4,182 matches
-
aceluiași stimul în condițiile prezentării unor stimuli competitivi. Cercetările asupra psihologiei reclamei au arătat că imaginea atrage atenția mai mult decât textul; dintre imagini cele care înfățișează și ființe omenești sunt mai căutate decât cele pur obiectuale; muzica este mai atractivă decât narațiunea secvențele sincopate, rapide reținând mai mult timp atenția decât narațiunea. Un stimul mai intens atrage atenția mai curând decât unul slab. Efectul prosexigen se datorează nu numai dimensiunii sau intensității stimulului ci și contrastului față de fond. O caracteristică
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
implica aproape cu nimic. Cât despre brașoavele cu care se suprapunea, nimeni nu le putea găsi o formă sau o măsură: îmbinările veneau firesc, liniile se prelungeau fără pauză, conturul arăta convingător. În mod ciudat, contradicțiile se dovedeau cele mai atractive, vandabile, ele alcătuiau motorul vieții mele, piesa care-mi convertea gândurile în energie motrice și-o transmitea lumii din jur. Cu cât mai multe contradicții, cu-atât mai interesantă viața, mai enigmatică. Minciunile despre sănătate erau cele mai căutate; nici un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
fundamental, noutatea, în acest domeniu, fiind foarte importantă. O satisfacție "îmbătrânită" devine rapid o obișnuință, nefiind percepută ca atare. Merchandisingul se bazează pe tehnicile de prezentare a produselor la locul de vânzare, făcând apel la tot ce poate fi mai atractiv: condiționarea și prezentarea, fracționarea, ambalajul, expunerea și etalarea mărfurilor într-un anumit spațiu rezervat vânzării de un anumit tip. Apariția și extinderea merchandisingului se explică prin schimburile intervenite în structura aparatului de distribuție și a metodelor de vânzare (autoservirea se
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
condițiilor de producere / 87 III.5. Natura manipulării la nivelul universului de discurs / 90 IV. MANIPULAREA PRIN TEXTUL JURNALISTIC / 95 IV.1. Manipularea obiectivității / 96 IV.2. Manipularea raționalității / 103 IV.3. Manipularea interesului / 105 IV.4. Manipularea prin forma atractivă / 111 V. MANIPULAREA PRIN CONDIȚIILE DE PRODUCERE / 115 V.1. Manipularea scenei / 115 V.2. Manipularea prin suport / 116 V.3. Actorii discursului jurnalistic și manipularea / 119 V.4 Manipularea contractului de comunicare / 132 VI. MANIPULAREA ÎN UNIVERSUL DISCURSULUI JURNALISTIC
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
caracteristici și ale altor tipuri de discursuri, precum cel științific. Delimitarea trăsăturilor discursului jurnalistic ia în calcul și o a doua strategie, a seducției auditoriului, care, pe linia conținutului, trimite la teme interesante, și, pe linia formei, la o așezare atractivă. II.2.2. Seducția Discursul jurnalistic există doar în măsura în care se "consumă", iar, în acest caz, consumul presupune cumpărare sau audiență. Concurența în domeniu este mare, iar acest lucru se traduce în necesitatea ca discursul să utilizeze toate mijloacele pentru a
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
tradusă ca posibilitate discursivă de a cuceri publicul într-un mod direct și instantaneu, atunci când se intră în contact cu acesta. Seducția trimite la "farmecul personalizat"65 al unei publicații sau al unei emisiuni media. La nivelul conținutului, presupune teme atractive, iar, la nivelul formei, așezare atractivă. În aceste condiții, temele abordate trebuie să intereseze un număr cât mai mare de persoane, iar forma în care sunt așezate aceste teme să facă informația cât mai atractivă. II.2.2.1. Interesul
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
cuceri publicul într-un mod direct și instantaneu, atunci când se intră în contact cu acesta. Seducția trimite la "farmecul personalizat"65 al unei publicații sau al unei emisiuni media. La nivelul conținutului, presupune teme atractive, iar, la nivelul formei, așezare atractivă. În aceste condiții, temele abordate trebuie să intereseze un număr cât mai mare de persoane, iar forma în care sunt așezate aceste teme să facă informația cât mai atractivă. II.2.2.1. Interesul publicului Discursul jurnalistic este unul care
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
La nivelul conținutului, presupune teme atractive, iar, la nivelul formei, așezare atractivă. În aceste condiții, temele abordate trebuie să intereseze un număr cât mai mare de persoane, iar forma în care sunt așezate aceste teme să facă informația cât mai atractivă. II.2.2.1. Interesul publicului Discursul jurnalistic este unul care se vinde și care suportă rigorile concurenței, ale pieții libere. Astfel, el trebuie să atragă, să fie ales, să placă. Pentru asta, trebuie să se plieze pe nevoia auditoriului
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
o normativitate a ceea ce ar trebui să fie jurnalismul și nu o descriere a ceea ce este. Bineînțeles, spațiul public este prezentat în discursul jurnalistic, însă temele prezentate nu se reduc la acest domeniu sobru, ci cuprind și acele evenimente considerate atractive și determinate cultural, precum accidente, cutremure sau crime. Determinarea tematicii interesante pentru acest tip de discurs are în subsidiar caracteristica actualității. Actualitatea reprezintă acea trăsătură a discursului jurnalistic de a privilegia prezentul, ancorând consumatorul în realitatea socio-politică și economică a
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
proximitatea, care se referă la faptul că discursul trebuie să prezinte, în primul rând, realitatea cea mai apropiată de public, gradul de interes fiind întotdeauna mai mare pentru fenomene, situații și persoane apropiate publicului. Pentru publicul din România este mai atractiv un eveniment care se produce aici, precum Sărbătoarea Sfintei Paraschieva de la Iași, decât una care se petrece în Japonia, spre exemplu Sărbătoarea Cireșului. Johann Galtung și Mari Ruge au formulat criterii pe baza cărora să se poată decide ce anume
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
la o comunitate anume, plus alte evenimente a căror selecție este determinată cultural. Dar, în cazul acestei selecții, conținutul rezultat trebuie să respecte, pentru a-și păstra identitatea, criteriile completitudinii prezentării spațiului public și actualității. II.2.2.2. Așezarea atractivă Adresându-se unor categorii largi de public, seducția presupune un anumit grad de accesibilitate a informațiilor și comentariilor, atât la nivelul conținutului, cât și al formei discursului jurnalistic. Rezultă, astfel, o simplitate a discursului jurnalistic, care se referă la faptul
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
conținutului, cât și al formei discursului jurnalistic. Rezultă, astfel, o simplitate a discursului jurnalistic, care se referă la faptul că acesta este un produs standardizat, ușor de recunoscut și înțeles, care nu necesită o analiză de profunzime. Înțelegem prin așezare atractivă folosirea mijloacelor jurnalistice specifice și a mijloacelor retorice în organizarea textului. Mijloace jurnalistice specifice Indiferent de genul utilizat, textul se îmbogățește cu particularitățile suportului de transmitere, atunci când este vorba de organizarea lui internă. Astfel, în presa scrisă, o componentă principală
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
sau introduce anumite teme esențiale. Textul este structurat de obicei pe coloane, însă multe dintre elementele grafice enunțate mai sus depășesc lățimea unei coloane, putând cuprinde, în funcție de importanță, două sau chiar toate coloanele unei pagini. Alte elemente care marchează organizarea atractivă a discursului jurnalistic sunt culoarea și numărul paginii. Astfel, în cadrul unui ziar, paginile de o mare importanță sunt cele care pot atrage atenția cumpărătorului, în special prima și ultima, întrucât acestea pot fi expuse. În aceste condiții, aceste pagini sunt
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
credibilizare și de seducție ne-a condus la evidențierea caracteristicilor acestui tip de discurs pe dimensiunea text. Pentru a-și păstra specificitatea, acesta trebuie să fie unul obiectiv și rațional, să prezinte interes pentru public și să aibă o formă atractivă. Obiectivitatea trimite, în cazul informațiilor, la prezentarea unor evenimente existente în realitate și în corespondență cu aceasta și, în cazul opiniilor, la asigurarea caracteristicilor argumentabilității și acceptabilității. Raționalitatea exprimă necesitatea utilizării unor raționamente valide, în timp ce interesul publicului se referă la
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
cu aceasta și, în cazul opiniilor, la asigurarea caracteristicilor argumentabilității și acceptabilității. Raționalitatea exprimă necesitatea utilizării unor raționamente valide, în timp ce interesul publicului se referă la prezentarea spațiului public, prin raportare la condițiile actualității și proximității temei. În sfârșit, prin așezarea atractivă am înțeles mijloacele jurnalistice specifice și tehnicile retorice utilizate în organizarea textului. Discursul jurnalistic nu se poate defini complet doar prin caracteristici ale textului, ci este nevoie și de o examinare a contextului specific, pe linia condițiilor de producere și
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
El vizează prezentarea corectă a spațiului public prin "oferirea unei perspective asupra lumii sub aspectul ei evenimențial și explicarea acesteia"96. Așadar, în planul textualității, discursul jurnalistic se relevă ca fiind obiectiv, rațional, interesant pentru public și având o formă atractivă. La nivelul condițiilor de producere, discursul jurnalistic apare într-o instituție media, pe un suport acceptat (hârtie ziar, unde radio sau tv, internet), la intersecția intereselor actorilor implicați în statusuri și roluri legitime și operaționalizându-se în genuri jurnalistice întemeiate pe
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
mașină și un apartament. Deși informațiile sunt irelevante pentru spațiul public, fiind greu de crezut că felul în care se conversează nașa cu fina sau tranzacțiile de familie ar putea să aibă consecințe asupra vreunui grup social, acestea sunt subiecte atractive. De aceea, astfel de "scandaluri" pot fi "create" și făcute publice în momente în care există interesul de a abate atenția de la subiecte incomode. Manipularea poate să apară din cauza caracterului nesigur al acelor informații și a faptului că rutinele cititorului
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
Așadar, evenimențialitatea și tabloidizarea manipulează prin trunchierea spațiului public, prin realizarea unui produs după formatul discursului jurnalistic, dar care eludează scopul de informare și comentare a spațiului public, centrându-se doar pe vânzarea produsului mass-media. IV.4. Manipularea prin forma atractivă Adresându-se unui public larg, discursul jurnalistic presupune accesibilitatea informațiilor și comentariilor. Acest lucru se poate realiza și la nivelul formei. Așezarea atractivă vizează două categorii: mijloace jurnalistice specifice (care cuprind ilustrații, poziția, mărimea și ponderea unui materiale, titluri, tehnici
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
și comentare a spațiului public, centrându-se doar pe vânzarea produsului mass-media. IV.4. Manipularea prin forma atractivă Adresându-se unui public larg, discursul jurnalistic presupune accesibilitatea informațiilor și comentariilor. Acest lucru se poate realiza și la nivelul formei. Așezarea atractivă vizează două categorii: mijloace jurnalistice specifice (care cuprind ilustrații, poziția, mărimea și ponderea unui materiale, titluri, tehnici de intervievare) și mijloacele retorice generale (figuri retorice). IV.4.1. Transformarea ilustrațiilor Ilustrațiile atrag privirea mai ușor decât un text și au
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
anul de apariție al Scânteii, temele abordate cu predilecție erau legate de război, de frica de viitor. Asistăm la un discurs polemic, care utilizează toate resursele pentru a convinge publicul de necesitatea instituirii comunismului în România. Temele sunt, în general, atractive, legate de proximitatea imediată a românilor: războiul, problemele existenței imediate, orânduirea social politică. Ulterior, ele au rămas în zona politicului, fără însă să excludă alte zone sociale, în măsura în care ele puteau fi exploatate politic în vederea legitimării viziunii comuniste despre realitate. După
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
relatau despre mărețele realizări ale comunismului, unele frizând chiar absurdul: în România lui Ceaușescu nu existau bolnavi de SIDA, handicapați sau case de copii, iar, uneori, suprafața declarată ca recoltă depășea suprafața arabilă a țării. VI.1.2.4. Așezare atractivă și manipularea prin discursul Scânteii Există anumite tehnici prin care discursul propagandistic își poate atinge țelul. Din prima categorie fac parte peiorativele: comuniști, fasciști, țigani, talibani. Folosirea acestor cuvinte determină o reacție de adversitate, legitimând astfel ceea ce se spune despre
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
în care se violează regulile sociale acceptate într-un anumit context specific prin impunerea unor practici sociale ilegitime sau în care scopurile urmărite nu sunt ale persoanelor influențate. Astfel, identificarea manipulării prin sofismele formale sau prin tehnici rezultate din așezarea atractivă ține doar de posibilitățile receptorului de a se exersa în cunoașterea și recunoașterea acestora. Analiza altor metode de manipulare întâmpină dificultăți intrinseci, care nu țin decât parțial de subiectul cercetător. Spre exemplu, în lipsa contactului direct cu un anumit eveniment, cum
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
pagini); 4. titluri, enunțuri și imagini folosite . Acești indicatori au fost selectați pe structura de analiză a textului jurnalistic. Astfel, primul vizează modalitatea generală de prezentare (caracteristica obiectivității), al doilea pe cea a raționalității, ultimii doi pe cea a așezării atractive. Fiind vorba de aceeași temă tratată în trei ziare, caracteristica interesului public nu apare sub nici un item. Jurnalul Național și mitingul președintelui 1. descriere generală Nici în ediția Jurnalului Național de vineri, 20 aprilie 2007, nici în cea din 21
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
misoginismului, xenofobiei, antisemitismului, etc. 2. Raționalitate Sofismele de tehnică argumentativă induse prin acte de gândire Sofismele de tehnică argumentativă induse prin actele de limbaj 3. Interesul publicului Supralicitarea Introducerea de teme false Minimalizarea Omisiunea unor evenimente Evenimențialitatea Tabloidizarea 4. Așezare atractivă Transformarea ilustrațiilor Atribuirea arbitrară a poziției, mărimii sau ponderii unui material Manipularea prin titlu Manipularea prin figuri retorice VIII.2. Manipularea în sistemul de producere Nr. Condiții de producere Tehnici de manipulare corespunzătoare 1. Scena de producere Înlocuirea scenei Parazitarea
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
Raționalitatea dispare atunci când se utilizează sofisme de tehnică argumentativă induse de gândire și sofisme de tehnică argumentativă induse prin limbaj. Interesul publicului este manipulat prin supralicitarea sau minimalizarea unor evenimente, prin evenimențialitate și prin tabloidizare. În sfârșit, manipularea prin forma atractivă utilizează următoarele tehnici: manipularea ilustrațiilor, atribuirea arbitrară a poziției și mărimii unui material, titluri tendențioase, figuri retorice utilizate abuziv. În ceea ce privește condițiile de producere, abaterile apar la nivelul scenei, când aceasta se înlocuiește sau se parazitează. Apoi, pentru suport, tehnica este
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]