2,980 matches
-
arată că balena albastră este cea mai apropiată din punct de vedere filogenetic de balena sei ("Balaenoptera borealis") și de balena tropicală ("Balaenoptera brydei") decât de alte specii din "Balaenoptera", fiind mai apropiată de balena cu cocoașă ("Megaptera") și de balena cenușie ("Eschrichtius") decât de balena știucă ("Balaenoptera acutorostrata" și "Balaenoptera bonaerensis"). Dacă alte cercetări vor confirma aceste relații, va fi necesară o reclasificare a rorqualilor. Au existat cel puțin 11 cazuri atestate de adulți hibrizi de balenă albastră cu balenă
Balenă albastră () [Corola-website/Science/306912_a_308241]
-
cea mai apropiată din punct de vedere filogenetic de balena sei ("Balaenoptera borealis") și de balena tropicală ("Balaenoptera brydei") decât de alte specii din "Balaenoptera", fiind mai apropiată de balena cu cocoașă ("Megaptera") și de balena cenușie ("Eschrichtius") decât de balena știucă ("Balaenoptera acutorostrata" și "Balaenoptera bonaerensis"). Dacă alte cercetări vor confirma aceste relații, va fi necesară o reclasificare a rorqualilor. Au existat cel puțin 11 cazuri atestate de adulți hibrizi de balenă albastră cu balenă nordică în sălbăticie. Arnason și
Balenă albastră () [Corola-website/Science/306912_a_308241]
-
Megaptera") și de balena cenușie ("Eschrichtius") decât de balena știucă ("Balaenoptera acutorostrata" și "Balaenoptera bonaerensis"). Dacă alte cercetări vor confirma aceste relații, va fi necesară o reclasificare a rorqualilor. Au existat cel puțin 11 cazuri atestate de adulți hibrizi de balenă albastră cu balenă nordică în sălbăticie. Arnason și Gullberg descriu distanța genetică între cele două specii ca fiind aceeași ca între om și gorilă. Cercetătorii ce lucrau în largul coastelor insulelor Fiji cred că au fotografiat un hibrid între o
Balenă albastră () [Corola-website/Science/306912_a_308241]
-
balena cenușie ("Eschrichtius") decât de balena știucă ("Balaenoptera acutorostrata" și "Balaenoptera bonaerensis"). Dacă alte cercetări vor confirma aceste relații, va fi necesară o reclasificare a rorqualilor. Au existat cel puțin 11 cazuri atestate de adulți hibrizi de balenă albastră cu balenă nordică în sălbăticie. Arnason și Gullberg descriu distanța genetică între cele două specii ca fiind aceeași ca între om și gorilă. Cercetătorii ce lucrau în largul coastelor insulelor Fiji cred că au fotografiat un hibrid între o balenă albastră și
Balenă albastră () [Corola-website/Science/306912_a_308241]
-
albastră cu balenă nordică în sălbăticie. Arnason și Gullberg descriu distanța genetică între cele două specii ca fiind aceeași ca între om și gorilă. Cercetătorii ce lucrau în largul coastelor insulelor Fiji cred că au fotografiat un hibrid între o balenă albastră și una cu cocoașă. Prima descriere publicată a balenei albastre provine din "Phalainologia Nova" de Robert Sibbald (1694). În septembrie 1692, Sibbald a găsit o balenă albastră eșuată în estuarul Forthului — un mascul de lungime, cu "„plăci negre, cornoase
Balenă albastră () [Corola-website/Science/306912_a_308241]
-
distanța genetică între cele două specii ca fiind aceeași ca între om și gorilă. Cercetătorii ce lucrau în largul coastelor insulelor Fiji cred că au fotografiat un hibrid între o balenă albastră și una cu cocoașă. Prima descriere publicată a balenei albastre provine din "Phalainologia Nova" de Robert Sibbald (1694). În septembrie 1692, Sibbald a găsit o balenă albastră eșuată în estuarul Forthului — un mascul de lungime, cu "„plăci negre, cornoase”" și "„două deschideri albastre mari de formă aproape piramidală”". Numele
Balenă albastră () [Corola-website/Science/306912_a_308241]
-
în largul coastelor insulelor Fiji cred că au fotografiat un hibrid între o balenă albastră și una cu cocoașă. Prima descriere publicată a balenei albastre provine din "Phalainologia Nova" de Robert Sibbald (1694). În septembrie 1692, Sibbald a găsit o balenă albastră eșuată în estuarul Forthului — un mascul de lungime, cu "„plăci negre, cornoase”" și "„două deschideri albastre mari de formă aproape piramidală”". Numele specific "musculus" este un termen latinesc ce poate însemna „mușchi”, dar și „șoricel”. Carl Linnaeus, care a
Balenă albastră () [Corola-website/Science/306912_a_308241]
-
fi dorit o denumire ironică, cu dublu sens. Herman Melville a denumit specia „fund de pucioasă” (în ) în romanul său "Moby-Dick" din cauza unei tente brun-orange sau galbene de pe partea ventrală, datorate unor pelicule de diatomee de pe piele. Alte denumiri ale balenei albastre au fost și rorqualul lui Sibbald (după Sibbald, care a descris pentru prima oară specia), marea balenă albastră și marele rorqual nordic. Aceste denumiri nu se mai folosesc. Prima utilizare atestată a termenului de „balenă albastră” a fost în
Balenă albastră () [Corola-website/Science/306912_a_308241]
-
romanul său "Moby-Dick" din cauza unei tente brun-orange sau galbene de pe partea ventrală, datorate unor pelicule de diatomee de pe piele. Alte denumiri ale balenei albastre au fost și rorqualul lui Sibbald (după Sibbald, care a descris pentru prima oară specia), marea balenă albastră și marele rorqual nordic. Aceste denumiri nu se mai folosesc. Prima utilizare atestată a termenului de „balenă albastră” a fost în "Moby-Dick" de Melville, care o amintește doar în treacăt și nu o atribuie speciei în chestiune. Numele provine
Balenă albastră () [Corola-website/Science/306912_a_308241]
-
piele. Alte denumiri ale balenei albastre au fost și rorqualul lui Sibbald (după Sibbald, care a descris pentru prima oară specia), marea balenă albastră și marele rorqual nordic. Aceste denumiri nu se mai folosesc. Prima utilizare atestată a termenului de „balenă albastră” a fost în "Moby-Dick" de Melville, care o amintește doar în treacăt și nu o atribuie speciei în chestiune. Numele provine de fapt de la norvegianul blåhval, introdus de Svend Foyn la scurt timp după ce a perfecționat harponul; omul de
Balenă albastră () [Corola-website/Science/306912_a_308241]
-
blåhval, introdus de Svend Foyn la scurt timp după ce a perfecționat harponul; omul de știință norvegian G. O. Sars l-a adoptat ca nume comun în norvegiană în 1874. Autoritățile clasifică specia în trei sau patru subspecii: "B. m. musculus", balena albastră nordică, cu populațiile din Pacificul de Nord și Atlanticul de Nord, "B. m. intermedia", balena albastră sudică din Oceanul Antarctic, "B. m. brevicauda", balena albastră pigmeu găsită în Oceanul Indian și Pacificul de Sud, și mai problematica "B. m. indica
Balenă albastră () [Corola-website/Science/306912_a_308241]
-
G. O. Sars l-a adoptat ca nume comun în norvegiană în 1874. Autoritățile clasifică specia în trei sau patru subspecii: "B. m. musculus", balena albastră nordică, cu populațiile din Pacificul de Nord și Atlanticul de Nord, "B. m. intermedia", balena albastră sudică din Oceanul Antarctic, "B. m. brevicauda", balena albastră pigmeu găsită în Oceanul Indian și Pacificul de Sud, și mai problematica "B. m. indica", marele rorqual indian, care se găsește și în Oceanul Indian și, deși descris mai devreme, ar putea
Balenă albastră () [Corola-website/Science/306912_a_308241]
-
în norvegiană în 1874. Autoritățile clasifică specia în trei sau patru subspecii: "B. m. musculus", balena albastră nordică, cu populațiile din Pacificul de Nord și Atlanticul de Nord, "B. m. intermedia", balena albastră sudică din Oceanul Antarctic, "B. m. brevicauda", balena albastră pigmeu găsită în Oceanul Indian și Pacificul de Sud, și mai problematica "B. m. indica", marele rorqual indian, care se găsește și în Oceanul Indian și, deși descris mai devreme, ar putea fi aceeași subspecie ca și "B. m. brevicauda". Balena
Balenă albastră () [Corola-website/Science/306912_a_308241]
-
balena albastră pigmeu găsită în Oceanul Indian și Pacificul de Sud, și mai problematica "B. m. indica", marele rorqual indian, care se găsește și în Oceanul Indian și, deși descris mai devreme, ar putea fi aceeași subspecie ca și "B. m. brevicauda". Balena albastră are un corp alungit, cu formă hidrodinamică, ce pare mai alungit față de al altor cetacee. Capul este turtit, în formă de "U" și are o creastă proeminentă de la orificiile respiratorii până la buza superioară. Partea din față a gurii este
Balenă albastră () [Corola-website/Science/306912_a_308241]
-
înălțime aflată între (de obicei ) cu o medie de circa . Este vizibilă pentru doar un scurt moment în timpul scufundării. Aflată la circa trei sferturi din distanță de-a lungul corpului, ea are forme diferite de la un individ la altul; unele balene au doar o excrescență abia vizibilă, dar altele au înotătoare dorsale proeminente și falciforme (în formă de seceră). Când se ridică la suprafață pentru a respira, balena albastră își scoate umărul și orificiile respiratoare din apă mai mult decât alte
Balenă albastră () [Corola-website/Science/306912_a_308241]
-
a lungul corpului, ea are forme diferite de la un individ la altul; unele balene au doar o excrescență abia vizibilă, dar altele au înotătoare dorsale proeminente și falciforme (în formă de seceră). Când se ridică la suprafață pentru a respira, balena albastră își scoate umărul și orificiile respiratoare din apă mai mult decât alte cetacee, cum ar fi balena înotătoare sau balena sei. Această trăsătură poate fi folosită pentru identificarea speciei pe mare. Unele balene albastre din Atlanticul de Nord și
Balenă albastră () [Corola-website/Science/306912_a_308241]
-
abia vizibilă, dar altele au înotătoare dorsale proeminente și falciforme (în formă de seceră). Când se ridică la suprafață pentru a respira, balena albastră își scoate umărul și orificiile respiratoare din apă mai mult decât alte cetacee, cum ar fi balena înotătoare sau balena sei. Această trăsătură poate fi folosită pentru identificarea speciei pe mare. Unele balene albastre din Atlanticul de Nord și din Pacificul de Nord își ridică vârful cozii atunci când se scufundă. Când respiră, balena lansează o spectaculoasă coloană
Balenă albastră () [Corola-website/Science/306912_a_308241]
-
altele au înotătoare dorsale proeminente și falciforme (în formă de seceră). Când se ridică la suprafață pentru a respira, balena albastră își scoate umărul și orificiile respiratoare din apă mai mult decât alte cetacee, cum ar fi balena înotătoare sau balena sei. Această trăsătură poate fi folosită pentru identificarea speciei pe mare. Unele balene albastre din Atlanticul de Nord și din Pacificul de Nord își ridică vârful cozii atunci când se scufundă. Când respiră, balena lansează o spectaculoasă coloană verticală de apă
Balenă albastră () [Corola-website/Science/306912_a_308241]
-
ridică la suprafață pentru a respira, balena albastră își scoate umărul și orificiile respiratoare din apă mai mult decât alte cetacee, cum ar fi balena înotătoare sau balena sei. Această trăsătură poate fi folosită pentru identificarea speciei pe mare. Unele balene albastre din Atlanticul de Nord și din Pacificul de Nord își ridică vârful cozii atunci când se scufundă. Când respiră, balena lansează o spectaculoasă coloană verticală de apă de până la , de regulă de . Capacitatea pulmonară este de 5.000 de litri
Balenă albastră () [Corola-website/Science/306912_a_308241]
-
cetacee, cum ar fi balena înotătoare sau balena sei. Această trăsătură poate fi folosită pentru identificarea speciei pe mare. Unele balene albastre din Atlanticul de Nord și din Pacificul de Nord își ridică vârful cozii atunci când se scufundă. Când respiră, balena lansează o spectaculoasă coloană verticală de apă de până la , de regulă de . Capacitatea pulmonară este de 5.000 de litri. Balenele albastre au două orificii respiratorii protejate de o membrană mare pentru închidere. Înotătoarele pectorale au lungime. Părțile superioare sunt
Balenă albastră () [Corola-website/Science/306912_a_308241]
-
albastre din Atlanticul de Nord și din Pacificul de Nord își ridică vârful cozii atunci când se scufundă. Când respiră, balena lansează o spectaculoasă coloană verticală de apă de până la , de regulă de . Capacitatea pulmonară este de 5.000 de litri. Balenele albastre au două orificii respiratorii protejate de o membrană mare pentru închidere. Înotătoarele pectorale au lungime. Părțile superioare sunt cenușii, cu o margine subțire albă; părțile inferioare sunt albe. Capul și vârful cozii sunt în general uniform cenușii. Părțile superioare
Balenă albastră () [Corola-website/Science/306912_a_308241]
-
două orificii respiratorii protejate de o membrană mare pentru închidere. Înotătoarele pectorale au lungime. Părțile superioare sunt cenușii, cu o margine subțire albă; părțile inferioare sunt albe. Capul și vârful cozii sunt în general uniform cenușii. Părțile superioare ale corpului balenei, și uneori și înotătoarele pectorale, sunt de regulă pestrițe, în diverse grade de la individ la individ. Unele pot fi de un cenușiu de culoarea ardeziei, dar altele prezintă o considerabilă variație de albastru închis, cenușiu și roșu, toate ușor pestrițe
Balenă albastră () [Corola-website/Science/306912_a_308241]
-
și uneori și înotătoarele pectorale, sunt de regulă pestrițe, în diverse grade de la individ la individ. Unele pot fi de un cenușiu de culoarea ardeziei, dar altele prezintă o considerabilă variație de albastru închis, cenușiu și roșu, toate ușor pestrițe. Balenele albastre pot atinge viteze de pe distanțe scurte, de regulă când interacționează cu alte balene, dar este o viteză de deplasare mai obișnuită. Când se hrănesc, încetinesc până la . Balenele albastre trăiesc cel mai adesea singure sau cu un singur alt individ
Balenă albastră () [Corola-website/Science/306912_a_308241]
-
la individ. Unele pot fi de un cenușiu de culoarea ardeziei, dar altele prezintă o considerabilă variație de albastru închis, cenușiu și roșu, toate ușor pestrițe. Balenele albastre pot atinge viteze de pe distanțe scurte, de regulă când interacționează cu alte balene, dar este o viteză de deplasare mai obișnuită. Când se hrănesc, încetinesc până la . Balenele albastre trăiesc cel mai adesea singure sau cu un singur alt individ. Nu se cunoaște cât timp rămân împreună cuplurile în călătorie. În locurile unde este
Balenă albastră () [Corola-website/Science/306912_a_308241]
-
o considerabilă variație de albastru închis, cenușiu și roșu, toate ușor pestrițe. Balenele albastre pot atinge viteze de pe distanțe scurte, de regulă când interacționează cu alte balene, dar este o viteză de deplasare mai obișnuită. Când se hrănesc, încetinesc până la . Balenele albastre trăiesc cel mai adesea singure sau cu un singur alt individ. Nu se cunoaște cât timp rămân împreună cuplurile în călătorie. În locurile unde este o concentrație ridicată de hrană, s-au observat până la 50 de balene albastre pe
Balenă albastră () [Corola-website/Science/306912_a_308241]