3,051 matches
-
vârf (privighetori), comparabile (în felul în care am arătat) cu valorile poeziei contemporane din România. Necazul este că ora astrală a poeziei ca gen privilegiat a trecut. E un contratimp dureros pentru șansele de receptare adecvată și generoasă a poeziei basarabene la noi. Cu totul altul ar fi fost ecoul poeziei basarabene în urmă cu două-trei decenii, dacă regimurile comuniste o lăsau mai devreme să treacă Prutul, în toată diversitatea ei. Acum, din ignoranță sau din rea-voință, privighetorile basarabene riscă să
Privighetori printre vrăbii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11367_a_12692]
-
poeziei contemporane din România. Necazul este că ora astrală a poeziei ca gen privilegiat a trecut. E un contratimp dureros pentru șansele de receptare adecvată și generoasă a poeziei basarabene la noi. Cu totul altul ar fi fost ecoul poeziei basarabene în urmă cu două-trei decenii, dacă regimurile comuniste o lăsau mai devreme să treacă Prutul, în toată diversitatea ei. Acum, din ignoranță sau din rea-voință, privighetorile basarabene riscă să fie luate drept vrăbii.
Privighetori printre vrăbii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11367_a_12692]
-
a poeziei basarabene la noi. Cu totul altul ar fi fost ecoul poeziei basarabene în urmă cu două-trei decenii, dacă regimurile comuniste o lăsau mai devreme să treacă Prutul, în toată diversitatea ei. Acum, din ignoranță sau din rea-voință, privighetorile basarabene riscă să fie luate drept vrăbii.
Privighetori printre vrăbii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11367_a_12692]
-
lui Vieru e una dimensionată pe idealul încă neîmplinit al unității pămîntului românesc, drept care se cuvine a o lua ca atare, fără a exagera semnificația factorilor colaterali ai unor alianțe dubioase pe care, pe plan biografic, le-a contractat bardul basarabean, ca și de altfel predecesorul său, marcat de regretabile prestații politicianiste. Faptul că am polemizat cu Grigore Vieru pe tărîmul civic nu ne împiedică a ne strădui să-i citim cu obiectivitate creația poetică și a o prețui. Există opinia
Poezia de patrie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13686_a_15011]
-
sovietică, divulgând românilor secretele operațiunii? Contau probabil pe faptul că sunt evreu, care a gustat din plin veninul teroarei legionare! Războiul v-a purtat și în infernul de la Stalingrad. Ce experiențe ați trăit acolo? Soldat într-o formație de geniu (basarabenilor nu li se încredințau pe-atunci armele), am fost expus doar atacurilor aeriene. Astfel, neîncrederea autorităților ne-a salvat multora viața - mai mult, ne-a salvat de sumbra existență a acelora ce au curmat atâtea vieți omenești în toiul luptelor
Mihail Friedman "Cultura - un imperiu al binelui" by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/16601_a_17926]
-
ca-n toți anii; Pe ulița pustie și străină, Azi, pentru cine-au înflorit castanii? Dă Doamne, toamna care va veni, Să pângărească suflet de pahonț, Să fie-o palmă fiecare ram Și fiecare fruct, să fie-un glonț. COVOR BASARABEAN Ce mâini trudite de țărancă Ți-au înflorit urzeala, trandafirii Și te-au țesut, ca să te calce mirii, Cum o striga? Marie? Ancă? Pe câmpul tău frumos, cum e un lan, Privirea mea citește ca-n scrisoare, Gândindu-mă la
Au înflorit castanii la Soroca. In: Curierul „Ginta latină” by Dumitru Iov () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2248]
-
țărancă Ți-au înflorit urzeala, trandafirii Și te-au țesut, ca să te calce mirii, Cum o striga? Marie? Ancă? Pe câmpul tău frumos, cum e un lan, Privirea mea citește ca-n scrisoare, Gândindu-mă la biata țesătoare, Frumosule covor basarabean. Eu parcă văd o frunte asudată Și-obrajii aburiți ca niște pâni! Aș vrea ca să sărut acele mâni Ce te-a-nflorit cu dragoste și trudă. Au plâns deasupra ei tristeți de moină Și inima și-a destrămat-o-n
Au înflorit castanii la Soroca. In: Curierul „Ginta latină” by Dumitru Iov () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2248]
-
-o-n fire, Chenarul drag și l-a țesut cu doină Și florile din cântec de iubire. În clitul sub icoane ce-adun anii Din truda degetelor de mărgean? Căci zestrea-ai fost și te-au furat dușmanii Frumosule covor basarabean! 1 iulie 1940, București Dumitru IOV
Au înflorit castanii la Soroca. In: Curierul „Ginta latină” by Dumitru Iov () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2248]
-
ca temei al împăcării cu Matei Basarab, deci tot un fel de unire în al XVII-lea veac, prevestind Unirea din 1859. Versurile acestea, și multe altele, fiecare având data și locul unde au fost scrise, figurează în volumul Covor basarabean. După Soroca, Iașul a fost orașul drag inimii lui, orașul în care își începuse studiile. Pentru meritele sale, pentru dragostea față de oraș, la 1 septembrie 1942 a fost numit director al Teatrului Național din Iași, deținând acest post până în 1944
Au înflorit castanii la Soroca.... In: Curierul „Ginta latină” by Andrei Soroceanu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2246]
-
sau cu pseudonime: D.Codru, Delaflămânzi, D.Liuba, D.Luncă, Ion Opincă, Mihai Oțel, D.Pădure, Vladimir Sacară, Solferino, a colaborat la ziare și reviste din Iași, Craiova, Bârlad, Tecuci etc. a publicat volume de proză și versuri, precum Priveliști basarabene (1941), Gospodarul din Orhei (1942), Covor basarabean, Moldova de la Nistru, Biruitorii de la țiganca (1943) etc. Aceste scrieri aveau să fie capete de acuzare, care l au târât prin închisori, unde și-a găsit moartea. Arestat la data de 10 septembrie
Au înflorit castanii la Soroca.... In: Curierul „Ginta latină” by Andrei Soroceanu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2246]
-
Liuba, D.Luncă, Ion Opincă, Mihai Oțel, D.Pădure, Vladimir Sacară, Solferino, a colaborat la ziare și reviste din Iași, Craiova, Bârlad, Tecuci etc. a publicat volume de proză și versuri, precum Priveliști basarabene (1941), Gospodarul din Orhei (1942), Covor basarabean, Moldova de la Nistru, Biruitorii de la țiganca (1943) etc. Aceste scrieri aveau să fie capete de acuzare, care l au târât prin închisori, unde și-a găsit moartea. Arestat la data de 10 septembrie 1956, a fost condamnat la 6 ani
Au înflorit castanii la Soroca.... In: Curierul „Ginta latină” by Andrei Soroceanu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2246]
-
SCRISOARE Adresată de arh dr. Grigore BUDIȘTEANU exilatului la Paris Sergiu GROSU, apărător al drepturilor omului și al ortodoxiei românești București, 30 iulie 1979 Dragă Sergiule, În eventualitatea că vei citi sau vei auzi despre unele gânduri ale mele, gânduri basarabene, exprimate printre rânduri, îți scriu câteva cuvinte prin care aș dori să te fac să înțelegi părerile mele în legătură cu problema noastră basarabeană: asta, pentru a explica atitudinea mea față de situația internațională. Sunt de părere că pese orice deosebire de concepții
Scrisoare. In: Curierul „Ginta latină” by Grigore Budișteanu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2253]
-
iulie 1979 Dragă Sergiule, În eventualitatea că vei citi sau vei auzi despre unele gânduri ale mele, gânduri basarabene, exprimate printre rânduri, îți scriu câteva cuvinte prin care aș dori să te fac să înțelegi părerile mele în legătură cu problema noastră basarabeană: asta, pentru a explica atitudinea mea față de situația internațională. Sunt de părere că pese orice deosebire de concepții politice sau religioase, noi românii trebuie să fim uniți în ceea ce privește apărarea ființei noastre naționale. Peste neamul românesc au trecut atâtea popoare răpitoare
Scrisoare. In: Curierul „Ginta latină” by Grigore Budișteanu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2253]
-
popoare răpitoare, mai multe orânduiri sociale și mai multe regimuri politice, dar neamul a rămas același. De aici, pentru noi, o învățătură: aceia că acum, când e în pericol ființa neamului românesc pe meleagurile noastre în Basarabia noi, adică românii basarabeni, în primul rând, precum și toți românii de pretutindeni din țară și din străinătate peste orice considerente deosebitoare, să fim uniți în apărarea ființei neamului și a pământului românesc. De la Pan Halipa, care în 1940 a acceptat (spre deosebire de alți fruntași ai
Scrisoare. In: Curierul „Ginta latină” by Grigore Budișteanu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2253]
-
alături de oricine e la putere în România și susține românitatea Basarabiei, am învățat că trebuie să trec peste orice deosebire de vederi politice sau de altă natură și, folosindu-mă de orice pic de bunăvoință cu privire la Basarabia și la românii basarabeni, a celor de la putere, să amintesc cu orice ocazie, în limita permisă, că există o problemă națională dureroasă, aceea a Basarabiei și a pieirii moldovenilor care, astăzi, nu mai sunt decât tolerați în Moldova lor "eliberată de sub ocupație românească." Acțiunea
Scrisoare. In: Curierul „Ginta latină” by Grigore Budișteanu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2253]
-
Acțiunea și mijloacele de rusificare a românilor din Basarabia trebuie să fie cunoscute de lumea întreagă. Demascarea acțiunii de rusificare forțată impresionează mai mult decât documentația istorică. În cunoașterea acestei crude realități care ne privește în special pe noi, românii basarabeni, de către opinia publică mondială, voi, cei din afară, aveți posibilitatea și deci datoria să strigați cât mai tare. (...) Cu toată dragostea, Grigore BUDIȘTEANU
Scrisoare. In: Curierul „Ginta latină” by Grigore Budișteanu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2253]
-
livadă, cuibul rândunelelor de la fereastră, tufa de liliac din cimitir etc.". s a formulat și ideea că atracția către vatra părintească s-ar datora microclimatului și unui anumit raport între elementele chimice din apa potabilă și din produsele vegetale. Poetul basarabean V. Galaicu exprima frumos în versuri această dragoste pentru satul natal: Există un loc pe pământ mereu în jeleștea dorului aici doar calc ca stăpân cu toată talpa piciorului. Aici în satul natal Mai cred în vraja minunilor Aici, la
Meleaguri natale. In: Curierul „Ginta latină” by Chiril Popescu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2245]
-
de răsărit a României întregite, după primul război mondial. În satul natal, Sobari, am început din primii ani de viață să cunosc natura înconjurătoare, sub îndrumarea atentă a părinților. Parcă văd și astăzi, după opt decenii de viață, frumosul podiș basarabean cu versanți acoperiți de păduri, livezi și plantații viticole și străbătut, în zilele de vară, de cântecul păsărilor și al muncitorilor de pe ogoare. În vecinătatea casei părintești era o livadă unde păsările își făceau cuiburi și ne delectau cu cântecul
Meleaguri natale. In: Curierul „Ginta latină” by Chiril Popescu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2245]
-
Dreapta Ta și o desăvârșește pre ea!..." Măreția oficierii sfintei liturghii duminicale se desăvârșea de către corul catedralei episcopale, care, sub conducerea profesorului nostru de muică vocală, Eugen Frunză, interpreta deosebit de nuanțat cele mai cunoscute cântări liturgice compuse de vestiți compozitori basarabeni precum Muzicescu, Berezovschi sau Bortneanschi. Dr. Mihail BALTARU, Iași, aprilie 2004
Seminarist la Bălți. In: Curierul „Ginta latină” by Mihai Baltaru () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2258]
-
trecutului înfățișau momente de glorie, prin evocarea unor luptători pentru apărarea neamului, glorificarea unor fapte și evenimente de rezonanță patriotică. În spiritul învierii istoriei naționale, Ștefan cel Mare a fost un simbol și în perioada interbelică. Statuia realizată de sculptorul basarabean Al. Plămădeală și așezată în centrul orașului, într-un splendid cadru urbanistic, devine deopotrivă operă de artă și reper mobilizator. Ocupația sovietică din 1944 a minimalizat semnificația operei sculptorului Al. Plămădeală, căutând să impună chipuri contemporane, reprezentând pe Lenin, ostașul
Umbra lui Ștefan cel Mare la Chișinău. In: Curierul „Ginta latină” by Constantin Chirilă () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2259]
-
Basarabie. Aici am întâlnit tineri veniți din județele Tighina, Izmail și Cetatea Albă, într o simbolică prezență cu cei din partea locului, din Iași și din Ardeal. În aceste zile am fost martorii unei minuni. Suflete nobile, locuind pe aceste văi basarabene, readuc din uitare amintirea ostașilor români care au căzut aici în primele săptămâni ale războiului. În timp ce unități ale armatei române așteptau ordinul de înaintare, unități regulate, dar și de partizani, au atacat simultan din trei părți. A fost un adevărat
Pe plaiurile nisporenilor răsună clopotele înfrățirii. In: Curierul „Ginta latină” by Ginta latină, Iași () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2261]
-
de militant angajat în apărarea idealului național de unire a românilor din teritoriile răpite. Întreaga sa existență a însemnat dăruire, abnegație și participare temerară la susținerea drepturilor românilor. Aportul său la promovarea culturii naționale și a conștiinței românești în mediul basarabean este cât opera unei instituții întregi sau departament guvernamental. Domnul Toma Istrati susține oamenii locurilor natale, acordând burse pentru elevi, manuale, cărți de literatură, construcții de așezăminte, donații pentru biserici și mănăstiri. Trebuie să recunoaștem că și Cerul a fost
O viață închinată românității. In: Curierul „Ginta latină” by Vlad Bejan () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2267]
-
atunci eu o resping. Eu consider că mondializarea sau globalizarea reprezintă acceptarea conștientă a nevoii de a te integra viziunii și conceptelor universal valabile și benefice, dar fără a uita nici o clipă de unde provii și cine ești. Eu mă declar basarabean, moldovean și român. Toate acestea simultan și fără nici o contradicție între ele. Această viziune am căpătat-o aici la Bălți prin dascălii mei de școală primară și liceu, concepție care m-a însoțit și mă va însoți mereu. În ceea ce
Alocuțiunea rostită la 25 mai 2004 de arhitect dr. Alexandru Budișteanu. In: Curierul „Ginta latină” by Alexandru Budișteanu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2250]
-
atâtor persoane din toată țara. A doua zi participam la slujba festivă. Pe o masă din mijlocul bisericii se așeza portretul mărit a d-nei dr. director Elena Alistar, înconjurat de buchete de flori. După terminarea serviciului religios, colectivul de preoți basarabeni se ruga pentru pomenirea directoarei noastre, a profesorilor, profesoarelor și a atâtor eleve decedate. Întâlnirea se încheia cu participarea la o masă comună. Personal, am participat de două ori la aceste întâlniri. Am revăzut figuri îmbătrânite ca și mine, unele
Întâlnire cu școala. In: Curierul „Ginta latină” by Maria Lăudat () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2328]
-
redate, comentate sau dezvoltate în articole semnate de Olga Corovan, Tatiana Cartaleanu, Mihail Dolgan etc. CARTEA MEMORIEI Volum editat de Muzeul Național de Istorie a Republicii Moldova Volumul al III-lea al colecției cuprinde catalogul victimelor totalitarismului comunist din 10 raioane basarabene. Cele 423 de pagini demonstrează proporția genocidului. Criteriile arestărilor și condamnărilor, vârsta victimelor, profesiunea, locul de deportare, data reabilitării. Prevalența deportaților sub raport social este dată de persoanele cu proprietăți sau din sectorul comercial-financiar. Sub raport politic membrii partidelor burgheze
Cărți primite la redacție. In: Curierul „Ginta latină” by Gligor Popi () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2351]