4,300 matches
-
extins în tot Egiptul, chiar și-n exterior. Thot, zeul secretar al lui Osiris, deopotrivă înțelept și civilizator, este și cel care separă limbile în Egiptul atâtor noi veniți, să se bucure de viață și să se afirme în acest avânt neobișnuit. Creator de istorie și de legi, de calcule matematice și astronomice, de calendar și unități de măsură, Thot era identificat Logosului și considerat stăpânul bibliotecilor și patronul scribilor, el însuși fiind și secretarul zeului Ré (Ra), simbol al soarelui
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Se schimbă instituții sociale, politice, culturale, statul devenind imperiu. Spiritul pragmatic și activ roman ca și caracterul se impun. Metropola înflorește. Filosofia lui Epictet, sclavul, consolida caracterul roman, dar și cea epicureană, a fructificării clipei, vieții, care era în mare avânt. Lucrețius îi orientează pe oameni spre natura lucrurilor prin a sa „De rerum natura“, în care autorul se ocupa de medicină și de antropologie. în această operă care a învins veacurile autorul desrie și epidemia de ciumă din Atena, utilizând
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
forțele supranaturale. Preluate cu mai puțin discernământ, medicii nu au beneficiat prea mult în raport cu medicina hippocratică prin care tonifierea spiritului contribuie la eficiența tratamentului bine gândit. Diaspora le-a oferit evreilor confruntarea de idei, lărgirea orizontului și creșterea premiselor pentru avântul medicinei iudaice de mai târziu. Cităm, în acest sens, pe medicul Assaph Iudeul sau Tiberiadul care, orientat de Hippocrate, Dioscorides și Galen, scrie un tratat medical „Ghidul doctorului“ în care maladiile sunt văzute și într-un mod mai original, unele
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Magna - 1290), Mondino dei Luzzy (Anatomia - 1316), Barnabe (Tratatul de oftalmologie - 1330). De reținut și prima disecție umană efectuată la Universitatea din Bologna în anul 1281, iar în 1375 se autorizează disecția umană la Universitatea din Montpellier. Renașterea, cu tot avântul și realizările ei nu și-a întors fața de la Evul Mediu, influențat de Bizanțul medical. A afirma o concepție nouă nu înseamnă neapărat a o nega pe cea anterioară. Sf. Toma d’Aquino nu opune lumea transcedentală celei naturale ci
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
de medicină, după cum vom vedea, a scos timpul din tiparele inerției. În umanismul medicinei se întâlnesc umanismul hipocratic și galenic cu cel medieval și renascentist, într-o armonie care se oferă lumii ca soluție de salvare. Medicina se înscrie în avântul general al sec. XV și XVI. Accesul la disecție pe cadavre umane a lărgit și aprofundat cunoașterea medicală. încercările din sec. XIV ale lui Gérard de Cremona, Mondino dei Luzzi, Chauliac, Mondeville și ale altora, de a pătrunde în secretele
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
statut de drepturi și datorii. Profesorii medici beneficiau de salarii mari, erau respectați, iar pictorii le fac portrete ca să i distingă de impostori. Sărăcia sfârșitului de Ev Mediu, războaiele civile și religioase, mulțimea bolilor și frecvența epidemiilor ca și șocul avântului renascentist a tulburat minți, a dezechilibrat personalități, a demobilizat existențe, încât bolile nervoase și preocuparea pentru studierea lor a condus la o nouă specializare medicală și la edificarea Psihiatriei. Medicii Corneille Agrippa și Jean Wier disting între demonomanie și psihozele
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Evanghelizatorii înfruntă riscuri, dar unde ajunge Cuvântul lui Christos, ajunge și grija față de suflet, trup și de ambient, față de sine și de semeni. Noile condiții restructurează orientările, dinamizându-le. Toți vor să le fructifice și să le ilustreze faptic. Ecoul avântului renascentist e prezent. în fond și medicii si filosofii și oamenii celorlalte științe îl cultivă, despărțindu-se de Renaștere prin critica neîmplinirilor, a unor teorii și mai ales a absenței unei metodologii mai eficiente. Acest secol vrea să amplifice și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Ideile, rezultatele, sugestiile astfel se întâlnesc și se confruntă, dinamizând medicina. Secolul vrea să devină al luminilor. și va deveni. Dar atunci se va numi al XVIII-lea al Luminilor și al Revoluției franceze. UNII MEDICI VIN DIN RENAȘTERE CU AVÂNT Sec. al XVII-lea este de tranziție spre Secolul Luminilor. Unii medici s-au format chiar în Renaștere. Alții, au început să se afirme tot pe atunci. Câteva exemple: Fabrizio de Acquapendente (1533 - 1619), autor al „De venarum ostiolis“ (1600
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Friedrich Hofmann pentru Medicina rationalis sistematica: S. G. Wirsung pentru pancreas; danezul Stenon pentru parotidă; frații Hunter pentru anevrisme. Această trecere în revistă a preocupărilor medicale și a realizărilor, sunt în măsură să sugereze dimensiunea acestui secol medical și a avântului medicinei impulsionat de Renaștere. Contrar unor opinii că declinul Renașterii se reflectă și-n sec. XVII, noi credem că doar numărul celebrităților enciclopedice poate fi implicat, nicicum avântul și sacrificiul. Medicina acestui secol strălucește în suprafață și-n adâncime, dar
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
realizărilor, sunt în măsură să sugereze dimensiunea acestui secol medical și a avântului medicinei impulsionat de Renaștere. Contrar unor opinii că declinul Renașterii se reflectă și-n sec. XVII, noi credem că doar numărul celebrităților enciclopedice poate fi implicat, nicicum avântul și sacrificiul. Medicina acestui secol strălucește în suprafață și-n adâncime, dar solicitările sunt mai mari pentru că și dorința de sănătate este mai conștientizată. în acest secol se remarcă expansiunea învățământului, în contextul generalizării culturii în Europa, concomitent cu multitudinea
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
pe calea microbiologiei, fecundă mult timp și ale cărei baze și dezvoltare inițială are loc tot în sec. XIX. Progresul științelor, culturii, al medicinei duce la independența lor. Dezvoltarea științelor ca fizica, chimia, biologia sunt fructificate și evaluate benefic de avântul medicinii. Personalități medicale, formate și afirmate 148 în a doua jumătate a sec. XVIII publică în primii ani ai noului veac tratate celebre. Așa este cazul meteoricului Xavier Bichat care publică în 1800 Recherches physiologiques sur la vie et la
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
contribuția lor, care cu acest secol va crește mereu. Numărul specialiștilor de diverse categorii crește de la un deceniu la altul. Rețeaua farmaceutică a spitalelor dispune de depozite, iar cea particulară se extinde în mediul rural. Revoluția industrială este în plin avânt. în 1830 apare prima linie ferată în Anglia (Liverpool - Manchester); în 1851 în Rusia (Sankt Petersburg - Moscova); în 1871 în Japonia (Tokio - Yokohama) și între aceste date apar căi ferate în toată Europa inclusiv în România. Cultura se generalizează, oamenii
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
-lea EUROPEAN 108 Renașterea continuă în noi condiții 108 Expansiune în spațiu și cunoaștere 110 Filosofia deschide orizonturi noi 110 Științele fundamentale în sprijinul medicinei 112 Un secol care se vrea al Luminilor 114 Unii medici vin din Renaștere cu avânt 116 Cercetarea în profunzime înseamnă specializare 116 Celebrități medicale în sec. XVII 117 Scurtă privire asupra sec. al XVII-lea medical 124 Secolul XVII în spațiul românesc 124 MEDICINA îN SECOLUL AL XVIII-LEA 126 Debutul luminilor 126 Medicii sunt
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
oamenilor, și să redai într-un mod plăcut pe scenă defectele tuturor. Când zugrăviți eroi, faceți ceea ce vreți. Sunt portrete după voie, în care nu se caută asemănarea; și nu aveți decât să urmați caracteristicile unei imaginații care-și ia avânt, și care adesea abandonează veridicul pentru a înhăța miraculosul. Însă când îi zugrăvești pe oameni, trebuie să-i zugrăvești după natură. Se vrea ca aceste portrete să semene; și nu ai făcut nimic, dacă nu faci să fie recunoscuți acolo
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
conform a două dispoziții sufletești diferite, făcând să vorbească în sinea lui pasiunea și rațiunea totodată, lăsând-o pe una sau pe cealaltă să predomine în funcție de situație. Când situația este calmă, trebuie ca sufletul să-și acorde cumva un nou avânt pentru reflecțiile morale; el trebuie să-și adreseze lui însuși observații generale asupra fericirii sau îndatoririlor sale, pentru ca ideile lui generale să-l facă să o aprecieze pe una mai mult, sau să se preocupe mai mult de celelalte. Când
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
sub numele de Rosaura, și Maddalena Marliani, care joacă sub numele de Coralina: "...Doamna Medebach îmi furniza idei interesante, impresionante, sau de un comic simplu și nevinovat; iar Doamna Marliani, vioaie, spirituală, și îndatoritoare în mod firesc, dădea un nou avânt imaginației mele, și mă încuraja să lucrez în acest gen de Comedii care cer finețe și inventivitate", scrie Goldoni în Memoriile sale. Goldoni va regăsi mai târziu același conservatorism la Comedianții Italieni de la Paris, care nu mai au succes, căci
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
și nu îmbogătesc sensurile artei. În privința celui de-al doilea aspect, este de menționat tehnica zig-zag-ului. Inaugurată de Caragiale în paginile "Ghimpelui", ale "Claponului" și ale "Moftului român", această inovație stilistică, pe care I. Constantinescu o echivalează cu un "dadaism avânt la lettre"80, presupune desconsiderarea unității de idee și "lăsarea cuvintelor în libertate", profesată ulterior sistematic de Tristan Tzara. Nonanalogia, asociația ilogică sunt transferate și asupra personajelor care dobândesc o structură în zigzag (Leonida, Cațavencu), anunțând-o pe aceea a
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
dacă este "cel puțin o dată contrazis"43, substituind dezbaterea de idei prin "lovituri puternice ce le dă în dușumea cu muchea unui capac de pian, pe care îl are înșurubat la spate, deasupra feselor"44, amintește de imaginea desfigurată de avântul oratoric al furibundului Mitică din Situațiunea sau de perseverența maniacală a "teribilului" Lache din O lacună, ambii deciși să-și reducă la tăcere interlocutorii prin argumente inbatabile. Prieteșugul dintre Cotadi și Dragomir este o reiterare cu note specifice a celei
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
este intenția modestă a prezentului demers (umilința, trebuie încă o dată subliniat, este singura atitudine pertinentă în fața unui asemenea subiect intimidant, copleșitor). Paul Diel observă că luptele narate de mituri ilustrează aventurile fiecărei ființe omenești, arătând posibilități permanente, precum și perioade de avânt spiritual, alternând cu prăbușiri; în acestea, eroul mitologic apare ca o "proiectare simbolică a ființei noastre, parțială sau totală, așa cum este ea într-o anumită etapă a existenței".437 Roger Caillois identifica în mitologii două direcții de dezvoltare, pe verticală
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
și al dedicării familiale, rezistent la alienarea și materialismul Americii postindustriale.480 Mitologia aceasta a fost susținută și de explozia predicilor televizate, asociate de asemenea Sudului (eternul stereotip al săracilor și suburbanilor ca păstrători ai valorilor și moralei), precum și de către avântul muzicii country, care devenise o formă majoră de muzică populară după decada a șaptea a secolului, cea dominată de rock, centrelor de prim rang Los Angeles, New York, Detroit sau Londra luându-le locul micul și modestul Nashville. Această transgresie marchează
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
are originea în Hokusai Manga, publicația lui Katsushika Hokusai (1760-1849), în care acesta își prezenta publicului desene și gravuri realizate în stilul ilustrațiilor umoristice și satirice care circulau în Japonia încă din secolul al XII-lea.705 Domeniul ia însă avânt abia după cel de-al Doilea Război Mondial, prin aportul lui Tezuka Osamu (1928-1989), care a realizat o adaptare grafică de succes a Comorii din Insulă a lui Stevenson. Evoluția benzii desenate din Japonia are un alt traseu decât în
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
în stil caricatural și cu scop umoristic. Prima revistă care publică în mod regulat bandă desenată este Revista copiilor și a tinerimei, care apare sub patronajul lui C. G. Costa-Foru, și oferă publicului creațiile lui Marin Iorda.816 Domeniul capătă avânt abia după Primul Război Mondial, odată cu apariția unor titluri dedicate publicului infantil, precum Lumea copiilor inițiată la 22 ianuarie 1922, din nou Amicul copiilor din 1924 (oferind condiții excelente de publicare până în 1947, când a fost suspendată), Dimineața copiilor, tot
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
nimic, dar reușise cumva să alunece în paranoia din cauza faptului că nu îi oferise inelul de logodnă în seara aceea. Poate că până la urmă nu simțise că era cel mai bun moment. Poate că apariția lui Nieve îi retezase din avântul romantic. Sau poate, se gândi ea deodată cu tristețe, poate că inelul nici nu era pentru ea. Numai că asta nu prea era logic. Tipii cu inele de logodnă nu umblă așa pe toate drumurile fără să aibă intenția să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
de gât cu amândouă mâinile. — Hristoase, cu ce m-ai pocnit? Cu o bucată de șină de tren? — Îmi pare rău, zise atacatorul meu, dar când am văzut că te duci spre sabia aia am hotărât să-ți Încetinesc nițel avântul. — Bănuiesc că ar trebui să mă consider norocos că nu ai hotărât să mă dobori, că altfel... Am dat din cap spre actele mele pe care le ținea În labele lui mari: — Se pare că tu știi cine-s eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
pe treptele scării și, după gîfîituri și opinteli, am ajuns în vârf, unde era un palier de vreun metru pătrat, cu o singură ușă stacojie, cu gemuleț. Cum auzeam tropăituri pe trepte în urma mea, aproape că am smuls ușa, luîndu-mi avânt să mă reped înainte pe vreun alt culoar. Dar nu era decât o minusculă, mizeră cabină de closet, cu pereții murdari de urme de degete și mirosind a urină învechită. Resemnat, am pus zăvorul și m-am așezat pe scaun
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]