3,424 matches
-
totul pare a se fi decantat într-un discurs al epuizării, al prefigurării morții. Întregul univers se restrânge la o panoplie "din această de sus împreunare te cheamă o mână la fereastră:/ e mâna mea din panoplii/ care agită smintită batista cea mai albastră". După modernismul puternic metaforizant, Tonegaru propune o poezie a vagului, a ambiguității date nu de ecartul metaforei, ci de ruperea frastică și de proiectarea concretului, mitologicului, poeticului, banalului, senzualului, grotescului chiar pe același plan într-un fel
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
de fapt, o lichefiere ("se prelinge"). Ekphrasisul e vizibil și aici, totul se strânge într-un univers de hârtie, bidimensional, totul e încremenire, ca și cum lumea ar fi surprinsă într-o fotografie: "Astfel am încremenit ștergându-mi baioneta de sânge cu batista". Raporturile de cauzalitate sunt excluse ("fără să știu am început să mă-nchin"), e o lume guvernată de hazard (moartea sau viața și-au pierdut orice sens) și, în consecință, modul de construcție a textului se supune și el hazardului
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
spațiile cotidianului, familiarului, împrumutându-i atributele, atins de mizeria existenței comune. Ion Caraion reflectă, în textele sale, imaginea tulbure sau tulburătoare a unui asemenea dumnezeu: "Noi am crezut într-un Dumnezeu excroc, ce nu ne-a mai dat mălai -/ numai batistele de sânge mai culegeau anii din pom." (Corespondență pe un arbore), "Vezi, ducem cu rana din carne pe Domnul/ și-n fiecare seară îi dăm să mănânce-un paing." (Partitură). Dacă la Geo Dumitrescu eul își recâștigă dreptul la exprimare
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Neculuță, „poetul cizmar”: „Voi negustori, pe lungile tejghele,/ în fața visătoarelor de baluri/ Desfășurați mătasea-n valuri, valuri,/ Cu mîini împodobite cu inele” 7). Rochiile de bal, pantofii de bal („Veți sta sub dantele în nopți de baluri”, zice Bacovia), șalurile, batistele, parfumurile etc. sînt declanșatoare de fantasme. însă nu întotdeauna acestea se materializau. Diferența dintre cele două momente e notată, în versuri, de mătușa lui Bacovia, Eliza Mustea, femeie petrecăreață, astfel: (înainte de bal) „Cu cîtă bucurie aștept balul să vie” și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
persoane sensibile, precum „eroina” poemului lui Bacovia: „Ea crede c-aș fi atacat... Și cînd o sărut se teme,/Dar sclavă plăcerii, ea geme/ Și cere un lung sărutat.// Pe urmă, cînd spasmul a dispărut,/își udă-n parfum o batistă - / O pune pe gură, și tristă/ Ea șterge un ftizic sărut”.13) Bărbații - inclusiv poetul, care „relatează” clinic toate gesturile - nu prea aveau atare reticențe, iar unora preocupările exagerate pentru „igienă” le inspirau aversiune. Umoristul G. Ranetti a înfățișat o
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
plus de plaisir...” 14) Igiena ridicată la gradul de superstiție și obsesie! Sau, alteori, - nu numai comic, ci și absurd -, interpretată ca ofensă: un chestor băcăuan a pedepsit un sergent de stradă pentru că (versiunea sergentului) și-a șters nasul cu batista în fața sa. (Versiunea chestorului: pentru că a rîs.) Incidentul a fost comentat astfel în ziar: „Dacă agentul și-a șters nasul cu batista, nu numai că nu trebuia pedepsit, dar trebuia încurajat. Este unul din puținii oameni civilizați ai poliției, care
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
ofensă: un chestor băcăuan a pedepsit un sergent de stradă pentru că (versiunea sergentului) și-a șters nasul cu batista în fața sa. (Versiunea chestorului: pentru că a rîs.) Incidentul a fost comentat astfel în ziar: „Dacă agentul și-a șters nasul cu batista, nu numai că nu trebuia pedepsit, dar trebuia încurajat. Este unul din puținii oameni civilizați ai poliției, care ține la hygienă și la buna creștere. Dacă a rîs, tot nu trebuia pedepsit, căci vina o poartă d. Chestor, care nu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Poemă în oglindă”), „Și pe masa părăsită - albă marmoră sculptată...” (Idem). Lista cuvintelor ce sugerează luxul în opera lui Bacovia e mult mai lungă decît cea pe care am înșirat-o pînă aci. Ea ar trebui să includă și pe „batistă” (presupunînd că aceasta era din mătase sau cu mătase), „carte” („Despre iubire, cîteodată, poate într-o carte voi găsi” - „Vae soli” - o carte rară, legată în pînză sau în piele), „clavir”, „draperie”, „fondante” („Lîngă pat, pe o măsuță, cîteva cărți
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
lui, oricât de exploziv ar fi acesta, implacabilă ștampilă NUP (la noi: neînceperea urmăririi penale, subterfugiul scandalos care, într-o majoritate zdrobitoare de cazuri, se ascunde coruperea procurorilor și stoparea anchetei). Dacă această suspiciune legitimă, că procuratura statului New York "pune batista pe țambal", se va confirma pe 23 august, va trebui să-i adresăm Excelenței Sale domnul ambasador Mark Gitenstein, cel care nu obosește, pe drept cuvânt, să condamne corupția din justiția românească, îndemnul să facă o scurtă pauză de reculegere și
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
trebuie să sune de ieșire curând, știam că nu mai e mult și c-o să rezist ca Filimon Sârbu, care în timpul grevei trăgea sirena, iar când a fost ciuruit de gloanțele imperialiste, cu ultimele-i puteri s-a spânzurat cu batista de sirenă, ca și așa, cu trupu-i neînsuflețit, să insufle curaj tovarășilor săi iubiți, să continue greva, însă eu, din păcate, n-aveam batistă și nici vreun lucru de care să mă spânzur de încheieturile mâinilor, așa c-am ținut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
iar când a fost ciuruit de gloanțele imperialiste, cu ultimele-i puteri s-a spânzurat cu batista de sirenă, ca și așa, cu trupu-i neînsuflețit, să insufle curaj tovarășilor săi iubiți, să continue greva, însă eu, din păcate, n-aveam batistă și nici vreun lucru de care să mă spânzur de încheieturile mâinilor, așa c-am ținut în continuare mâinile ridicate, încercând să număr, dar nu mai reușeam deloc, și atunci nea Klidész s-a uitat la mine și a spus
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
este înlănțuirea etapelor de construcție a unor figurine origami, având ca punct de plecare deprinderea elementară de obținere a pătratului dintr-o coală de hârtie de formă dreptunghiulară. Fără însușirea acestei deprinderi nu se poate trece la realizarea năframei, a batistei, paharului, bărcuței, coifului etc. Din nou este evidențiată trăsătura specifică a opționalului în discuție de a continua și perfecționa elementele însușite de către elevi la abilități practice. Dacă în clasele I-II la abilități practice deprinderile de bază în ceea ce privește lucrul cu
ABILITATI PRACTICE PRIN TEHNICA ORIGAMI by LOREDANA TARA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/770_a_1487]
-
pălăriilor, mărgelelor, brățărilor, gulerelor strâmpte, puloverelor largi etc. Ele relevă o parte lăuntrică și permit trecerea de la universul interior la cel exterior. În funcție de cauza determinării gesturilor personale ale profesorului, delimităm: a) gesturi caracteristice normale, ca simptome ale condițiilor interne (scoaterea batistei și ștergerea nasului, masarea frunții cu degetele, sprijinirea de catedră, potrivirea ochelarilor pentru a corecta lucrările elevilor) sau ale condițiilor externe (aranjarea părului dezordonat, întinderea bluzei etc.). b) gesturi caracteristice anormale: ticuri ale feței, ridicări din umăr, tresăriri și mișcări
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
dar nu-l putură rupe. Tatăl desfăcu târnul și le ceru să rupă nuielele una câte una." (Lev Tolstoi, Tatăl și feciorii) (d) "De îndată ce doamna Corry se uită în altă parte, Jane profită de ocazie și-i oferi domnișoarei Annie batista ei. Lacrima o udă leoarcă, încât domnișoara Annie trebui să o stoarcă înainte de a i-o da înapoi, cu o privire recunoscătoare. Poate că și tu, Fannie, te-ai gândit la fel?" (P. L. Travers, Marry Poppins) (e) "Vrei programă
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
agresivă a lui Dănuț și graba lui Mircea după el contrastau atât de categoric cu ritmul lânced al străzii, încât un trecător triplat de pântec, cu un carton de înghețată într-o mână, umbrela deschisă în cealaltă și o popească batistă atârnată de guler ca o bavetă, se întoarse după ei, exclamând suav: Oh! Tinerețe! Tinerețe!..." (Ionel Teodoreanu, La Medeleni) (e) "Mireasa ceriului albastru / Își împânzește-n ape chipul, / De vraja ei tresare unda / Și-nfiorează-se nisipul. S-aștern bobițele
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
nedreptate denumindu-le zgârie nori. Americanii le spun scarpină-cer (sky-scrapper), iar francezii zgârie-cer (gratte-ciel). Probabil că în climatul nostru mai secetos, norii sunt mai sus. O sumară vizită medicală, ne anunță că suntem liberi pentru debarcare. Pe chei, lume multă, batiste de toate culorile, îmbrățișări și lacrimi de bucurie, poate și de durere. O familie îndoliată așteaptă debarcarea unui cetățean, mort de un atac de inimă în timpul voiajului, pe furtună. Cheiul e împărțit ca o cutie imensă de șah, în pătrate
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
ne recâștiga veselia am alergat ca niște copii pe parchetul marilor săli goale. După ieșirea din palat m-a dus în mașină, traversând orașul, la grădina zoologică, și se distra privind figurile uimite ale trecătorilor. Copiii strigau și își fluturau batistele; femeile se opreau pe trotuar și, extaziate, făceau reverențe; bărbații își agitau șepcile și pălăriile aruncându-le în aer uneori, în semn de bucurie. Și din toate părțile era salutat cu strigăte, ascuțite sau grave. În timpul acestei plimbări de-a
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
sfert am plecat într-o mașină roșie pe care III o conducea singur, îmbrăcat cu o manta gri-deschis, caschetă albă trasă bine pe urechi. Un șofer masiv claxona pentru a avertiza [ms. indescifrabil] celelalte echipaje. Noi treceam, femeile își fluturau batistele, strigau cu voci ascuțite și pasionate pe care vântul stârnit de mașini le risipea în urma noastră, iar bărbații strigau Trăiască! cu glasuri profunde, fluturându-și pălăriile negre, deasupra capetelor lor rotunde. Fetele, topite de bucurie, trimiteau bezele. Epilogul procesului Harden
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
locul unde trăiește, ca să mi le pot aminti atunci când vom fi despărțiți. Pe drum întâlnim burgheze care se întorc acasă, fete tinere și femei îmbrăcate în rochii de pânză albă apretată. Se aliniază de-a lungul șoselei și își agită batistele și buchetele. Sunt și buchete făcute din frunze, nu din flori, din toate frunzele pădurii. Pe aleea laterală trecem pe lângă un ofițer de infanterie și soția sa care aduc de la plimbare cinci copii, băieți și fete, toți blonzi, cu năsuc
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
în ea și România, de posibilitatea ca această extindere să echivaleze pentru europeanul obișnuit cu o năvălire de hoarde barbare. Când ești copil și pleci pentru prima dată la musafiri, mama se uită la unghiile tale, te controlează dacă ai batista curată, îți spune să nu scuipi pe jos și să te porți frumos, să nu îți faci familia de râs. Și se înțelege, să nu furi, violezi, cerșești. Nu știu dacă atunci când s-au deschis larg porțile țarcului nostru de
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
Foc rece. Amestecul de apă și alcool 95% în proporție de 1:1, este un lichid inflamabil, dar care arde cu o flacără necombustibilă. Se impregnează o batistă cu acest lichid, se stoarce și,apucând-o cu un clește i se dă foc. Se va vedea o ardere cu flacără vie, dar batista va rămâne intactă. Încălzirea cu apă rece Se știe că la stingerea varului cu apă
Carusel, nr. 15, Anul 2014 by Pavel Carmen () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91783_a_107380]
-
1, este un lichid inflamabil, dar care arde cu o flacără necombustibilă. Se impregnează o batistă cu acest lichid, se stoarce și,apucând-o cu un clește i se dă foc. Se va vedea o ardere cu flacără vie, dar batista va rămâne intactă. Încălzirea cu apă rece Se știe că la stingerea varului cu apă, se degajă o cantitate de căldură. Tocmai pe aceasta se bazează scamatoria fierberii oului cu...apă rece. Se folosește un vas cu fund dublu (cel
Carusel, nr. 15, Anul 2014 by Pavel Carmen () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91783_a_107380]
-
era o tânără becață, purtând pe cap o pălăriuță roz și îmbrăcată într-o rochie de tafta așa de largă, încât se revărsa peste cele două roți. Într-o gheară cucoana ținea un evantai, în cealaltă o sticluță și o batistă, brodată cu monograma ei și împodobită cu dantelă lată. Lângă ea, pe jumătate îngropat în valurile de tafta, era un huhurez, cu aerul plictisit, cu ochii stinși, cu capul golaș și așa de bătrân, încât ciocul îi sta cruciș, ca
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
de plastic aruncate anual, din care doar 5% sunt biodegradabile. Marii creatori de modă au propus și ei propriile soluții pentru „combaterea“ pungilor de plastic. Casa de modă Hermes vinde pungi de mătase, care se pot împături până la volumul unei batiste, cu 960 de dolari. Într-un clasament al celor mai la modă produse prietenoase cu mediul din revista „Vogue“, pe locul I se află punga de cumpărături ecologică a Laurei Bush, nepoata președintelui american. Accesoriul costă 60 de dolari, iar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
obligatoriu cu vestă pe sub sacou!; să ai, dacă nu monoclu, niște ochelari care să-ți completeze un aer vag de aristocrat; să nu porți ceas la mână, ci la buzunar, fixat cu un lanț; să nu uiți să ții o batistă la rever și, categoric, să îți cultivi barba mai abitir decât oenologii vița de vie. Toate aceste detalii superficiale ne conduc, scurt, la ideea că suntem încă o nație de suprafață. Țin minte câteva discuții de acest fel din urmă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]