3,506 matches
-
aflat în plină expansiune, poveștile despre călătorii. În 1852, alte două texte verniene apar în "Musée des familles" : "Martin Paz", o nuvelă lungă și o comedie proverb într-un act, "Les Châteaux en Californie", plină de aluzii licențioase. În luna august a anului 1853, părăsește pentru o vreme Parisul pentru a reveni la "La Guerche" unde unchiul Prudent îl găzduiește până la sosirea fratelui său, Paul, aspirant auxiliar în cadrul marinei. În același an părăsește cartierul "Notre-Dame de Lorette" pentru a se instala
Jules Verne () [Corola-website/Science/298540_a_299869]
-
o scrisoare în care inventează o întâlnire cu tatăl fetei respective, scrisă pe un ton care amintește de Maupassant, unul dintre scriitorii preferați ai lui Verne, care aduce cu cel din "Mariage de M. Anselme des Tilleuls". În martie 1856, Auguste Lelarge, prieten al lui Jules Verne și membru în "Onze-sans-femme", se căsătorește cu Aimée de Viane. Verne este rugat să fie martor, lucru pe care-l acceptă, iar căsătoria are loc pe 20 mai la Amiens, în orașul miresei. Cu
Jules Verne () [Corola-website/Science/298540_a_299869]
-
rugat să fie martor, lucru pe care-l acceptă, iar căsătoria are loc pe 20 mai la Amiens, în orașul miresei. Cu ocazia acestei călătorii, Verne o întâlnește pe viitoarea sa soție, Honorine, văduva de 26 de ani a lui Auguste Hébé-Morel și mama a două fete, Valentine și Suzanne. Honorine du Fraysne de Viane (1830-1910) îl seduce repede pe Jules Verne. Într-o scrisoare entuziastă către mama sa, el remarca: Nu știu, draga mea mamă, dacă nu vei observa câteva
Jules Verne () [Corola-website/Science/298540_a_299869]
-
pe care-i cere tatălui său. Acesta se neliniștește, crezând că este o nouă toană de moment a fiului său, dar cedează în cele din urmă. Jules începe lucrul la Bursă sub îndrumarea agentului elvețian Fernand Eggly, originar din Geneva. Auguste Morel decedase cu doar zece luni în urmă și, conform uzanțelor vremii, Honorine purta încă doliu.. Datorită mariajului cu Auguste Lelarge, Aimée De Viane devenise cumnata lui Henri Garcet, vărul lui Jules Verne, prietenul acestuia, Charles Maisonneuve, făcându-i legătura
Jules Verne () [Corola-website/Science/298540_a_299869]
-
dar cedează în cele din urmă. Jules începe lucrul la Bursă sub îndrumarea agentului elvețian Fernand Eggly, originar din Geneva. Auguste Morel decedase cu doar zece luni în urmă și, conform uzanțelor vremii, Honorine purta încă doliu.. Datorită mariajului cu Auguste Lelarge, Aimée De Viane devenise cumnata lui Henri Garcet, vărul lui Jules Verne, prietenul acestuia, Charles Maisonneuve, făcându-i legătura cu Eggly. Cuprins de frenezie, viitorul mire se ocupă de toate problemele în timpul lunii decembrie a anului 1856. Pe 2
Jules Verne () [Corola-website/Science/298540_a_299869]
-
problemele în timpul lunii decembrie a anului 1856. Pe 2 ianuarie 1857, Pierre Verne îi dă lui Jules, printr-un act notarial, o zestre de patruzeci de mii de franci, iar pe 8 ianuarie tinerii semnează contractul de căsătorie în fața notarului Auguste Lelarge, mariajul având loc pe data de 10. Cuplul și cei doi copii locuiesc până pe 15 aprilie într-un apartament de pe bulevardul Poissonnière, mutându-se pe strada Saint-Martin odată cu sosirea mobilierului Honorinei de la Amiens. Vocația bursieră a lui Jules Verne
Jules Verne () [Corola-website/Science/298540_a_299869]
-
Tiberius. Germanicus se bucură de prestigii datorită liniei sale genealogice, fiind strănepotul lui Augustus, moștenind sângele iulian de la mama sa și fiind căsătorit cu strănepoata lui Augustus, Agrippina Maior. Între timp, Tiberius a limitat influența Liviei, care primise titlul de Augusta prin testamentul soțului ei, fiindu-i refuzat titlul de Mamă al Națiunilor. Germanicus a rămas cu armata de pe Rin între 14-16, conducând campanii succesive în centrul Germaniei. A recuperat două dintre cele trei stindarde ale legiunilor romane, pierdute în urma catastrofalei
Tiberius () [Corola-website/Science/298632_a_299961]
-
era închis, Huascar a fost asasinat. Spaniolii au afirmat că acest asasinat se făcuse la comanda lui Atahualpa, aceasta fiind una din acuzațiile care i-au fost aduse atunci cand spaniolii au decis, într-un final, să îl execute în luna august a anului 1533. Spaniolii l-au instalat pe Manco Încă Yupanqui la putere și, pentru o vreme, acesta a cooperat, în perioada în care spaniolii au luptat împotriva rezistenței din nord. Între timp Diego de Almagro, un asociat al lui
Imperiul Inca () [Corola-website/Science/298688_a_300017]
-
ideologiei imperiale, propulsând la loc de cinste conceptul de Pax Romana (pace, ordine, civilizație, prosperitate, respectul persoanei și proprietății, toate opuse haosului, „barbariei“ și nesfârșitului război). Ei sunt garanții păcii. La Roma s-a ridicat un mare altar al păcii auguste (Ara Pacis Augustae), reprodus și pe monede; cultul păcii se celebra împreună cu altele oficiale, de două ori pe an. Pacea romană, asociată personalității împăratului și strălucirii Romei Eterne, a fost și un subiect predilect al artei oficiale. Comenzile de stat
Pax Romana () [Corola-website/Science/298684_a_300013]
-
dată de voluminosul „François Villon” a lui Jean Favier (1982), noi avem puține informații pozitive asupra biografiei poetului, celelalte, majoritatea, fiind doar probabile, verosimile sau, ipotetice. Ce știm noi provine din: De menționat că cercetători ai operei lui Villon, ca Auguste Vitu (1873) și Auguste Honoré Longnon (1877) au încercat să elucideze confuziile care ne limitează și astăzi înțelegerea semnificațiilor poeziei villoniene, pe baza datelor biografice spicuite din documentele provenite din arhive, mai ales, ale poliției parisiene François Villon s-a
François Villon () [Corola-website/Science/298721_a_300050]
-
Villon” a lui Jean Favier (1982), noi avem puține informații pozitive asupra biografiei poetului, celelalte, majoritatea, fiind doar probabile, verosimile sau, ipotetice. Ce știm noi provine din: De menționat că cercetători ai operei lui Villon, ca Auguste Vitu (1873) și Auguste Honoré Longnon (1877) au încercat să elucideze confuziile care ne limitează și astăzi înțelegerea semnificațiilor poeziei villoniene, pe baza datelor biografice spicuite din documentele provenite din arhive, mai ales, ale poliției parisiene François Villon s-a născut ca François de
François Villon () [Corola-website/Science/298721_a_300050]
-
balade au fost copiate 1568 în manuscrisul de la Brussels, Bibliothèque Royale/Koninklijke Bibliotheek, VI 541, iar baladele 7-11 pot fi găsite în manuscrisul de la Stockholm, Kungliga Biblioteket, V.u. 22, care datează de prin secolul al XV-lea, după 1477. Auguste Longnon a publicat prima editare a operelor complete ale lui Villon, extrase din manuscrise și publicații mai vechi (Paris, Lemerre, 1892). Tot Longnon, impreună cu Lucien Foulet, au editat „Francois Villon: Opere”, în 2 volume, considerată ediție de referință. André
François Villon () [Corola-website/Science/298721_a_300050]
-
luat în 1960 un an de muncă - sponsorizat de André Malraux - pentru a realiza și expune la Paris, în arcul podului Pont Neuf, gigantica pânză de 10 metri "Hommage à Villon", care-l prezenta pe Villon chefuind cu concubine), sculptorii (Auguste Rodin, Marius van Beek) etc. care au fost influențați de Villon se numără și François Rabelais , Charles Baudelaire, Arthur Rimbaud, Georges Brassens („Balda damelor de altă dată” - "Ballade des dames du temps jadis"), vezi și ), Bob Dylan, Fabrizio De André
François Villon () [Corola-website/Science/298721_a_300050]
-
enciclopedie națională, ale cărei patru din cele șase volume proiectate au intrat sub tipar între 1938 și 1943. Dimitrie Gusti a gândit structurată pe trei mari capitole împărțite în șase volume programate: Editată de Asociația Științifică pentru Enciclopedia României, sub augustul patronaj al Majestății Sale Regele Carol al II-lea, lucrarea a fost coordonată de profesorul Dimitrie Gusti, beneficiind de remarcabilele contribuții ale lui Nicolae Iorga, Constantin Rădulescu-Motru, Virgil Madgearu, Constantin C. Giurescu, Mircea Vulcănescu, Dan Botta, Constantin Moisil sau Cezar
Enciclopedia României () [Corola-website/Science/299619_a_300948]
-
de pictorii cei mai vechi, mai cu seamă de maeștrii care l-au precedat pe Rafael, de aici și denumirea lor. În același timp ei studiază și creațiile artiștilor contemporani, cum sunt William Turner, Théodore Géricault, Eugène Delacroix sau Jean Auguste Ingres, dar și ale coloriștilor vechi ca Giorgione și Rubens. Își aleg temele din domenii diverse: din literatură și mitologie, din Biblie, din evenimentele sociale, dar și din natură, neuitând nici imaginația proprie. Eliberarea picturii de academism înseamnă și respingerea
Prerafaeliții () [Corola-website/Science/299741_a_301070]
-
de Byron este proeminentă într-un an (1849) în care compune mai mult decât în oricare altul. Insurecția din Dresden îl obligă pe Schumann să se mute la Kreischa, un sat mic la doar câteva mile în afara orașului. În luna august a aceluiași an, cu ocazia împlinirii a o sută de ani de la nașterea lui Goethe, scene din "Faust" de Schumann sunt intrepretate la Dresden, Leipzig și Weimar, Liszt oferind ca întotdeauna sprijin și încurajări neîncetate. Restul acelei lucrări a fost
Robert Schumann () [Corola-website/Science/299745_a_301074]
-
căsătorit cu unchiul ei, pe care l-a convins să-l adopte pe Nero (născut în anul 37) ca moștenitor, în locul propriului său fiu Britannicus. Sprijiniă de libertul Pallas, de Burrus și Seneca, obține în anul 50 titlul de <nowiki>"augusta"</nowiki>. I-a otrăvit pe rivalii fiului ei și, în 54, când Claudius a murit, a fost bănuită că l-ar fi otrăvit și pe el. A devenit regentă când Nero a preluat tronul, la 16 ani, dar și-a
Agrippina Minor Iulia () [Corola-website/Science/299090_a_300419]
-
lui Pisistrate și spera să-și restabilească autoritatea în Atena, contând nu numai pe ajutorul persan, ci și pe complicitatea unora dintre atenieni, care își aminteau de regimul pisistrazilor ca despre o „vârsta de aur” a Atenei. La sfârșitul lunii august a anului 490 î.Hr., întreaga flotă (în jur de 600 de corăbii) a ancorat în golful de la Maraton - perșii se aflau acum la doar 42 km de Atena. Principala sursă pentru Războaiele Greco-Persane, istoricul grec Herodot, supranumit și „părintele Istoriei
Bătălia de la Maraton () [Corola-website/Science/299097_a_300426]
-
cel de-al doilea volum "Counterfeit²" (o continuare a "Counterfeit"-ului din 1989); acestea în timp ce Fletcher își lansa propria firmă de producție, Toast Hawaii (dintre trupele notabile produse sub această marcă detașându-se de departe grupul synth-pop, Client). În luna august a aceluiași an, Mute lansează versiunea DVD a Devotional-ului, filmat în cursul turneului mondial din 1993 și, totodată, și o nouă compilație de remixuri - albumul "Remixes 81 - 04" care conține mixuri noi, nelansate până atunci, de promovare a single
Depeche Mode () [Corola-website/Science/299105_a_300434]
-
este un nud pictat pe pânză de Jean Auguste Ingres în 1808. În timpul primei sale șederi la Villa Medici, în anul 1808, Ingres a pictat o femeie întoarsă cu spatele, care se pregătește să facă baie. Femeia stă pe niște perne moi, părul îl are înfășurat într-o basma
Femeie care se îmbăiază () [Corola-website/Science/299286_a_300615]
-
Scoției. Acest bunic s-a sinucis în 1779, iar mama lui a fost nevoită să-și vândă moșiile și titlul nobiliar pentru a-i plăti datoriile. Byron a fost botezat George Gordon după bunicul său din partea mamei. Fiica sa legitimă Augusta Ada Byron, ulterior Ada Lovelace, cunoscută matematiciană britanică, a colaborat cu Charles Babbage la realizarea motorului analitic, predecesorul calculatorului modern. Copil fiind a fost cunoscut ca George Noel Gordon. S-a născut cu o malformație a piciorului drept, care i-
George Gordon Byron () [Corola-website/Science/299813_a_301142]
-
cu Annabella Milbanke are loc la 2 ianuarie 1815, iar în martie se stabilesc în Londra. În luna aprilie îl cunoaște pe Sir Walter Scott. Scrie poemul "Asediul Corintului" și apoi "Parisina". La 10 decembrie 1815 se naște fiica sa, Augusta Ada, iar în luna ianuarie 1816 soția sa își vizitează părinții și nu se mai întoarce la Byron. La 21 aprilie fiind semnat actul oficial de divorț. La patru zile după divorț, pe 25 aprilie 1816, Byron părăsește Anglia pentru
George Gordon Byron () [Corola-website/Science/299813_a_301142]
-
va apăra în mod constant în cronicile din ziar. Se împrietenește cu Édouard Manet, care îl va reprezenta de mai multe ori în tablourile sale. Grație lui, Zola face cunoștință cu Stéphane Mallarmé. Se apropie de asemeni de Camille Pissarro, Auguste Renoir, Alfred Sisley și Johan Barthold Jongkind. Paul Cézanne, amicul din copilărie, deține bineînțeles un loc special. Pentru decenii întregi, pictorul și scriitorul se întâlnesc, mențin o bogată corespondență și chiar se ajută financiar. Cu timpul însă, și mai ales
Émile Zola () [Corola-website/Science/299808_a_301137]
-
sculptura. Născută în zorii omenirii, în rândul oamenilor ce umblau pe jumătate goi, ea se va simți incomod în societatea noastră îmbătrânită, îmbrăcată în veșminte sobre și strâmte ». Cu excepția lui Solari, nu va mai recunoaște decât talentul unui singur sculptor: Auguste Rodin. În 1891, cu ocazia realizării statuii lui Balzac, finanțate de Societatea oamenilor de litere, el susține cu entuziasm candidatura lui Rodin. Émile Zola începe să fie interesat de fotografie în jurul anului 1888. Victor Billaud, redactor al ziarului "Gazette des
Émile Zola () [Corola-website/Science/299808_a_301137]
-
sprijinit pe Macriani, dar a fost rapid eliminat de un general de-al lui Gallienus. În locul său a venit un alt uzurpator, Memor, care a fost executat un an mai târziu. Au mai existat alți uzurpatori, pomeniți doar de "Historia Augusta", despre care se crede că au fost inventați: Trebellianus (în Isauria), Celsus, Saturninus. Sub presiunea evenimentelor, impune o serie de reforme: crearea unui corp nobil de intervenție de cavalerie grea, înlăturarea reprezentanților ordinului senatorial de la conducerea legiunilor, accelerarea pătrunderii unităților
Gallienus () [Corola-website/Science/299880_a_301209]