7,924 matches
-
baza unui dosar de „fapte” etnografice și folclorice care conservă oralitatea (colinde, strigături, orații de nuntă, descântece, hore etc., dar și relatări ale informatorilor despre diverse obiceiuri și practici arhaice), dosar alcătuit cu ajutorul unui chestionar aplicat în județul Cluj, se argumentează coerența spirituală a universului arhaic. SCRIERI: Onisifor Ghibu, educator și memorialist, Cluj-Napoca, 1983; Coresi, București, 1985; Timotei Cipariu. Arhetipuri ale permanenței românești (în colaborare cu Valeriu Nițu), Cluj-Napoca, 1988; Sistemul culturii țărănești, pref. Petru Poantă, Cluj-Napoca, 2000; Introducere în sociologia
VEDINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290476_a_291805]
-
pripită, „beția de cuvinte”, „slugărniciile tardive”, totul în numele autenticității, singura care trebuie să canalizeze actul de cultură, talentul și creația, „tehnica”, adică „localismul esențial”, traductibil ca specific național. Rămâne atașat de marile valori naționale (Eminescu, Creangă), veștejește tradiționalismul de paradă, argumentează vigoarea și originalitatea culturii din Regat și prezența aici a spiritului critic (ceea ce îl apropie de G. Ibrăileanu), militează pentru modernizarea politică, e un spirit european, adept al liberalismului occidental și al căii industriale pentru prosperitate economică (la fel ca
ZARIFOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290712_a_292041]
-
există un conflict de opinie între ei și că există posibilitatea soluționării pe calea disputei critice. Etapa de deschidere - este cea în care se distribuie cu strictețe rolurile în demersul critic. Când disputa nu se desfășoară la întâmplare, ci este argumentată, rolurile interlocutorilor sunt diferite: unul propune punctul de vedere, celălalt încearcă să respingă teoria. Primul apără cu argumente punctul său de vedere, cel de al doilea încearcă, tot cu argumente, să-l demonteze. Etapa argumentativă - constituie miezul propriu zis al
ARGUMENTAREA ÎN STĂRILE CONFLICTUALE. In: Arta de a fi părinte by Paula Antonescu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1415]
-
vedere al subiectivității individuale. Din această perspectivă argumentarea devine un fenomen social prin care un individ influențează pe altul, iar această influență se răsfrânge și asupra celorlalți. În contexte interpretative se pune mereu problema raportului dintre argumentare și libertate. A argumenta, ca fapt social, presupune o organizare democratică a grupului care să asigure libertatea de gândire a individului. Intervenția argumentativă se poate resimți adesea ca o presiune asupra individului, deci ca un atentat la libertatea lui de gândire. Orice argumentare este
ARGUMENTAREA ÎN STĂRILE CONFLICTUALE. In: Arta de a fi părinte by Paula Antonescu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1415]
-
unor afirmații. Logica discursului duce la obținerea rezultatului dorit. Când argumentarea este mai amplă avem de-a face cu un set de raționamente, ce au mijloace și scopuri, ce vor dovedi caracterul adevărat sau fals al unei afirmații. Cel ce argumentează nu face din afirmațiile sale o demonstrație a caracterului adevărat sau fals, ci încercă să convingă interlocutorul prin „jocul raționalității“. Din păcate, în realitate, lucrurile nu se petrec astfel. Argumentarea apare pentru receptor cu destule elemente ce nu țin de
ARGUMENTAREA ÎN STĂRILE CONFLICTUALE. In: Arta de a fi părinte by Paula Antonescu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1415]
-
este urmarea dezvoltării inadecvate a atașamentului și consecințele sunt dintre cele mai grave. Pașii spre reușita în educarea copilului de către părinți se fac treptat, întocmai ca în ridicarea unui edificiu. Iată câțiva: Comunicarea trebuie să fie o prioritate. Explicând, motivând, argumentând, copilul va înțelege sistemul de valori la care se face referire și îi va fi ușor să acționeze, să interacționeze cu sarcina formulată de părinte. Străduința și progresele trebuie remarcate, apreciate. Lăudând mai des decât făcând reproșuri, întărim convingerea copilului
PĂRINTELE, EDUCATORUL DE ACASĂ. In: Arta de a fi părinte by Milica Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1420]
-
dat „alianței burghezomoșierești”, teză „cominternistă” indicând caracterul „reacționar” al instituțiilor și politicii românești, de Lucrețiu Pătrășcanu În Un veac de frământări sociale <ref id="12">12 Lucrețiu Pătrășcanu, Un veac de frământări sociale, București, 1945. </ref>, „acoperea” lipsa de referințe argumentate asupra momentului 1881. Până la tratatul academic de Istoria României, din anii 1960-1964, cu volumul relativ la perioada de după 1878 retras, se pare, „În machetă”, orice abatere de la amintita „teză” ar fi semnificat un grav delict. Degajarea scrisului istoric la români de
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
este „procesul prin care indivizii învață deprinderile, valorile și comportamentele care îi abilitează să participe în calitate de membri ai societății în care trăiesc”( M.T.S., Consiliul Europei, Comitetul pentru dezvoltarea sportului,1996, p.9.) În literatura de specialitate, mai multe curente sociologice argumentează conceptul de socializare ca funcție centrală a educației: interacționismul simbolic, funcționalismul sistemic, fenomenologia, modelul dramaturgic, etnometodologia, constructivismul structuralist (pentru mai multe detalii a se vedea Stănciulescu, E., 1996). Există mai multe criterii de clasificare a socializării. Astfel, în funcție de stadiile ciclului
VII. NOŢIUNI INTERDISCIPLINARE ÎN FORMAREA KINETOTERAPEUTULUI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Oana Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_633]
-
a teoriilor fac apel la comparațiile etnografice, dar chiar și în prezent, sunt specialiști care aduc o serie de critici, destul de întemeiate, nu atât acestor comparații, ci modului în care sunt utilizate. Criticile vizează trei puncte esențiale: decontextualizarea: s-a argumentat că, atunci când H. Breuil (1952) a comparat unele elemente ale societăților din Noua Guinee cu cele paleolitice, a neglijat total contextul descoperirilor. prezentismul: teoriile fondate pe comparatism implică o anumită contracție a timpului, o perspectivă anistorică, deoarece comparațiile apropie o
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
morții suverană a tuturor celor vii și a morților, și care îi primește, cu brațele deschise, pe toți cei care ajung în lumea cealaltă”. La rândul sau, Cl. Cohen (2003, p. 122) se întreabă retoric: „ Dumnezeul preistoriei era o femeie?”, argumentând că „ Ideea unui cult al < Marii Zeițe> care ar fi dominat civilizațiile preistorice se fondează mai ales pe existența unei foarte mari abundențe de imagini feminine pictate sau gravate, de figurine din piatră, argilă modelată sau din lut ars, care
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
a societății românești, întemeiată pe un autentic „intermundium” țărănesc, concepția structurii necapitaliste a economiei agrare familiale, teza trăiniciei gospodăriei familiale țărănești și a superiorității ei față de cea capitalistă, idealul antiindustrialist, ideea programatică a cooperației necapitaliste. La rândul său, Virgil Madgearu argumentează teza fundamentală a sociologiei țărăniste conform căreia evoluția societăților cu un mediu social pregnant agrar-țărănesc urmează o cale proprie necapitalistă bazată pe „proprietatea de muncă” țărănească de tip familial care nu utilizează forța de muncă salariată și căreia îi corespunde
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
lor rămânând mai degrabă local, precum și la faptul că „noile structuri administrative consumă o parte din rezervele destinate dezvoltării” (Mărginean, 2003). Soluțiile propuse sunt, de asemenea, opuse. Pe de o parte, susținătorii ideii regionale vorbesc despre întărirea rolului instituțiilor regionale, argumentând faptul că lipsa lor de eficiență este cauzată tocmai de lipsa de libertăți administrative și financiare: „Diferitele modele de organizare din Uniunea Europeană demonstrează faptul că eficiența acestor instituții este dată de gradul mare de autonomie sau chiar de independența de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de relații de colaborare în afara familiei. În mod similar, Almond și Verba (1963) notează că democrațiile cu cea mai lungă stabilitate în timp sunt cele în care încrederea interpersonală cunoaște nivelurile cele mai înalte. Putnam (Putman, Leonardi, Nanetti, 1993) a argumentat și el legătura dintre eficiența guvernelor locale din Italia și stocurile de capital social existente în regiunile cu pricina. O serie de studii realizate pe baza unor seturi de date comparative au documentat asocierea semnificativă dintre nivelul capitalului social și
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
atragă atenția asupra diferitelor paliere și aspecte importante din perspectiva inegalității și nu are drept scop abordarea relației dintre inegalitate și dezvoltare în aceste contexte. Capitolul nu este o trecere în revistă a teoriilor dezvoltării și nici nu încearcă să argumenteze primordialitatea vreuneia dintre cele două perspective ale dezvoltării. Între economic și social Inegalitatea este una dintre temele larg dezbătute în teoriile economice și cele sociale, indiferent dacă acestea pun în discuție justețea existenței fenomenului sau dimensiunile lui. Tematica a stimulat
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ca răspunsurile acestui demers să contureze o paletă largă de soluții, cel puțin la nivelul teoriei, mergând de la acceptarea inegalităților de orice tip - în virtutea libertăților și a drepturilor - până la urmărirea distribuirii egale a rezultatelor obținute. Între aceste extreme, teoreticienii au argumentat importanța justeței distribuției la startul și la finalul procesului productiv/distributiv sau doar în funcție de un set de criterii (considerate importante), care să ofere tuturor posibilitatea de a participa la acest proces, urmând a fi recompensați în funcție de meritele individuale. În planul
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de nivelul luat în discuție, este indus, în bună parte, de patternurile de cheltuire a acestor bani pe o perioadă lungă de timp și de capacitatea statului de origine de a le influența. Evidențe din cele mai diverse spații geografice argumentează o utilizare a banilor veniți din migrație preponderent pentru consum, în defavoarea investițiilor generatoare de profit. Situația din România se înscrie, din acest punct de vedere, în regularitățile internaționale. Asupra patternurilor de cheltuire a banilor trimiși din străinătate, fără a fi
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sistemul. Ponderea navetismului este de peste trei ori mai mare în cazul grădinițelor predominant roma comparativ cu grădinițele din ansamblul sistemului și de peste două ori mai mare în cazul școlilor I-IV în care predomină elevii romi. Concluzii Secțiunea precedentă, care argumentează calitatea inferioară a educației în școlile cu un procent ridicat de elevi romi, constituie unul dintre pilonii considerării segregării școlare ca o formă de excluziune socială. Agentul excluziunii este, în acest caz, sistemul școlar, prin modalitățile de selecție a elevilor
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Stacks HM535 .B474 2004</call-num><urls><related-urls><url>http://www.loc.gov/catdir/toc/ecip0412/2003028076.html </url></related-urls></urls></record></Cite></EndNote>(Asupra unor exemple similare de folosire necorespunzătoare a statisticilor atrage atenția și Best, 2004) De asemenea, el argumentează că indicatorul nu trebuie să fie „dictat de datele disponibile”: acolo unde se consideră necesară colectarea unor date statistice sau de anchetă, ea trebuie realizată. Sunt de urmărit și indicațiile a doi importanți autori de indici originali de dezvoltare, Richard
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
subiectivă, care poate completa informațiile insuficiente. În ceea ce-i privește pe cercetătorii dezvoltării sociale, ei se opun, în mare majoritate, folosirii indicatorilor subiectivi. „Fericirea trăită de indivizi nu poate fi scopul sau domeniul dezvoltării umane”, spune Paul Streeten, care-și argumentează foarte plastic punctul de vedere: „Nu numai pentru că fericirea nu poate fi furnizată de guvern - oamenii pot fi groaznic de săraci și totuși mulțumiți. Anita Brookner, în unul dintre romanele ei, povestește despre o femeie atât de modestă, încât nici
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Publishing Limited</publisher><urls><related-urls><url>http://search.epnet.com/login.aspx?direct=true&db=aph&an=9503313357 </url></related-urls></urls></record></Cite></EndNote>(1995, p. 26). Veenhoven respinge obiecțiile ridicate împotriva folosirii indicatorilor subiectivi în domeniul dezvoltării, argumentând că, din cauza subiectivității construirii indicilor și a problemelor legate de disponibilitatea datelor, o măsură subiectivă a progresului social este mai indicată decât una obiectivă. Aceasta pentru că, în multe privințe, indicatorii subiectivi au o putere de cuprindere mai mare decât cei
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Pasul 1 “*” Se anunță tema pusă în discuție; Pasul 2 “*” Se împarte clasa în 6 grupuri; Pasul 3 “*” Prezentarea unui cub din carton cu fetele divers colorate; Pasul 4 “*” Pe fețele cubului sunt notate cuvintele: ”descrie”; ”compară”; ”asociază”; ”analizează”;”aplică”; ”argumentează”. Pasul 5 “*” Se atribuie rolurile membrilor fiecărui grup “*” “cititoru l”-rostogolește cubul și anunță grupului cerință înscrisă pe fata de deasupra; “*” ”ascultătorul activ”/”cercetașul” repeta sarcina,o reformulează pentru a fi înțeleasă de fiecare membru,adresează întrebări învățătorului; “*” ”interogatorul”solicită
Metode moderne de învăţare activă. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Pop Diana () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1165]
-
De exemplu, La ce vă gândiți când auziți cuvântul “fantastic”? “*” Votați un citat: profesorul propune o listă de citate sau o listă cu proverbe care să aibă legătură cu tema ce urmeaza a fi discutată; fiecare elev va alege unul, argumentând alegerea făcută. “*” Discuție de tip piramidă. Se propune o listă de șase cugetări având legatură cu textul studiat. 1. elevii lucrează individual, fiecare elev alegând numai trei cugetări care îl reprezintă; 2. elevii lucrează în perechi; prin discuții și negocieri
Utilizarea strategiilor activ-participative în activitatea de predare- învăţare. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Popinciuc Flaviana () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1167]
-
de predare utilizată pentru studierea unei teme din perspective diferite. Se realizează un cub ale cărui fețe sunt acoperite cu hârtie de culori diferite. Pe fiecare fața a cubului se va scrie una dintre următoarele instrucțiuni: descrie, compară, asociază, aplică, argumentează pro sau contra. Elevii redactează răspunsurile cerute pe fața de sus a cubului. Se poate continua cu celelalte fețe. “*” Jurnalul cameleon: metoda folosită în lecțiile de comunicare orală, prin care elevul trebuie să prezinte același eveniment din perspective diferite (este
Utilizarea strategiilor activ-participative în activitatea de predare- învăţare. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Popinciuc Flaviana () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1167]
-
-a, capitolul Relații semantice. CUBUL. În orele de recapitulare și sistematizare a cunoștințelor am utilizat cu succes metoda cubului. Am împărțit elevii în grupe eterogene, fiecare primind câte un cub pe fețele căruia erau trecute activitățile: descrie, compară, asociază, analizează, argumentează și aplică. Am parcurs doar trei din aceste activități: descrie, compară, aplică. Elevii, sub îndrumarea conducătorului de grup, prezintă cunoștințele teoretice referitoare la tema abordată (situația de comunicare, funcțiile comunicării). Cei care întâmpină dificultăți sunt ajutați de ceilalți membrii ai
Metode de predare – învăţare centrate pe elev. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Geta Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1163]
-
dispoziție planșa cu simboluri. Evaluarea capacității de notare a numerelor cu cifre romane a fost realizată prin următoarea fișă individuală, cu o durată de 10 minute. Analiza lucrărilor scrise a demonstrat faptul că elevii rezolvă corect majoritatea exercițiilor de scriere, argumentând modul de calcul. Administrarea acestei fișe s-a dovedit benefică, întrucât elevii au dovedit un deosebit interes pentru scrierea cu cifre romane, înțelegând rolul acesteia în viața de zi cu zi. Activitatea de învățare exerciții de utilizare a limbajului matematic
Evaluarea la matematică de la teorie la practică. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Zmău Cecilia Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1192]