13,008 matches
-
la specia ceramicii nedecorate. Astfel, considerăm că este posibil ca acest tip de vas să se regăsească în cadrul formelor ceramicii cucuteniene aparținând fazei A, dar să nu se fi bucurat de atenție în cadrul procesului de prelucrare - restaurare publicare a materialului arheologic. Vase pentru servirea și consumarea hranei Puține surse conțin date asupra acestui tip de vas, iar informația disponibilă este destul de discutabilă. Forma care predomină este castronul cu fund plat (DEBOER 1974, 336; DORMAN 1938, 100, fig. 7-8; CULWICK 1935, 167
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
vase deschise. În general, vasele familiale sunt de trei ori mai mari în volum decât cele individuale. Acestei funcționalități îi corespund străchinile, de formă tronconică sau semisferică, cu fundul îngust și diametrul gurii mai mare decât înălțimea vasului. Din descoperirile arheologice cunoscute am identificat și măsurat 72 de astfel de vase. De asemenea, în cadrul formelor cucuteniene, din punct de vedere al valorilor parametrilor luați în discuție, se poate observa o separare în două grupe specifice corespunzătoare celor două utilizări practice. În
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
asociată cu cea a taurului, sau, sub formă minimală, cu a coarnelor sale, exprimându-se astfel valorile definitorii ale acestuia: virilitate, rezervor nelimitat de germeni fecundatori . Ajungem astfel la o serie de probleme insuficient aprofundate, după părerea noastră, în literatura arheologică. Se pune, deci, întrebarea dacă se poate contura, pe baza datelor arheologice și cu ajutorul unui demers regresiv, sprijinit pe informațiile oferite de istoria religiilor, la o nuanțare a interpretărilor privitoare la viața spirituală a populațiilor preistorice. Pornind de la hermeneutica fenomenologică
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
sale, exprimându-se astfel valorile definitorii ale acestuia: virilitate, rezervor nelimitat de germeni fecundatori . Ajungem astfel la o serie de probleme insuficient aprofundate, după părerea noastră, în literatura arheologică. Se pune, deci, întrebarea dacă se poate contura, pe baza datelor arheologice și cu ajutorul unui demers regresiv, sprijinit pe informațiile oferite de istoria religiilor, la o nuanțare a interpretărilor privitoare la viața spirituală a populațiilor preistorice. Pornind de la hermeneutica fenomenologică a lui Mircea Eliade și acceptând ca finalitate a acesteia existența arhetipurilor
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
masculine prin imaginea celui mai prestigios vânat. Fiind astfel stabilită valoarea simbolică și încărcătura religioasă a protomelor zoomorfe reprezentând capete de bovidee, rămâne să încercăm identificarea posibilei semnificații a vaselor pe care acestea au fost aplicate. După cum rezultă din descoperirile arheologice de până la acest moment, singura formă de vas reconstituibilă pe care au fost aplicate aceste protome este castronul (MANTU 1994, 167, fig. 4/1; URSULESCU, IGNĂTESCU 2003, 91, 93 și fig. 43/2 3; DUMITRESCU et alii 1954, pl. CXII
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
despre mediile aluviale că au propria lor arheologie deoarece, de-a lungul preistoriei, acestea, in ciuda marii lor variabilități, s-au distins de alte medii prin resursele si pericolele pe care le oferă. Mediul nu numai că filtrează datele inițiale arheologice, dar, de asemenea, a afectat comportamentul comunităților studiate în moduri variate și subtile, incluzând percepția acestora asupra mediului însuși. Resursele fizice și biologice ale mediilor aluviale oferă comunităților umane seturi integrate complexe de posibilități, presupunând în același timp costuri a
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
standardizare, lățimea acestora grupându-se în jurul valorii de 1,5-2 cm, fiind identice pieselor cu aceeași utilizare din neo eneoliticul Bulgarei. Pentru aceste din urmă piese au fost realizate teste experimentale cu unelte realizate după modelul celor descoperite în timpul cercetărilor arheologice (în situl de la Karanovo au fost descoperite mânere de corn care mai păstrau inserțiile de silex); testele au confirmat eficiența acestui tip de unealtă, randamentul său fiind doar de 2,5 ori mai mic decât cel al unei seceri din
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
noastre, ne fac să credem că majoritatea acțiunilor de prelucrare primară a uneltelor (debitajul) se făcea fie în afara așezării (poate chiar în locul de unde era procurată materia primă), fie în cadrul așezării, în spații clar delimitate (ateliere), neidentificate însă în cursul cercetărilor arheologice. Preponderența numerică a teslelor și dălților, pusă în legătură cu numărul relativ mare de unelte din cadrul utilajului litic cioplit identificate ca fiind utilizate în acțiuni de prelucrare a materiilor organice dure (lemn și os), poate, de asemenea, constitui un indicator al preferinței
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
cucuteniene de fază A aflate în apropierea comunității de la Hoisești. În afară de trasarea caracteristicilor economiei specifice așezării de la Hoisești, lucrarea noastră ne impune și o serie de reflecții asupra modului în care, pe viitor, va trebui realizată prelucrarea și interpretarea materialului arheologic. Așa cum am subliniat de mai multe ori pe parcursul lucrării, principala problemă ridicată de integrarea comunității de la Hoisești într-un context mai larg, a constituit-o publicarea rezultatelor cercetărilor de până în prezent într-o manieră preponderent pozitivistă și descriptivă. Considerăm că
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
metodologiei de studiu și interpretative specifice sistemelor teoretice moderne. Din acest punct de vedere, considerăm că lucrarea noastră a reușit să identifice o serie de soluții pentru surmontarea acestor probleme. Astfel, metodologia de studiu utilizată în cadrul analizelor efectuate asupra inventarului arheologic provenit din așezarea de la Hoisești necesită o bază logistică puțin sofisticată și relativ ușor de procurat. De asemenea, se operează cu noțiuni teoretice relativ simple și care pot fi ușor asimilate și generalizate. Astfel, reconstituirea paleo-mediului specific hinterland-ului așezărilor
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
unor metode severe de control al calității etc. • Integrarea aspectelor economice, sociale, de mediu. În l'Ile Crémieux, lângă Lyon (al doilea oraș ca mărime al Franței), dezvoltarea locală s-a făcut pe baza valorizării în parteneriat a unui sit arheologic, care a fost transformat în muzeu și "casă a patrimoniului local", care face educație privind protecția patrimoniului, a mediului. La ora actual, această instituție și-a extins aria preocupărilor și la gestionarea patrimoniului altor zone apropiate. • Adaptarea la o cerere
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
au încercat să demonstreze: descendența romană a românilor din coloniștii aduși de romani în Dacia Traiană; continuitatea romană în Dacia după retragerea aureliană și în perioada migrațiilor; originea latină a limbii române; formarea conștiinței de neam; o au folosit dovezi arheologice, lingvistice, etnografice, istorice, etc. -Caracterul latin al limbii vorbite pe ambele maluri ale Dunării și în interiorul arcului carpatic a fost recunoscut timpuriu de popoarele vecine. -Romanitatea orientală este o realitate ce nu poate fi pusă în discuție: o populația din
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
romanitatea românilor era dată de: numele dat românilor de străini; numele pe care și l-au dat ei înșiși, acela de români; latinitatea limbii (număr mare de cuvinte din limba latină); urmele lăsate de romani în fosta provincie Dacia (dovezi arheologice); o Stolnicul Constantin Cantacuzino în lucrarea „Istoria Țării Românești”, susținea că ei, românii, țin și cred că sunt urmași ai romanilor și se mândresc cu această descendență glorioasă; o Grigore Ureche în lucrarea „Letopisețul Țării Moldovei”, nota „rumânii, câți se
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
acest timp, școala istorică și lingvistică românească a realizat importante lucrări științifice în care era tratată problema etnogenezei românilor, demonstrând romanitatea românilor și continuitatea lor în spațiu traco-geto-dac: o Vasile Pârvan (1882 1927), membru al Academiei Române; autor al primei hărți arheologice a României, a adus argumente arheologice pentru a scoate în evidență ideea latinității poporului român, în lucrările „Începuturile vieții romane la gurile Dunării” și Getica”; a demonstrat că românii sunt “în cel mai înalt grad și daci și români”; o
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
românească a realizat importante lucrări științifice în care era tratată problema etnogenezei românilor, demonstrând romanitatea românilor și continuitatea lor în spațiu traco-geto-dac: o Vasile Pârvan (1882 1927), membru al Academiei Române; autor al primei hărți arheologice a României, a adus argumente arheologice pentru a scoate în evidență ideea latinității poporului român, în lucrările „Începuturile vieții romane la gurile Dunării” și Getica”; a demonstrat că românii sunt “în cel mai înalt grad și daci și români”; o Nicolae Iorga „Istoria românilor”, evidențiază adevăruri
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
documentele papale sau cele emise de cancelaria maghiară menționau: “țara brodnicilor” în sudul Moldovei, și “țara volohilor” sau a Romanilor în nordvestul Moldovei; o o cronică rusească din sec. XIII amintea despre “țara bolohovenilor” situată în nord-estul Moldovei. o dovezile arheologice au identificat o serie de așezări, probabil reședințe ale unor cneji locali, descoperite la Siret, Bâtca Doamnei și Baia (ultima având atât rol economic cât și politic). -Din dorința de a anihila prezența tătarilor în zonă, regele maghiar Ludovic I
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
de la formarea limbii romîne). Așadar, fixarea într-un anumit strat etimologic este doar un reper orientativ privind vechimea numelui în cauză, precizarea momentului nașterii lui (sau măcar a secolului în care s-a petrecut) necesitînd repere lingvistice, istorice, sociale și arheologice mai precise, care să fie coroborate cu etimologia propriu-zisă. Anumite „aliniamente“ cronologice pot fi stabilite, pentru grupuri mai restrînse ori mai extinse, numeric și teritorial, în corelație și cu aspecte de istorie social-economică, demografică, etnologică etc. Astfel de stratificări aproximative
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Brăilei), Grădișteanca (sat din județul Teleorman), Culmea Grădiștea (din Munții Șureanului), Crucea Grădiștii, Piatra Grădiștii (în teritoriul Orăștioarei, județul Hunedoara). În multe dintre aceste locuri sau în apropierea lor au fost descoperite ruine ale unor așezări fortificate, printre care vestigiile arheologice ale vechii capitale a Daciei, Sarmizegetusa, (care se află pe locul numit Dealu Grădiștii). Un rîu din vecinătate este numit de maghiari Város, toponim desprins, probabil, dintr-un fost compus Városvize, care în limba maghiară înseamnă „apa orașului“ sau „apa
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
uriaș“. Jidovu, înregistrat de mai multe ori ca microtoponim, pare a fi un nume de persoană, care este la origine un adjectiv sau un genitiv substantival, extras din forma derivată Jidovina, prezentă în mai multe macrotoponime și care însemna „relicvă arheologică a construcțiilor făcute de vechii uriași legendari“. Jidvei ar putea fi un antroponim derivat cu sufixul diminutival -ei din Jidov (ca Andrei, Matei, Zebedei etc.) cu sincoparea, frecvent întîlnită, a lui o neaccentuat. Jidovnița e dublu sufixată (cu -na și
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
existat pentru că în ea s-a scris o întreagă literatură, a continuat să fie folosită ca limbă de cultură și de cult, și mai ales pentru că ea își continuă existența în limbile romanice, dar traca unde i? Mărturiile istorice și arheologice despre ea dovedesc cel mult faptul că ea a fost și nu mai este. În această situație rămâne loc doar pentru explicațiile privind dispariția limbii autohtonilor: „În fața valului din ce în ce mai mare al populației romane, unele triburi trace și ilire se retrăseseră
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
și noi des terroirs, problema pe care ar trebui s-o rezolvăm nu este numai cum să le prezervăm, ci și cum să le punem în valoare, cum să le scoatem din anonimatul în care vor rămâne indiferent de recuperările arheologico gastronomice reușite de Radu Anton Roman. Un mare bucătar francez, Marc Veyrat, ne oferă o soluție: „Dacă vrem să apărăm cu orice preț le terroir, păstrându-l fără a-l modifica în vreun fel, riscăm să ne închidem într-un
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
carul cu boi și corabia cu pânze, comerțul (contactele interumane), templele și zeii, omul și neastâmpărul său creator, schimbă viața locului, a stepelor Siriei și a podișurilor iraniene, extinzându-se spre zona aluvionar fertilă a Golfului Persic. Sumerul antic atestă arheologic civilizație și cultură. În spațiul acesta, numit de unii paradisiac, cu agricultură înfloritoare, canale de transport și irigații, abundență în piețe, se construiesc temple monumentale. Unele sate devin orașe. Viața urbană se extinde, influențează, deschide perspective de afirmare a resurselor
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
și să unească armonios existența. Apollo, miticul strămoș al lui Asklepios (Esculap) și Hippocrat, e reprezentat într-o statuie (Muzeul Vaticanului), ucigând o șopârlă care urcă pe stâlpul de alături, gestul semnificând lichidarea răului, a durerilor lumii bolnave. În Muzeul Arheologic Național din Istambul se află o sculptură în piatră arătând și pe Hygieia (Hygia) hrănind șarpele, simbol al prevederii, sau culegându-i veninul vindecător. Asklepios — fiul lui Apollo — este zeul medicinei. Experiența sa tămăduitoare s-a rafinat în discreția nocturnă
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
s-au adăpostit în paleolitic oamenii care treptat au coborât prin văi spre câmpie, păstrând ca ocupație vânatul și culesul, cărora le-a adăugat, în neolitic, agricultura, creșterea animalelor și făurirea armelor pentru a face față altor populații invadatoare. Descoperirile arheologice arată că în neolitic peninsula era destul de populată. De la locuințele din grote la cele lacustre de pe lacurile Varese, Garda, Varano, până la simplele locuințe casnice, din câmpie, populația de proveniențe și ocupații diferite era destul de densă. Scheletele din pleistocen (prima parte
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
ai acelor timpuri. OPINII DESPRE MEDICINA DACĂ Dacii n-au lăsat nume de medici și nici tratate. Ei au oferit direct, practic, experiența și resursele lor lecuitoare. în acest sens au lăsat mărturii mari personalități ale timpurilor, alături de rezultatele descoperirilor arheologice. Socrate când îi destăinue lui Charmides (Apud Platon): „Tot așa stau lucrurile, Charmides și cu acest procedeu vindecător. Eu l-am învățat acolo, la oaste, de la un medic trac, unul din ucenicii lui Zalmoxis, despre care se spune că îi
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]