6,853 matches
-
pe 19 și 20 august, în cadrul unei Plenare a Partidului, pentru a discuta despre reformele economice care trebuiau instituite în România. Pe 23 August, la cea de-a zecea aniversare a "eliberării" României, Gheorghiu-Dej a anunțat noua direcție. Planul se axa mai mult pe bunurile de consum decît pe produsele de industrie grea. Colectivizarea forțată furnizase mijloacele monetare necesare pentru a-i determina pe țăranii particulari să intre în asociații agricole. România avea să-și reducă exporturile agricole pentru a oferi
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
semnifica, în opinia autorilor, faptul că Occidentul nu trebuie să se amestece în treburile interne ale României. Mai tîrziu, analiștii aveau să-și dea seama că observațiile liderului român vizau Kremlinul 846. Cel de-al II-lea Congres s-a axat, de asemenea, pe economie. Gheorghiu-Dej dorea extinderea relațiilor cu Occidentul. El viza în special Statele Unite, cerîndu-le să se desprindă de "cercurile reacționare" și să accepte realitățile lumii postbelice 847. Chivu Stoica a vorbit despre schimbările economice. România nu îndeplinise obiectivele
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
centrifuge din CAER și dorea ca Moscova să supervizeze și să aprobe planurile naționale ale fiecărui stat aflat sub influența ei. Proiectele lui Hrușciov erau total opuse față de cele ale lui Gheorghiu-Dej. Dacă Moscova avea propriul ei drum, România își axa economia mai curînd pe satisfacerea necesităților agricole ale membrilor CAER, decît pe aplicarea unui program economic care să facă din ea o țară industrializată. Bucureștiul s-a împotrivit cu fermitate eforturilor Moscovei de a centraliza CAER, spre deosebire de R.D.G. și Cehoslovacia
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
program economic care să facă din ea o țară industrializată. Bucureștiul s-a împotrivit cu fermitate eforturilor Moscovei de a centraliza CAER, spre deosebire de R.D.G. și Cehoslovacia, care vedeau în planul Moscovei un instrument prin care ele s-ar fi putut axa pe industria grea. Gheorghiu-Dej era hotărît să opună rezistență. El a respins propunerea de integrare economică pe care Hrușciov o făcuse delegațiilor române în martie și apoi în iulie 1961991. În august, cînd Hrușciov a propus țărilor din "Pactul de la
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
intenția de a renunța să lupte pentru aplicarea planurilor economice naționale ale României 1021. Acest joc "dinte pentru dinte" a continuat, iar la ședința CAER din februarie 1963, Hrușciov a cerut României să renunțe la dezvoltarea industrială și să se axeze pe produse petroliere, îngrășăminte și agricultură. Alexandru Bîrlădeanu, reprezentantul român, a refuzat. După ce i s-au adus la cunoștință declarațiile lui Hrușciov, Gheorghiu-Dej i-a scris liderului sovietic o notă în care preciza că România se va retrage din CAER
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
comuniste să fie lente și nu putea ține pasul cu evenimentele din România 1063. Între timp, pe 9 august, Comitetul de Analiză a Controlului Exporturilor (ECRB) își încheiase raportul cu privire la comerțul Est-Vest, solicitat de Kennedy pe 16 mai. Acesta se axa în mare parte, pe relațiile americano-sovietice. Cu toate acestea, în privința statelor aflate sub influență sovietică se repetau multe din problemele ridicate și în documentul emis pe 26 iulie, de către Consiliul de Planificare a Politicii Departamentului de Stat. ECRB își exprimă
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Houston a secretarului Comerțului, Hodges, din data de 24, prin care acesta confirma încă o dată faptul că politica americană comercială se afla într-un proces continuu de revizuire 1068. Ziarele americane au răspuns printr-o avalanșă de articole despre România, axate în special pe dorința acesteia de a face comerț cu Occidentul. "New York Times" preciza că pentru "a ajunge din urmă" Vestul, România trebuia să "achiziționeze cele mai moderne utilaje - adică utilaje occidentale"1069. În "Christian Science Monitor", Eric Bourne arăta
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ce avertizau publicul că politica Beijingului subminează unitatea comunistă 1446. Mai mult decît atît, pe cînd Ceaușescu era încă în China, Moscova desfășura manevre militare în sudul Uniunii Sovietice, lîngă Odessa, aproape de frontiera românească. Manevrele, numite Operațiunea Yug 71, se axau pe genul de tactici esențiale pentru o invazie a României, incluzînd atacuri de noapte, traversări de rîuri, precum și atacuri aeriene și amfibii 1447. După China, Ceaușescu a ajuns în Coreea de Nord, pentru a-l vizita pe Kim II Sung. În urma acestei
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
România să primească "Clauza națiunii celei mai favorizate"; o întîrziere datorată orgoliului lui Mills și preocupării lui Nixon pentru destinderea relațiilor cu Uniunea Sovietică. Administrația și Moscova În primele șase luni ale anului 1972, problema centrală pe care s-a axat Administrația lui Nixon a fost, fără îndoială, aceea a relațiilor dintre superputeri. Americanii de pretutindeni l-au văzut pe președinte pășind pe Marele Zid al Chinei. Unii americani au înțeles și semnificația Comunicatului de la Shanhai, publicat pe 28 februarie, prin
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
crearea unui Consiliu pentru Politica Economică Internațională (CPEI). Dacă acesta ar fi fost aprobat, el ar fi schimbat caracterul neoficial al CPEI și ar fi garantat Consiliului o autoritate statutară și, implicit, mai multă legitimitate acțiunilor sale1500. Dezbaterile s-au axat pe chestiunea duratei pentru care urma să fie prelungită legea și pe relația dintre CPEI și Congres. Administrația pleda pentru o prelungire pînă în 1975 și dorea ca CPEI să nu aibă, practic, nici o răspundere față de legislativ. Congresul a respins
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
atenția Congresului, ca să poată solicita acordarea "Clauzei națiunii celei mai favorizate". Nici propunerile lui Findley și Mondale-Brooke și nici eforturile susținute ale lui Bogdan n-au putut separa problema României, în cursul dezbaterilor ulterioare din Congres. Aceste discuții s-au axat, în primul rînd, pe dreptul Moscovei de a beneficia de Clauză, dar s-au referit, implicit, și la celelalte țări comuniste. Amendamentul lui Jackson l-a înfuriat pe Nixon. El i s-a confesat lui Ehrlichman, spunîndu-i că suporterii lui
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Ambii președinți au semnat, de asemenea, o Declarație comună de cooperare economică, industrială și tehnică, ce desemna o Comisie Economică româno-americană1622. Acest organ facilita relația economică de la guvern la guvern, spre deosebire de Consiliul Economic româno-american, desemnat în ziua precedentă, care se axa pe relațiile dintre companii. După încheierea formalităților, Ceaușescu s-a dus la Capitol Hill, pentru a se adresa membrilor Congresului. El le-a cerut să acorde României "Clauza națiunii celei mai favorizate", care ar fi dat produselor românești o "bază
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
recomanda sau nu aprobarea Clauzei pentru România. Comitetul era preocupat mai cu seamă de problema emigrării evreilor. Ceaușescu îl vizitează pe Ford Reacția Senatului a confirmat temerile lui Bogdan. Ambasadorul îl informase deja pe liderul român că audierile se vor axa pe emigrare mai mult decît ar fi de așteptat 1729. Bogdan voia ca Ceaușescu să intervină personal și să discute cu președintele american. Pe 4 iunie, Ford a acceptat să fixeze o întîlnire. Ceaușescu vizita America de Sud și, în drum spre
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și îndatoririle și de a acționa în virtutea acestora"1749. Partea a II-a se referea la cooperarea din domeniile economiei, științei, tehnologiei și mediului. Aceasta promova, de asemenea, cîteva măsuri de înlesnire a comerțului Est-Vest. Partea a III-a se axa pe acele drepturi ale omului care prevăd măsuri de întregire a familiilor și de promovare a unui schimb mai liber de oameni, informații, cultură și educație. Orice dispute iscate de această secțiune aveau să fie aplanate de către statele interesate, în
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
dedice mai mult timp problemelor umanitare legate "de lupta împotriva drogurilor, toxicomaniei (și) criminalității". Ceaușescu voia să contrazică opinia generală conform căreia Secțiunea a III-a a fost impusă lumii comuniste de către Occident. El voia ca această secțiune să se axeze mai mult pe probleme caracteristice lumii capitaliste 1751. Ceaușescu a susținut Tratatul de la Helsinki pentru că acesta oferea, cu certitudine, anumite avantaje României. Conform măsurilor de întărire a încrederii, stabilite în Partea I, trebuiau anunțate manevrele militare cu un efectiv de peste
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
că acordînd în continuare Clauza României, i se dă acestei țări o "șansă în plus" să demonstreze că-și respectă angajamentul de a ajunge la o emigrare mai liberă 1827. McDonald, un membru din Georgia al Camerei Reprezentanților, s-a axat pe drepturile omului, problemă pe care o abordase și în iulie 1975. El voia să analizeze Comisia cîteva rezoluții al căror coautor era, menite să avertizeze Bucureștiul că reînnoirea "Clauzei națiunii celei mai favorizate" depinde de creșterea emigrării și de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
față în față" despre problemele legate de drepturile omului, cum ar fi soarta prizonierilor politici, guvernele fiind astfel forțate să se confrunte cu acestea, fără a le mai "ignora cu comoditate", cum făcuseră administrațiile precedente 1982. Deși Christopher s-a axat mai ales pe țările ce beneficiau de ajutor străin sau de sprijin pentru securitate, el s-a oprit și asupra situației din Europa de Est și Uniunea Sovietică. Drepturile omului rămîneau "un motiv serios de îngrijorare, dar chiar și în această privință
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
planul pentru 1976-1980. Ceaușescu urmărea și creșterea volumului comerțului exterior. El voia ca între 1981 și 1985 volumul total să sporească cu 50-57%. Exporturile trebuiau să fie, însă, mai mari decît importurile și de aceea, producția României trebuia să se axeze pe produse care să aducă un mare beneficiu în valută 2035. Aceasta însemna, implicit, că necesitățile consumatorilor interni aveau să fie, în continuare, neglijate în favoarea pieței exporturilor. Congresul a adoptat două planuri pentru perioada 1981-1990. Unul era axat pe cercetare
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să se axeze pe produse care să aducă un mare beneficiu în valută 2035. Aceasta însemna, implicit, că necesitățile consumatorilor interni aveau să fie, în continuare, neglijate în favoarea pieței exporturilor. Congresul a adoptat două planuri pentru perioada 1981-1990. Unul era axat pe cercetare științifică și dezvoltare tehnologică, punînd accent pe folosirea electronicii și roboticii în industrie. Celălalt prevedea alocarea unui volum mai mare de investiții pentru explorări geologice și producția de cărbune și petrol, pentru ca România să ajungă, în 1990, să
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Ceaușescu l-a primit pe Jack Spitzer, președinte al B'nai B'rith și al Conferinței Liderilor Principalelor Organizații ale Evreilor din SUA. La întîlnire a luat parte și dr. Moses Rosen, rabinul șef al României și discuția s-a axat pe respectarea asigurărilor din luna iulie a anului precedent, cu privire la emigrarea evreilor în Israel 2045. Pe 28 ianuarie, în semn de apreciere față de poziția adoptată de România privind situația din Afganistan, Departamentul de Stat l-a trimis pe secretarul adjunct
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
determinat Congresul să-și susțină audierile anuale. Pe 10 iunie, Comisia pentru Comerț a Camerei Reprezentanților a audiat aproximativ treizeci de martori, cei mai mulți dintre ei pledînd pentru prelungirea dreptului prezidențial de a scuti România de condiția emigrării. Pledoariile s-au axat în esență nu atît pe emigrare, cît pe lărgirea comerțului, pe persecuțiile religioase și pe încălcările drepturilor omului. Indicii emigrării din România demonstrau faptul că aceasta nu mai constituia o problemă în 1980. În Statele Unite imigraseră 2.886 români, iar
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
derogării și a Clauzei pentru România. Reprezentanții ambelor guverne și liderii marilor companii au atras atenția asupra îmbunătățirii situației emigrării din România și a succesului relațiilor comerciale dintre cele două țări. Ca și la audierile Camerei Reprezentanților, opoziția s-a axat pe persecuțiile religioase și încălcările drepturilor omului. Abraham Rubicoff, care prezida audierile, nu a alocat decît 10 minute pledoariilor combinate ale lui Jacob Birnbaum, pastorului Galdău și domnului Cyrus Gilbert Abbe, care s-au opus cererii președintelui. Laszlo Hames a
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și-au reluat cursul firesc al "obișnuitelor afaceri" din fiecare toamnă. Pe 15 septembrie, delegații celei de-a 7-a sesiuni a Consiliului Economic Româno-American au avut o întrevedere la Neptun, în România. În următoarele două zile, dezbaterile s-au axat pe accesul pe piața comercială și implementarea contractelor din industria chimică, a prestării de servicii, electronică, energetică, alimentară și din agricultură. Ambele țări și-au exprimat satisfacția cu privire la perspectiva realizării, în 1980, a unui volum comercial bilateral de 1 miliard
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să supravegheze procesul de emigrare din România pînă la următoarea prelungire 2128. În afară de acest avertisment, principala diferență dintre cele două audieri a fost prezența unui număr mai mic de oameni de afaceri în fața Comisiei Senatului. Ca urmare, pledoariile s-au axat pe practicile adoptate de România față de minoritățile religioase și etnice, din perspectiva drepturilor omului. Laszlo Hamos a prezentat probe serioase, care atestau eforturile susținute ale Bucureștiului în vederea distrugerii vestigiilor culturii maghiare. Atît Dimitrie Apostoliu, cît și Michael Szaz au protestat
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
omului au constituit și tema celei de-a doua ședințe a Mesei Rotunde Româno-Americane, din 27-29 februarie 1984. Elliot Abrams, secretarul de stat pentru Drepturile Omului și Maria Groza, adjunct al ministrului de Externe au coprezidat sesiunea, care s-a axat pe prevederile Documentului Final de la Helsinki 2269. Deși dezbaterile nu s-au soldat cu măsuri specifice, practicile României privind drepturile omului au rămas în atenția reprezentanților guvernului american. La începutul lunii mai, 190 de membri ai Camerei Reprezentanților au format
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]