2,884 matches
-
ceva mai bun decît o biată pricină chioară. Drept răspuns se stîrnește un hohot de rîs imens, marcat pe ici, pe colo de plesnetul palmelor peste coapse și pe genunchi și chicote ascuțite. — Măi, al dracului...! exclamă cu admirație un ascultător cînd izbutește să-și tragă sufletul. Cred că o să se potolească un timp! Povestea despre „catîrul sănătos și pricina chioară“ a avut Într-adevăr mare succes, căci oamenii sînt mari amatori de astfel de snoave și expresii care se răspîndesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
vârstă de 19 ani la care el, elevul Popescu, s-a tot gândit În timp ce venea Încoace. Vocea subțiată caraghios revine imediat după paranteză, reclamându-i pe cei doi frați bătăuși tatălui lor. Acum vocea povestitorului se Îngroașă și devine fonfăită. Ascultătorii izbucnesc În râs. Probabil tot pentru a demonstra că au recunoscut personajul reintrat În scenă sau pentru că Într-adevăr imitația are ceva comic În ea. A cita pe cineva mot-à-mot, mai ales când nu crezi sau nu ai respect pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
Popescu tresări la auzul numelui satului din care plecase cu o zi Înainte. Ar fi putut spune că pe respectivul nebun Îl și cunoscuse. În orice caz, mai auzise câte ceva despre el. Iată cum, un singur element era suficient pentru ca ascultătorul să fie captat de o altă poveste decât cea de care interesul său este legat direct. Tânărul neras și cu bască simți că i-a surprins pe ceilalți și se grăbi să continue. „Când eram pă Salvare, l-am adus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
de a-și imagina cadrul povestirii În următorii ei pași era mai greu. Ruperea lui, atunci, acum 40 de ani sau câți vor fi fost, de o etapă a vieții lui, se făcea, parcă, mai ușor decât ruperea noastră, a ascultătorilor, de un fragment din poveste. Și totuși el, sau ceva mai puternic decât el, ne surprinde din nou: „N-am apucat să ajung prea departe că m-a dat În urmărire prin toate posturile de jandarmi și În noiembrie ’39
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
spate. Mai trebuia luată În calcul și căldura care ar fi putut deforma puțin șinele. Pe măsură ce povestea se complica cu toate aceste date tehnice, Subalternul mai adăuga și câte un „și atunci“ rostit pe un ton mai Înalt. Cei trei ascultători trebuiau menținuți sub o presiune constantă. În fine, pe scurt, cumnatul mecanic primise ordin să se grăbească puțin pentru a face loc unui accelerat sau rapid care venea dinspre Timișoara și, la baza pantei, acolo unde Începea curba aia ușoară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
al lui pe care l-a ascultat tot timpul cu gura căscată. E ceva să ai curajul nerușinat de a gândi și vorbi așa ca el! Subalternul, Însă, pe cât de exersat pare el În arta de a-i ține pe ascultători sub teroarea lui retorică, nu observă că directorul Își schimbă poziția față de el. Continua să povestească ce-a făcut el pe front, În Ardeal, În Ungaria și În munții Tatra. Povestirile sunt Însă din ce În ce mai confecționate și mai greu de crezut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
să se odihnească. Se execută totuși, mai către prânz, curățirea roților de la cuptoare și spălarea lor cu apă din fluviu. G.P., zis Bobocică, are timp să scrie și două cărți poștale acasă. Una nevestei și alta lui nea Gheorghe Buldulea. Ascultătorii lui se privesc deodată. A, da, cei mai În vârstă Își amintesc de moș Gheorghe Buldulea, dar cei tineri nu prea. apoi am cârpit cămașa, era aproape distrusă și strigam cu grai tare: unde ești nevastă să mă vezi ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
Eden și Mollet ar putea să spună că „... și invers!“. Suntem din nou pe șantierul de lângă școala din G. Au trecut chiar câteva luni, s-au Înălțat câteva ziduri, iar una dintre construcții deja se căpriorește. E sfârșitul iernii. Printre ascultătorii constanți ai maratonistului povestitor mă număr și eu Împreună cu câțiva copii din clasele mari. Mă Întreb, și e greu să-mi răspund, ce gânduri avea caporalul G.P. când se ducea, În plin război, până la bazarul din orașul În care era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
dar mă gândeam că și eu aș putea să Încerc să pun În curte câteva tufe dacă am norocu’ să mă Întorc. uite că nici până azi n-am apucat s-o plantez să văd dacă se prinde sau nu. Ascultătorul unor asemenea povești nu poate să nu se Întrebe de rostul tonului neutru pe care sunt ele debitate. Se poate observa chiar un fel de indiferență a celui care povestește față de ceea ce noi numim război. Explicația pare a fi una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
responsabili de destinele noastre, de cel al neamului românesc, Biserica, (cu indulgență, nu toți) ocolesc cu grijă pătimirea noastră, punând mai presus preocupările cele pământești înaintea celor dumnezeiești. Ruga lor, formal și fugitivă, nu mai aprinde lumina însuflețită și simțirea ascultătorului. Nu mai aprinde tremurul de altădată din drama blândului Nazarinean, biciuit și țintuit pe cruce pentru eliberarea din moartea veșnică a omului. Banul, în zilele noastre, stăpânește interesul general. Românul, încovoiat de lipsuri, se bălăcește în propriile sale păcate și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
în mine a dispărut sus pe cer și zgomotul este asurzitor, motorul și curentul de aer se tânguie îngrozitor și totuși peste aceste zgomote încă mă aud vorbind, pentru că repet o propoziție, fie doar pentru mine însumi fie pentru vreun ascultător neatent, clar și fără emfază, repet aceste cuvinte: „Mă prăbușesc. Mă prăbușesc. Mă prăbușesc“. Și apoi se aude scrâșnetul final de metal sfâșiat, în timp ce bucăți din fuzelaj încep să se desprindă, până când dintr-o dată avionul se rupe și se împrăștie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
se continuă și în zilele noastre. — Fascinant! spuse Phoebe. Cineva ar trebui să scrie o carte pe această temă. Observația ei, spusă pe un ton răutăcios și insinuând că ea știa ceva, ar fi fost percepută ca atare de un ascultător mai atent decât Roddy. — Cineva a scris o carte despre noi, dacă tot ai adus vorba, spuse el cu nonșalanță. M-am și întâlnit cu el o dată: i-am dat un interviu acum câțiva ani. Era genul de om băgăreț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
se culcă. Ultimele mașini alunecă spre marginile orașului și semafoarele clipesc singure în ceață. În sfârșit lumea a adormit. Televizorul merge în gol. Costache Popa sforăie pe fotoliul său, lumini albastre se plimbă pe pereții camerei jerpelite, sonorul, în lipsa unui ascultător, redevine o materie inertă, indefinit divizibilă, ca piatra sau nisipul. Acum ar fi momentul, dacă dl. Popa ar avea o fiică, o soră, o soție, o mamă, ca aceasta să-l privească cu luare aminte și să se întrebe cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
cunoască foarte bine Seattle și compania de taxiuri cu mașinile ei mari și albe echipate cu radiouri - mergea cu ele În fiecare seară Înspre partea canadiană a orașului și de acolo o ținea numai În petreceri, În funcție de melodiile cerute de ascultători. De la ora două În sus, În fiecare noapte, ascultând melodiile pe care le cereau ascultătorii, trăia În Seattle, care era la fel de real ca și Minneapolis-ul, unde matinalii se despărțeau În fiecare dimineață de paturi lor ca să se ducă la stație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
cu radiouri - mergea cu ele În fiecare seară Înspre partea canadiană a orașului și de acolo o ținea numai În petreceri, În funcție de melodiile cerute de ascultători. De la ora două În sus, În fiecare noapte, ascultând melodiile pe care le cereau ascultătorii, trăia În Seattle, care era la fel de real ca și Minneapolis-ul, unde matinalii se despărțeau În fiecare dimineață de paturi lor ca să se ducă la stație. Domnul Frazer Începu să țină foarte mult la Seattle, Washington. Mexicanii veniră din nou și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Înșelătoare Învieri. Se iscau În acest răstimp după-amiezi În care mă retrăgeam În compania doamnei Pavel și atunci - așa cum nu se Întîmplase nicicînd Înainte - găsea În mine pe cel mai docil, dar cu timpul și cel mai devotat și uimit ascultător al povestirilor ei, deoarece abia În acele după-amiezi și Înserări, darul ce-l avea al confabulării, atît Încît să-mi anime uimirea, Îmi deveniseră vizibile mult mai mult ca Înainte plăsmuirile (cuvînt reconstituit de editor) levantine, deschidere spre Împărățiile vorbei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
o căruță trasă de cai intonând o strofă din actualul imn al Rom âniei „Deșteaptă te, româneʺ, iar altul din același vehicul, l-a completat adăugând explicativ: „De Andrei Mureșanuʺ, la care reporterul a rămas mut, necomentând nimic spre lămurirea ascultătorilor de la respectiva emisiune T.V. Seara, la emisiunea „10 pentru Româniaʺ, Miha i Tatulici, produs al Liceului nr.2 de la Rădăuți, pus în situație să comenteze melodia cu același nume „Deșteaptă te, româneʺ sub care pe generic apăreau înscrise cuvintele Anton
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
situație, între cele două emisiuni difuzate în aceeași zi, dar la ore diferite, despre același text și melodie „Deșteaptă te, româneʺ, una dată pe seama lui Andrei Mureșanu, alta pe a lui Anton Pann, cu ce a rămas tânărul auditoriu sau ascultătorul de rând? Pentru clarificare, redăm nedumeriților spusele lui L.V. (Leon Volovici) din „Dicționarul Literaturii Române de la origini până la 1900ʺ, Editura Academiei, 1974, despre And rei Mureșanu (pag. 596 597) care spune cercetătorul, „și-a realizat vocația pentru poezia socială și
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
ului, primăriei, guvernului ș.a.m.d., fapt dovedit de venirea în curtea redacției a celor 6.000 de cetățeni conștienți și a celor 17.662 cetățeni inconștienți. Dar nu, totul era în regulă. Vocea, tourbata voce se întinse binecuvântătoare deasupra ascultătorilor. Doamnelor și domnilor, scumpii mei cetățeni și concetățeni! Sunt informat, și emoția mă copleșește planetar, că în premieră absolută aici, la noi, în această mândră și vitregită parte a țării, s-a născut un mânz cu aripi, un Ducipal redivivus
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
împrumutate de la Brigada de Jandarmerie se află câțiva dintre aspiranții la... ” La, la, la” - iradiază din difuzoare ultimul șlagăr internațional de cartier al trupei Roznerro Demenții. Toți, inclusiv redactorul de serviciu, ascultă în poziție de drepți, evident din respect pentru ascultători. Iată-i, într-o sumară și necesară prezentare: domnul Grassu, domnul S. Labou, domnul V.Dan Jorj, Țache, redactor realizator amator de nuduri, domnul Economu K. Carol și, ca o floare răsîmbobocită, don’șoara Lellya Aspazia Maria Mandalena Pe. Pe
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
Groparilor Profesioniști vă va oferi cupoane pentru locuri de veci. Vinderea și revinderea cupoanelor dar și a gropilor va relansa bursa de mărfuri,dezvoltarea unor noi afaceri între care cea a cimitirelor particulare. Nu-i așa că vă bucurați? ȚACHE Stimați ascultători, după cum bine știți, părerile și opiniile invitaților aparțin acestora în totalitate, noi, radioul, păstrându-ne legal neutralitatea incoloră, inodoră și insipidă. Noi... GRASSU Adică dumneata n-ai nici în clin, nici în mânecă de-a face cu politicu? Ai curaju
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
revenită dintr-o deplasare la madam Izbășescu, unul dintre viitorii mari întrepizi prosperi prin linia ecologică de umplut borș de putină direct din borcan. Madam Pârtzack, cum vă mai merge sufleul ? În primul rând dați-mi voie să salut pe ascultătorii dumneavoastră și să închid ușa că-i curent. Așa. în ce limbă doriți să conversăm? Sunteți...poliglotă? Poliglotă nu, că am rămas orfană la 60 de ani, dar cunosc mai multe limbi, sufleul personal având la bază um amestec melanjat
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
Nu. Continuați dumneavoastră? Da. Poftiți. Compatrioți! Așa. Oameni buni! Bravo. Dragi alegători de la orașe și sate, așa nu se mai poate! Excelent. E rău înăuntru - e rău în afară... Pauză Publicitară! Cum spuneam, ne onorează cu prezența domnul Președinte. Salut ascultătorii emisiunii dumneavoastră. Noapte bună. Vă întrebam de priorități. Priorități? Ordine. Disciplină și, desigur, prezență masivă, sută la sută, la vot, la urne! Personal am propus încă de la alegerile din 96 să dezvoltăm alături de șeptel, srl-leuri și turismul ecologic, fanfarele! Câte
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
Nu că cred, sunt convins. Până una alta am scăpat de soacră care a plecat cu tot cu fiică-sa, că de aia nici nu mai am celular. Pfiu! Uite că scrie aici că trebuie să mă grăbesc.Pa și poftim pentru ascultătorii dumneavoastră această pungă cu semințe de cactus și urările noastre de aho !... Ah !, o văd pe doamna domnișoară purtătoare de cuvânt a apelor fără de care nu se poate. Apa e viață, cum spunea omonimul meu grec cu care m-am
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
și atac la interesele generale ! Dixit. Dixit, mixit, să pledeze și doamna. Conform Ordonanței de Urgență, ne-am autosesizat că dumnealui, ca ce s-a spus că este, se folosește de postul public pentru a induce în mase și printre ascultători, prin țipătul sfâșietor al pisicii trasssse de coadă, ideea subliminală că e greu, așa nu mai merge și așa mai departe. De ce n-a apelat dânsu, dacă e așa de gazetar, la o coadă de leu ca cei de la Metro
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]