3,106 matches
-
la 5 după amiază!” Obișnuit să dea indicații, a spus: „Premianții revistei vor fi colaboratori de bază”; „vom publica și băcăuani, dar nu de felul lui Liviu Filimon”. A lăsat la urmă anunțul referitor la cine va conduce revista: „De «Ateneu» se va ocupa în continuare tovarășul Sporici, care e decan de vîrstă!”. Sporici a primit, fără ezitări și fără condiții. Imediat, Adam a sărit să laude „alegerea”, care lui i se pare „excelentă”, și s-a angajat, în numele tuturor, că
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
respectiv că, înainte de plecarea la Onești pentru „Poetul în cetate” (9 dec. 1989) a fost avertizat, prin telefon, de N. Cr., „să nu citească decît versuri patriotice și să nu comenteze nimic”. Aseară am fost de serviciu: eu, în birourile „Ateneului”, la primul etaj; I. Enache, de la „Steagul roșu”, la etajul următor. Ușa de jos, de la intrare și cea care dă în tipografie erau încuiate. Pe la opt și jumătate a venit Traian Moroșanu, corespondentul Televiziunii. Ăsta are obiceiul că lucrează cu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Întregii familii. La mulți ani 1976. Teodor Tatos P.S. Dragă domnule Eugen, nu pot să nu-ți comunic, și nădăjduiesc că ne vom Întâlni În vreo sâmbătă, să-ți arăt mici documente pe care le-am primit din București. La Ateneul Român, este (sau a fost) expoziția intitulată (Cei mai buni) pe țară; În care am existat și eu, cu 9 lucrări. Președintele Asoc. m-a felicitat personal, adăugând o miniatură lucrată de el; am fost În patru expoziții În Capitală
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
sau a fost) expoziția intitulată (Cei mai buni) pe țară; În care am existat și eu, cu 9 lucrări. Președintele Asoc. m-a felicitat personal, adăugând o miniatură lucrată de el; am fost În patru expoziții În Capitală, ultima la Ateneu. Voi primi o plachetă, document, ceva ce Încă nu este gata, pe care o primesc primii 10 din cei de la Ateneul Român. Am amănunte pe care le păstrez până ne vom vedea. La mulți ani buni, pictorul Teodor Tatos 43
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
m-a felicitat personal, adăugând o miniatură lucrată de el; am fost În patru expoziții În Capitală, ultima la Ateneu. Voi primi o plachetă, document, ceva ce Încă nu este gata, pe care o primesc primii 10 din cei de la Ateneul Român. Am amănunte pe care le păstrez până ne vom vedea. La mulți ani buni, pictorul Teodor Tatos 43 C.P. Fălticeni, 6 apr. 1976 Dragă domnule Eugen, Cu greu, după o fugă lungă, am putut găsi un nr. din „România
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
1973 Iubite domnule Dimitriu, Scriu repede, căci fiica mea Tansi pleacă la Buc. cu o mașină de ocazie. Mulțumiri pentru misiva cea interesantă. Nu mata, ci eu rămân Îndatorat. Răspund la unele Întrebări: 1) Da, a existat pe hârtie un Ateneu la Flt. Canalia de șt. Ioan voia prin el să contracareze acțiunea „Ligii Culturale”. Ghițescu, adversarul său și-a mobilizat ciracii și la adunarea g-lă n-au reușit candidații lui Ioan. S-a ales președinte Gorovei și Vice subsemnatul. Atunci
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Ioan voia prin el să contracareze acțiunea „Ligii Culturale”. Ghițescu, adversarul său și-a mobilizat ciracii și la adunarea g-lă n-au reușit candidații lui Ioan. S-a ales președinte Gorovei și Vice subsemnatul. Atunci n-a mai avut interes Ateneul pentru el și n-a mai dat nici fonduri, nici conferențiari. Gorovei atunci a demisionat și mi-a cerut să fac la fel, ceea ce am făcut. Astfel că Ateneul s-a născut mort. Acesta e istoricul său. 2) Da. Voi
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
președinte Gorovei și Vice subsemnatul. Atunci n-a mai avut interes Ateneul pentru el și n-a mai dat nici fonduri, nici conferențiari. Gorovei atunci a demisionat și mi-a cerut să fac la fel, ceea ce am făcut. Astfel că Ateneul s-a născut mort. Acesta e istoricul său. 2) Da. Voi selecta și voi trimite Muzeului scrisori indigene și străine. 3) Ca să afli de familia Doinei Bucur, scrie avocatului Ionescu din Călărași (poate Caracal, n.E.D.), fostul ei soț. (Nu știu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Chemarea”, „Cârma vremii” (de a cărei apariție se îngrijea), „Cuget moldovenesc”, „Arhiva”, „Prutul”, „Cetatea Moldovei” ș.a. În perioada transilvăneană a publicat susținut în „Lupta Sibiului”, „Steaua”, „Făclia”, „Tribuna”, iar după revenirea în Moldova, la „Zori noi”, „Iașul literar”, „Convorbiri literare”, „Ateneu”, „Cronica”. De-a lungul a mai bine de patru decenii, F.-R. a fost prezent în viața culturală a Iașului, Clujului și Sucevei nu numai cu poezii, dintre care multe ocazionale, ci și cu modestele, dar bine intenționatele sale articole
FLOREA-RARISTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287027_a_288356]
-
semnate cu pseudonimul V. Nicolin; cu numele propriu semnează poemul Fața ta, publicat aici în 1942. Colaborează cu poezie și critică literară la „Pagini literare”, „Luceafărul”, „Vremea”, „Lupta Ardealului”, „Tribuna nouă”, „Tânărul scriitor”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Iașul literar”, „Cronica”, „Ateneu”, „Convorbiri literare”, „Familia”, „Transilvania”, „Vatra”, „Astra”, „Argeș”, „Tomis”, „Ramuri”, „Scrisul bănățean”, „Orizont”, „Echinox”, „Napoca universitară”, „Caiete critice”, „Utunk”, „Korunk” ș.a. A mai semnat Paul Lucian sau cu inițiale. Debutul editorial, cu volumul de versuri Murmurul străzii (1955), este precedat de
FELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286977_a_288306]
-
revista „Secolul 20” (începând din 1960). A debutat în „Scânteia tineretului” (1957), cu poezia Țara mea, și editorial în 1958, cu traducerea studiului Van-Ciun, materialist și iluminist al Chinei antice de A. A. Petrov. Colaborează la „Contemporanul”, „Ramuri”, „Tribuna”, „Luceafărul”, „Ateneu”, „Steaua”, „Orizont”, „Astra”, „Gazeta literară”, „Viața românească”, „Secolul 20”, „Le Journal des poètes”, dar nu ajunge să-și editeze un volum propriu. În schimb, excelează prin traduceri, în special din literatura rusă și sovietică (Anna Ahmatova, K. Paustovski, Esenin, Evtușenko
FORTUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287070_a_288399]
-
Facultatea de Filologie din Iași, unde în 1990 va fi conferențiar. Este doctor în filologie al Universității din Cluj-Napoca (1978). Colaborează la „Analele științifice ale Universității «Al. I. Cuza»”, „Anuar de lingvistică și istorie literară”, „Anuarul Muzeului Etnografic al Moldovei”, „Ateneu”, „Cronica”, „Folclor literar”, „Mitropolia Moldovei și Sucevei”, „Muzeul Etnografic al Bucovinei - Studii și comunicări”, „Salonul literar”. După o serie de contribuții pregătitoare, F. realizează în 1987 monografia Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf, în care lărgește și aprofundează cercetarea asupra
FOTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287074_a_288403]
-
Italia. Într-o cronică plastică, publicată în „Curentul” din 21 martie 1932, N. Tonitza afirma că G. a moștenit „duhul născocirii și al perfecționării” de la tatăl ei, „elegantul și profundul prozator al neamului nostru”. Expoziția personală de pictură deschisă la Ateneul Român, în decembrie 1969, s-a bucurat de un binemeritat succes. G. s-a afirmat ca prozatoare după ce s-a stabilit în Italia, publicându-și acolo scrierile redactate în limba maternă și destinate diasporei românești. Primul volum de nuvele, Sevastia
GALACTION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287128_a_288457]
-
a Universității „C. I. Parhon”, făcând parte din primul cenaclu studențesc înființat după război. Funcționează ca bibliotecar la Șantierul Naval din Oltenița, director al Bibliotecii Raionale din Urziceni și ca activist cultural la Bacău, unde este și corector la revista „Ateneu”. În 1976 se mută la București, unde e funcționar al Federației Comunităților Evreiești, ieșind la pensie de boală în 1981. Colaborează la „Luceafărul”, „Ateneu”, „Steaua”, „Tribuna”, „Contemporanul”, „România literară” ș.a. Debutează în 1956 cu o poezie în „Scrisul bănățean”, apoi
GANE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287159_a_288488]
-
Bibliotecii Raionale din Urziceni și ca activist cultural la Bacău, unde este și corector la revista „Ateneu”. În 1976 se mută la București, unde e funcționar al Federației Comunităților Evreiești, ieșind la pensie de boală în 1981. Colaborează la „Luceafărul”, „Ateneu”, „Steaua”, „Tribuna”, „Contemporanul”, „România literară” ș.a. Debutează în 1956 cu o poezie în „Scrisul bănățean”, apoi în volum, cu Lumină întârziată (1967). Cartea stă sub semnul amintirilor tulburătoare ale vieții de lagăr, etapă care i-a marcat copilăria, acest ciclu
GANE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287159_a_288488]
-
întârziată”, VR, 1967, 9; Voicu Bugariu, Visul abstract al unui roman, LCF, 1975, 13; Constantin Stan, „Dimineața noului venit”, RL, 1975, 20; Ion Alex. Angheleș, „Plante gânditoare”, CL, 1978, 4; George Alboiu, „Melior”, ATN, 1984, 10; Emil Nicolae, Gruparea literară „Ateneu”. Horia Gane, ATN, 1985, 6; Nicolae Manolescu, Un poet remarcabil, fin și inventiv, RL, 1987, 25; Ioan Neacșu, „Puntea de hârtie”, ATN, 1988, 3; Constantin Crișan, Horia Gane - L’algèbre de la nostalgie, „Jalon” (Chambourg-sur-Indre), 1990, 38; Ulici, Lit. rom., I
GANE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287159_a_288488]
-
deschizându-i noi orizonturi. Ambianța casei este evocată într-un interviu: „Am fost crescută într-o atmosferă în care se vorbea numai literatură, artă și muzică.” Considerată „copil minune” (I.L. Caragiale), cu o mare sensibilitate pentru muzică, debutează pe scena Ateneului Român ca pianistă, la numai opt ani. Începe studiul pianului în familie, îl continuă la Conservatorul din București și pleacă apoi pentru a se perfecționa la Paris. Urmează o carieră de concertistă în toată Europa. Talentul ei a fost recunoscut
DELAVRANCEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286715_a_288044]
-
în 1897, Facultatea de Drept din București, după care va profesa o vreme avocatura. Intrat în viața politică, este ales deputat și senator. De-a lungul timpului, este director al Imprimeriilor Statului, director al Teatrului Național din Chișinău, președinte al Ateneului Român, subdirector general al Societății Române de Radiodifuziune. Debutează ca elev, în 1892, cu versuri în revista „Doina”. În continuare, până la primul război mondial, colaborează cu poezii, proză, lucrări dramatice și traduceri la „Curierul român”, „Revista nouă”, „Lumea ilustrată”, „Vatra
DAUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286701_a_288030]
-
în comitetul de redacție al „Revistei contimporane”. După ce face studii de limbă și literatură latină (1877-1881) la Berlin predă la cursul superior al Liceului „Gh. Lazăr”, la Seminarul „Nifon”, conduce Liceul particular „Sf. Gheorghe”. A fost membru și conferențiar al Ateneului Român, vicepreședinte al Ligii Culturale, fiind ales, în 1902, membru corespondent al Academiei Române. Scrisul era pentru acest cărturar cu bune cunoștințe clasice o manifestare într-un fel adiacentă rostului esențial, de dascăl, preocupat de gramatica greacă, de geografie, istorie ori
DEMETRIESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286727_a_288056]
-
buletinul „Studiul bibliologic”, inițiat la București în 1964. Debutează în „Călăuza bibliotecarului” (1959) și editorial în 1966, cu Scriitori clasici și problemele culturii de masă. În manuscris a rămas volumul de versuri Silex înflorit. Colaborează la „Călăuza bibliotecarului”, „Îndrumătorul cultural”, „Ateneu”, „România literară”, „Ramuri”, „Mitropolia Olteniei”, „Biserica Ortodoxă Română”, „Luceafărul”. Format sub îndrumarea lui Dan Simonescu, D. devine un aplicat bibliolog și documentarist, lucrările sale fiind bazate pe surse arhivistice de primă mărime. Cu acribie, dar și cu multă pasiune, reconstituie
DIMA-DRAGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286766_a_288095]
-
a-și pregăti doctoratul în drept, dar arta, literatura, filosofia îl acaparează, experiența pariziană fiind trăită intens, cu o permanentă nevoie de exteriorizare patetică. Întors în țară după doi ani, se înscrie în Baroul de Ilfov, e profesor, conferențiar al Ateneului Român, redactor la „România liberă”, prim-redactor la „Epoca”, „Lupta”, director la „Lupta literară”, colaborator la „Revista literară”, „Familia”, „Drepturile omului”, „Românul”, „Literatură și știință”, „Vieața”, redactor la „Revista nouă”. Îi apar volumele Sultănica (1885), Liniște (1887), Trubadurul (1887), Paraziții
DELAVRANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286716_a_288045]
-
noi” din Suceava (1964). A colaborat la „Crai nou”, „Suceava. Anuarul Muzeului Județean”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Manuscriptum”, „România literară”, „Dacia literară”, „Monitorul de Suceava”, „Familia”, „Ramuri”, „Limbă și literatură”, „Preocupări didactice”, „Ethos” (Suceava), „Filologie și istorie” (Suceava), „Tribuna”, „Țara Fagilor”, „Ateneu”, „Argeș”. „Ultimul cunoscător complet” al spiritualității din zona Fălticenilor, cum se autorecomandă, „sârguincios benedictin al tezaurelor ascunse în biblioteci”, cum îl aprecia Vasile Lovinescu, D., împătimit al cercetării tradițiilor literare, artistice și culturale ale orașului de pe Șomuz, și-a dăruit
DIMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286774_a_288103]
-
a manifestat cu oarecare parcimonie, dar niciodată fără relief. Cu studii, articole, cronici și recenzii a colaborat la „Anuar de lingvistică și istorie literară” (unde debutează în 1965, fiind între 1988 și 1996, în colegiul de redacție), „Iașul literar”, „Cronica”, „Ateneu”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Basarabia”, „Echidistanțe”. D. s-a consacrat cu perseverență unor proiecte colective: Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900 (1979; Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei), în care figurează cu peste o sută de studii monografice
DRAGOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286852_a_288181]
-
fiind, în același timp, corespondent la RTV Europa Nova. În 1999, la Universitatea din Iași, și-a luat doctoratul în filologie. Debutează în „Tribuna”, cu versuri, încă din timpul studiilor liceale (1960), colaborând apoi constant la revistele „Iașul literar”, „Cronica”, „Ateneu”, „Convorbiri literare”, „Tomis” ș.a. În 1972, îi apare primul volum, Corabia argonauților (eseuri și articole), urmat de o carte de versuri, Titlul la alegere (1981), și de o alta de povestiri și schițe, Ioana din primăvară (1986). În 1989 tipărește
DRAGAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286841_a_288170]
-
al aceleiași societăți. După începuturile publicistice de la Târgoviște, debutează cu versuri în revista „Tânărul scriitor” (1953). Colaborează la „Luceafărul de ziuă” (Brașov), „Viața românească”, „Contemporanul”, apoi, după 1960, la „Argeș”, „Cronica”, „Ramuri”, „Tribuna”, „Convorbiri literare”, „România literară”, „Luceafărul”, „Orizont”, „Tomis”, „Ateneu” ș.a. Ca editor, după 1990, se preocupă de publicarea postumelor lui Darie Magheru, precum și a altor opere importante ca, de exemplu, romanul lui Hans Bergel, Dans în lanțuri. În 1978, îi apare prima carte, romanul Doi ori doi. În intervalul
DRAGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286845_a_288174]