16,324 matches
-
din miile de numere, îmbrăcat în haine vărgate și piele și os. Și nici eu n-aveam cum să-i recunosc, pentru că nu mi-am dat niciodată osteneala și, pe de altă parte, atunci erau tineri, iar acum sunt oameni bătrâni. Ei bine, acela, care o fi fost, și-a adus aminte de regulamentul penitenciarului, care prevedea că un deținut nu are voie să poarte nimic căptușit! Aceasta pentru securitate, să nu cumva să aibă bilețele, foi de hârtie ascunse între
ÎPS Bartolomeu Anania, Mitropolitul Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului: „Va trebui să ne reîntoarcem neapărat la principiile moralei creștine” by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/6016_a_7341]
-
de învătămînt ale Institutului de marină "Mircea cel Bătrîn" se stabilesc de Ministerul Apărării Naționale - împreună cu Ministerul Transporturilor și Telecomunicațiilor pentru secțiile de marină civilă - cu acordul Ministerului Educației și Învățămîntului. Articolul 6 Candidații admiși în Institutul de marină "Mircea cel Bătrîn" vor încheia angajamente scrise cu Ministerul Apărării Naționale - în cazul celor admiși la secțiile de marină militară - sau cu Ministerul Transporturilor și Telecomunicațiilor - în cazul celor admiși la secțiile de marină civilă - prin care se obligă că, după absolvirea institutului, să
DECRET nr. 502 din 29 august 1973 privind înfiinţarea şi organizarea Institutului de marina "Mircea cel Batrin" şi a Liceului militar de marina "Alexandru Ioan Cuza". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106375_a_107704]
-
caz, în marină civilă, timp de cel putin 9 ani, în unitățile și localitățile unde vor fi încadrați sau mutați ulterior, în raport cu nevoile organelor centrale prevăzute la acest articol. Articolul 7 În perioada școlarizării elevii Institutului de marină "Mircea cel Bătrîn" vor beneficia de toate drepturile prevăzute de normele în vigoare pentru elevii Școlii militare de ofițeri activi de marină "Mircea cel Bătrîn". Articolul 8 Selecționarea candidaților ce urmează a fi pregătiți în secțiile de marină civilă ale Institutului de marină
DECRET nr. 502 din 29 august 1973 privind înfiinţarea şi organizarea Institutului de marina "Mircea cel Batrin" şi a Liceului militar de marina "Alexandru Ioan Cuza". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106375_a_107704]
-
industrial de marină din Constantă se transferă în interesul serviciului, în condițiile legii, la Ministerul Apărării Naționale. Articolul 22 Elevii care la data intrării în vigoare a prezentului decret urmează cursurile Școlii militare de ofițeri activi de marină "Mircea cel Bătrîn"- pregătiți pentru marină militară și civilă -, precum și studenții Institutului de marină, vor continua studiile în cadrul Institutului de marină "Mircea cel Bătrîn". Ministerul Apărării Naționale va adopta planurile de învătămînt ale acestor serii de elevi sau studenți, cu respectarea condițiilor menționate
DECRET nr. 502 din 29 august 1973 privind înfiinţarea şi organizarea Institutului de marina "Mircea cel Batrin" şi a Liceului militar de marina "Alexandru Ioan Cuza". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106375_a_107704]
-
Paul Krugman scrie despre criza din Europa făcând apel la un moment din istorie, de care liderii bătrânului continent nu țin să își aducă aminte. “O parte a problemei ar putea fi faptul că aceste elite politice au o memorie istorică selectivă”, scrie laureatul Nobel în editorialul său din New York Times. „Îngrozit și plictisit”. În acest fel se
Paul Krugman, laureat Nobel: Ultima dată când Germania a luat măsuri de austeritate, a venit Hitler () [Corola-journal/Journalistic/59551_a_60876]
-
al Princeton University, laureat al premiului Nobel pentru economie, Paul Krugman, când vine vorba de negocierile privind criza economică din Europa, potrivit editorialului său din New York Times, citat de . Vorbind despre criza europeană și măsurile pe care le iau liderii bătrânului continent, el a făcut o paralelă șocantă cu politicile luate de Heinrich Brüning, cancelarul Germaniei din perioada 1930 - 1932. “O parte a problemei ar putea fi faptul că aceste elite politice au o memorie istorică selectivă”. Le place să vorbească
Paul Krugman, laureat Nobel: Ultima dată când Germania a luat măsuri de austeritate, a venit Hitler () [Corola-journal/Journalistic/59551_a_60876]
-
Patriarhul Bulgariei, Maksim, cel mai bătrân oficial ortodox din Europa, a decedat marți dimineața la vârsta de 98 de ani, a anunțat Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Bulgare, într-un comunicat. Într-o declarație pentru postul public de radio BNR, mitropolitul Nikolai le-a cerut bulgarilor
Patriarhul Maksim al Bulgariei a încetat din viață () [Corola-journal/Journalistic/57336_a_58661]
-
nu-l preocupă decît / războaiele civile ale îngerilor // uneori ni se pare că ne privește / pe noi părinții lui ca pe doi străini / că ne transformă fără voia noastră / în jucării de plastilină cu care / își populează menajeria / precum un bătrîn filosof” (Copilul nostru). Acestea sunt cele două puncte de reper antinomice ale poeziei în cauză, pe de-o parte o imagine rebarbativă, cu „norii urîți ai prezentului”, cu „obrazul pudrat al nepăsării”, în care „scîrba crește și înflorește precum / borhotul
Un poet oximoronic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5742_a_7067]
-
atunci cînd Minetti al său întreba destrămat de durere, de disperare și de neputință „ce este teatrul?”... „hazard”, răspundea tot el. Tremuram. Așa cum tremur și acum. Corpul lui masiv, cu mișcări greoaie, ochii tulburați de chinul lui Minetti, un actor bătrîn, uitat, care merge în traistă cu masca lui Lear și cu toate obsesiile, cu toate visele, cu toate împlinirile, dorințele, așteptările, ratările mă trezesc din uitare. Atunci l-am citit pe Bernhard prima oară, procurat cu înfrigurare de profesoara mea
Mecanisme și mecanica lor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5744_a_7069]
-
de substanță nediferențiat, universal. Fără teama de-a se trăda pe sine (e o mișcare complementară purismului), poetul se străduiește a se conecta la totalitate, mărturisindu-și „o oarecare suferință a inimii care pompează sînge / pentru un întreg univers” ( Poetul bătrîn își declamă faima, 2). Dramatismului aristocratic al restricției i se răspunde printrun dramatism democratic, al cuprinderii ce nu-și pune limite. Ecartul poemelor devine amețitor prin miza vastității programatice. O eterogenitate a materiilor invocate ca hrană a poeziei e dinadins
O vitalitate debordantă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5891_a_7216]
-
mă împing în arenă / Și mă supun experimentului total: / Bagă în burta mea cartofi, eu scot poezie / Bagă pe gîtul meu bere, eu scot poezie / Bagă salată, bagă melci băloși, / Bagă fructe pline de promisiunile raiului, eu scot poezie” (Poetul bătrîn își declamă faima, 1). Dacă lirismul își umple contururile cu obiecte pe care simțul comun le socotește prozaice, are loc o manevră salutară, cea a înzestrării unor asemenea obiecte cu o sensibilitate omenească. E un gest gingaș, precum cel al
O vitalitate debordantă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5891_a_7216]
-
atinge poezia, fie și cu ajutorul umorului. Iată o ironie metafizică, adică o expresie demonică a preaplinului vital: „Dumnezeu face toate lucrurile frumoase, poeții vin doar și pun hoțește semnătura; / mai mult, fac trafic cu imagini furate din grădinile raiului” ( Poetul bătrîn își declamă faima, 2). Avem bănuiala că referindu-se la lună, poetul nostru se referă la sine astfel: „Luna se cățăra pe munți sveltă - / un atlet al zeilor gata oricînd să arunce săgeata / în căpriorul rătăcit” (Poetul bătrîn își declamă
O vitalitate debordantă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5891_a_7216]
-
raiului” ( Poetul bătrîn își declamă faima, 2). Avem bănuiala că referindu-se la lună, poetul nostru se referă la sine astfel: „Luna se cățăra pe munți sveltă - / un atlet al zeilor gata oricînd să arunce săgeata / în căpriorul rătăcit” (Poetul bătrîn își declamă faima, 5). Adrian Alui Gheorghe, Paznicul ploii, Ed. Limes, 2010, 150 pag.
O vitalitate debordantă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5891_a_7216]
-
Colegiului Christ Church, înființat de el în anul 1547, pare că adineauri a terminat cu Roma, și, ca și cum Angliei atât îi mai lipsea, spre a fi cu adevărat o insulă -, inventa o religie: anglicanismul... Scriu rândurile acestea sub un nuc bătrân, la Văleni, păzit de vara lui 2010, în perimetrul de vacanță al marelui jurist român Călin Zamfirescu, iubind ca și mine Anglia lui Henric al VIII-lea pentru răzvrătirea lui care a întemeiat un nou stat anti-papal... * * * Pe jartiera prinsă
La umbra nucului bătrân by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/5892_a_7217]
-
în intelect care să nu fi fost mai întâi în simțuri”... Acest simț viu foarte viu al concretului, acest pragmatism riguros ca o peluză geometric tăiată, zilnic tunsă și presată cu tăvălugul, cum sunt pajiștele curților interioare ale tuturor colegiilor bătrâne din Oxford... exprimă cel mai bine spiritul englez. De la scolastica lui Duns Scott, trecând prin filosofia lui Bacon, inamicul „idolul minții, peșterii și pieței” - al prejudecăților și ideilor tulburi... Și totuși, din aceeași rigoare, ce nu exclude naivitatea, alături, în
La umbra nucului bătrân by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/5892_a_7217]
-
intră în război cu Anglia, dar, încrezătoare în protecția oferită de cuvântul de onoare pe care Mussolini îl dăduse uneia dintre ele cu ocazia unui ceai protocolar, refuză să plece și sunt internate într-un fel de lagăr. În fond, bătrânele doamne nu înțeleg nimic din ce se întâmplă în jurul lor. Valorile în spiritul cărora au fost crescute le conferă așa-zicând imunitate la fascism, dar le împiedică să priceapă natura derivei morale și politice a Italiei mussoliniene. În uriașa lor
La ceai cu Mussolini by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5897_a_7222]
-
libere și stăpâne pe viața lor. În ce constă, în definitiv, această educație ne dăm seama urmărind destinul unui tânăr italian, orfan de mamă și din care tatăl său vrea inițial să scoată un veritabil englez. Îl încredințează uneia dintre bătrânele doamne al cărei sistem educativ e simplu și eficace: bunele maniere se aliază cu o cunoaștere aprofundată a lui Shakespeare. Odată fascismul instalat, tatăl își schimbă principiile educative și visează să facă din fiul lui un arian sută la sută
La ceai cu Mussolini by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5897_a_7222]
-
expediază la un colegiu austriac celebru pentru nazismul lui. Dar educația primită de tânăr de la bona lui englezoaică se dovedește mai puternică. Nu se lasă reeducat. Se reîntoarce în Italia și intră în rezistență. În cele din urmă le salvează bătrânelor doamne viața. Fascismul nu prinde pe pielea tăbăcită de lectura din Shakespeare. Urmăream filmul lui Zeffirelli și mă întrebam dacă vreunul dintre parlamentarii implicați în legea învățământului își va fi făcut timp să se uite pe TVR Cultural și să
La ceai cu Mussolini by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5897_a_7222]
-
și, în alt basm, alias Märchen, aceea cu cuțitul înfipt în scoarță de copac și, parcă, ruginit cu schepsis pe unul din tăișurile lui... Altminteri, basmele mi se păreau cam... puerile; iar eu crescut mai mult între maturi și chiar bătrâni, mă voiam, din capul locului, om mare! Bunică-mea îmi traducea, din când în când, pasaje nostime din Münchausen, pe care le credeam și nu, silaba incipientă, Münch, a mitomanului baron asociindumi- se,-n minte, cu min-ciu-na! L. N.: Păstrați
Șerban Foarță by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Journalistic/5914_a_7239]
-
un poet? Ș.F.: Uneori, mai multă e într-un prozator. Tolstoi, Flaubert sau Joyce, de pildă, în monologul frustei Molly Bloom, știu despre femeie, vorba lui C.G. Jung, mai mult decât o fi știind, pesemne, „mama dracului”, drăcoaica a bătrână. În paranteză fie zis: vedeți că Jung demonizează,-n fond, femeia, de care bărbații, instinctiv, se tem, drept care, instaurează... patriarhatul! Revenind, însă, la numiții prozatori, n-ar ști atâtea cu privire la femeie, de nu și-ar întreba, pesemne, propria lor Anima
Șerban Foarță by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Journalistic/5914_a_7239]
-
O baroneasă în vârstă de 89 de ani a făcut un gest obscen în Camera Lorzilor din Marea Britanie, după ce un coleg al său a declarat că veteranii din perioada celui de-al Doilea Război Mondial, asemeni ei, arată "destul de bătrâni". Scena a avut loc în timp ce Lord King susținea un discurs despre generația de război cu ocazia unei dezbateri în Camera Lorzilor. Întorcându-se către Lady Trumpington, care răsfoia niște documente, Lord King, în vârstă de 78 de ani, și-a
Gest obscen la 89 de ani. Ce a făcut o baroneasă în Camera Lorzilor din Marea Britanie - FOTO () [Corola-journal/Journalistic/59230_a_60555]
-
Întorcându-se către Lady Trumpington, care răsfoia niște documente, Lord King, în vârstă de 78 de ani, și-a îndreptat mâna către ea și a continuat: "Și apoi supraviețuitorii celui de-al Doilea Război Mondial au început să arate destul de bătrâni. Așa cum îmi amintește nobila mea prietenă, baroneasa", relatează . În acel moment, Lady Trumpington îi aruncă o privire disprețuitoare și îi arată două degete, un gest considerat ofensator și obscen în Marea Britanie. gestul înseamnă o invitație la luptă, un semn de
Gest obscen la 89 de ani. Ce a făcut o baroneasă în Camera Lorzilor din Marea Britanie - FOTO () [Corola-journal/Journalistic/59230_a_60555]
-
a fi agresivă (Adèle Haenel) își pierde mințile în fața bărbatului exersat în arta manipulării, arivist cinic (Guillaume Canet). Nimeni nu reușește să-i deschidă ochii, cu atât mai puțin mama, în ciuda autoritarismului femeii de afaceri. După ani și ani, ruinată, bătrână (Catherine Deneuve ridată și căruntă cu ajutorul machiajului) va cere redeschiderea procesului, convinsă de implicarea Mafiei în dispariția fiicei sale. În ciuda condamnării din a treia instanță, filmul nu se îndreaptă către nicio pistă polițistă, nu indică nimic. Și totuși, prezența repetitivă
Cannes 2014: Mondenul bate filmul by Corespondență specială de la Magda Mihăilescu () [Corola-journal/Journalistic/62207_a_63532]
-
ales cel mai potrivit moment, acordarea premiului Camera d'Or, destinat debutanților, înființat de el cu ani în urmă: „Am vrut să pregătesc viitorul". Cu plecarea lui Gilles Jacob se încheie o eră. Se va scrie mult, sunt sigură, despre bătrînul domn care ieri seara a părăsit scena, vizibil emoționat. I-a promis soției că anul acesta se va retrage și s-a ținut de cuvânt. Ce va aduce nou Pierre Lescure, urmașul lui ? Vom trăi și vom vedea.
Cannes 2014: Cineastul turc Nuri Bilge Ceylan - " Închin la Palme d'Or tinerilor din țara mea care au murit în acest an" by Corespondență specială de la Magda Mihăilescu () [Corola-journal/Journalistic/62197_a_63522]
-
Bratu Iulian Un profesor bătrân, la examen: - Cine crede că știe de 9 să ridice mâna sus. Se ridică două mâni. Profesorul: - Dați-mi carnetele! Ia carnetele și le pune 9. - Cine crede că știe de 8 să ridice mâna sus. Se ridică vreo zece
Bancul Zilei: Cum obțin studenții note la examen by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/62353_a_63678]