT din 28 mai 2002 pentru studiile pedologice elaborate în vederea realizării şi reactualizarii periodice a Sistemului naţional şi judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143976_a_145305]
-
considerată omogena din punctul de vedere al caracteristicilor climatice utilizate pentru bonitarea și evaluarea pretabilității terenurilor. Se identifică printr-un număr de ordine de la 1 la 99 în cadrul județului. ACO este un miniareal și se cuprinde în întregime într-un areal de microzona pedogeoclimatica. Nu se definesc ACO complex. Datele climatice se definesc prin valori medii multianuale (minimum 30 de ani). 2.5. Folosință terenului Se va specifica, la nivelul suprafeței totale a teritoriului cartat, modul de folosință: arabil, livadă, vie
NORME DE CONŢINUT din 28 mai 2002 pentru studiile pedologice elaborate în vederea realizării şi reactualizarii periodice a Sistemului naţional şi judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143976_a_145305]
-
cm etc. Pentru monitorizarea procesului de eroziune M.E.S.P./1987, metodologia se completează cu indicatorii de stare și risc, numai pentru o suprafață de 1 km 2 , în jurul nodului din rețeaua de nivel I sau pentru suprafață afectată dintr-un anumit areal, după cum urmează: 1. Indicatori de stare: 1.1. eroziune în suprafață (Es): 1. eroziune neapreciabilă sau slabă; 2. eroziune moderată, orizontul de acumulare a humusului este parțial erodat, apare orizontul de tranziție sau B pe mai puțin de 20% din
NORME DE CONŢINUT din 28 mai 2002 pentru studiile pedologice elaborate în vederea realizării şi reactualizarii periodice a Sistemului naţional şi judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143976_a_145305]
-
și apreciere a produselor vitei de vie; c) să supună membrilor săi toate propunerile privind: ... (i) garanția autenticității produselor vitei de vie, în particular din perspectiva consumatorilor, si anume în privința mențiunilor de pe etichete; (îi) protejarea indicațiilor geografice, si anume a arealelor vitivinicole și a denumirilor de origine care folosesc sau nu denumiri geografice asociate acestora, în măsura în care ele nu afectează acordurile internaționale în materie de comerț și proprietate intelectuală; (iii) îmbunătățirea criteriilor științifice și tehnice de recunoaștere și protejare a produselor vegetale
ACORD din 3 aprilie 2001 privind crearea Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143015_a_144344]
-
1 Dispoziții generale Articolul 1 În sensul prezenței legi, sunt considerate calamități naturale pierderile cantitative și calitative de recolte, mortalitatea și/sau sacrificarea de necesitate a animalelor, produse printr-o manifestare distructiva a unor fenomene naturale și a bolilor, pe areale extinse. Articolul 2 (1) Fenomenele naturale și bolile care generează calamități naturale sunt: secetă excesivă, persistentă în timp și care afectează terenurile neirigate, inundațiile din revărsări de râuri sau de alte ape curgătoare și ruperi de baraje, ploile abundente și
LEGE nr. 381 din 13 iunie 2002 privind acordarea despăgubirilor în caz de calamitati naturale în agricultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142805_a_144134]