2,615 matches
-
Enrico 1901-1954 Fizician de origine italiană, a proiectat și construit primul reactor nuclear. Alexander Flemming 1881-1955 Savant scoțian a descoperit penicilină. Fox Talbot, William 1800-1877 Savant englez, a inventat negativul fotografic, după care se pot face mai multe poze. Franklin, Benjamin 1706-1790 Savant și politician american. A inventat paratrăsnetul, care protejează clădirile conducând electricitatea în pământ. Gabor Dennis 1900-1979 Fizician maghiar care a inventat hologramele. Galilei, Galileo 1564-1642 Savant italian. A descoperit principiul pendulului și a arătat cum acționează gravitația asupra
Savanți și inventatori () [Corola-website/Science/337627_a_338956]
-
în 1938. După război, Toyen a expus din nou la Praga în 1945. Ea a plecat la Paris în 1947, împreună cu Jindřich Heisler, înainte de preluarea puterii în Cehoslovacia de către comuniști în 1948. Ei au lucrat la Paris cu André Breton, Benjamin Péret și alți suprarealiști. A participat la activitățile grupului suprarealist și a expus la galeria Denise René. Catalogul expoziției a fost prefațat de André Breton. În anii '60 ea a realizat două cărți-obiect pentru editorul François Di Dio și, în
Toyen () [Corola-website/Science/336227_a_337556]
-
servit ca editor și ocazional redactor până la moartea sa în anul 1843. White l-a angajat pe Edgar Allan Poe în 1835 ca scriitor și critic. Alte persoane implicate în activitatea revistei au fost Matthew Fontaine Maury și ruda sa, Benjamin Blake Minor. Ea și-a încetat apariția în iunie 1864, parțial din cauza implicării orașului Richmond în Războiul Civil American. "" a apărut pentru prima dată în august 1834, avându-l ca editor pe Thomas Willis White. În primul număr White a
Southern Literary Messenger () [Corola-website/Science/336315_a_337644]
-
lucrat ca redactor pentru o perioadă de timp (vezi mai jos). După plecarea lui, White și-a reluat sarcinile redacționale înainte de angajarea locotenentului Matthew Fontaine Maury USN ca redactor din 1840 până în 1843. După moartea lui White în anul 1843, Benjamin Blake Minor a lucrat ca redactor și director din august 1843 până în octombrie 1847. Articolele prosudiste publicate în revistă, precum și pierderea abonamentelor, a condus la desființarea acesteia în iunie 1864. După cum s-a explicat în editorialul din acel ultim număr
Southern Literary Messenger () [Corola-website/Science/336315_a_337644]
-
și "New York Herald Tribune". "The Sun" a fost cel mai conservator din punct de vedere politic dintre cele trei ziare. "The Sun" a început să fie publicat la New York la 3 septembrie 1833, ca un ziar de dimineață editat de către Benjamin Day cu sloganul „It Shines for All” („El strălucește pentru toți”). Acesta a fost un ziar ieftin, în stil tabloid. "The Sun" a avut un conținut inovator, fiind primul ziar care a raportat crime și evenimente personale, cum ar fi
The Sun (New York) () [Corola-website/Science/336314_a_337643]
-
în istoria jurnalismului american. Filmul "Deadline - U.S.A." (1952) este o poveste despre desființarea unui ziar din New York numit "The Day", vag inspirat din vechiul "New York Sun", care s-a închis în 1950. Ziarul original "Sun" a fost editat de către Benjamin Day, iar numele ziarului din film era joc de cuvinte (a nu se confunda cu ziarul real cu același nume din New London, Connecticut). Antetul original al paginii principale a ziarului "Sun" este vizibil într-un montaj de tăieturi din
The Sun (New York) () [Corola-website/Science/336314_a_337643]
-
proba individuală, a trecut succesiv de rusul Pavel Suhov și de nr. 2 mondial, italianul Enrico Garozzo. În sferturile de finală a dispus ușor de elvețianul Max Heinzer, scorul fiind 15-4. În semifinale l-a învins pe un atl elvețian, Benjamin Steffen. În finala l-a înțalnit pe campionul mondial en titre, ungurul Géza Imre. După ce a fost condus cu patru tușe, a lovit de cinci ori consecutive, câștigând prima medalie de aur olimpică sud-coreeană la spadă
Park Sang-young () [Corola-website/Science/336361_a_337690]
-
devenit în timp cea mai răspândită revistă săptămânală în America. Revista a dobândit un statut proeminent sub conducerea îndelungată a editorului George Horace Lorimer (1899-1937). Editorii au pretins că ea își avea originea istorică de la "The Pennsylvania Gazette" a lui Benjamin Franklin, care a fost publicată pentru prima dată în 1728 de către Samuel Keimer și apoi a fost vândută lui Franklin în 1729. Ea și-a întrerupt apariția în 1800. "The Saturday Evening Post" a publicat articole despre evenimente de actualitate
The Saturday Evening Post () [Corola-website/Science/336395_a_337724]
-
Cyrus Curtis de către industriașul Beurt SerVaas din Indianapolis. SerVaas a relansat "Post" în anul următor, cu o apariție trimestrială ca un fel de revistă pentru cei nostalgici. La începutul anului 1982, dreptul de proprietate asupra "Post" a fost transferat către Benjamin Franklin Literary and Medical Society, companie fondată în 1976 de către editorul revistei "Post", Dr. Corena „Cory” SerVaas (soția lui Beurt SerVaas). Revista s-a concentrat acum pe teme legate de medicină și sănătate; într-adevăr, site-ul revistei inițial a
The Saturday Evening Post () [Corola-website/Science/336395_a_337724]
-
(; născut Benjamin Grossbaum; 8 mai 1894 - 21 septembrie 1976) a fost un economist american (născut britanic), autor și investitor profesionist. Graham este considerat părintele școlii de investiție în valoare, metodă pe care a predat-o la Columbia Business School începând cu 1928
Benjamin Graham () [Corola-website/Science/336409_a_337738]
-
în Marsilia. Șeful de familie, marchizul de Candolle, a fost consul la Nisa (1823). În anul 1802, Augustin s-a căsătorit cu Anne-Françoise Torras (1782-1854) cu care a avut trei copii: Amella Louise (1803-1804), Alphonse Louis Pierre Pyrame (1806-1893), și Benjamin Charles François (1812-1825). Patru generații ale descendenților lui au devenit de asemenea persoane proeminente în activitatea botanică, în primul rând sus numitul fiu Alphonse, care a fost un succesor al tatălui său ca profesor de botanică la universitatea din Montpellier
Augustin Pyramus de Candolle () [Corola-website/Science/336692_a_338021]
-
d. 11 noiembrie 1831, Jerusalem, azi Courtland, Virginia - executat) a fost un sclav afro-american care a condus în anul 1831 o revoltă a sclavilor negri. Nathaniel Turner s-a născut în 1800 ca fiu al unei sclave pe plantația lui Benjamin Turner din Southampton. A fost crescut mai ales de mama sa și de bunica sa din partea paternă, care i-au inculcat ura față de starea de robie. Tatăl său fugise în statele din nord. Familia i-a admirat de mic inteligența
Nat Turner () [Corola-website/Science/336721_a_338050]
-
sa și de bunica sa din partea paternă, care i-au inculcat ura față de starea de robie. Tatăl său fugise în statele din nord. Familia i-a admirat de mic inteligența și i-a încurajat înclinațiile mistice grandioase. După moartea lui Benjamin Turner în 1810 fiul mai mare al acestuia, Samuel, i-a dat prilejul lui Nathaniel să învețe să scrie și să citească, să aibă accesul la cărți destinate albilor, și să audă predici baptiste și să frecventeze întâlniri religioase ale
Nat Turner () [Corola-website/Science/336721_a_338050]
-
de evrei Warburg, deținători ai celor mai mari bănci comerciale ale lumii.Evreii trăiau foarte bine în Germania, fără îndoială. Însă germanii au crezut că evreii i-au trădat în favoarea creării unui stat evreu.Dar du[pa cum a spus BENJAMIN HARRISON FREEDMAN:Să presupunem că SUA ar fi în război cu URSS. Și că noi învingem. Și că le spunem rușilor: - “Știți ceva, hai să uităm toată tărășenia. Vă oferim o pace negociabila”. Și deodată Chină comunistă ar intra în
Evreii în Germania () [Corola-website/Science/336934_a_338263]
-
Joyce, Franz Kafka, Vladimir Mayakovsky, Thomas Mann, Yukio Mishima, Cesare Pavese, Ezra Pound, Marcel Proust, Rainer Maria Rilke, Jean-Paul Sartre, Georg Trakl, Giuseppe Ungaretti, Paul Valéry și Marina Țvetaeva. Științele umaniste sunt reprezentate de scriitori precum Theodor W. Adorno, Walter Benjamin, Ernst Bloch, Hans Blumenberg, Norbert Elias, Paul Feyerabend, Jürgen Habermas, Hans Jonas, Niklas Luhmann, Tilmann Moser, Gershom Scholem, Siegfried Kracauer, Helmuth Plessner, Burghart Schmidt, Georg Simmel, Viktor von Weizsäcker și Ludwig Wittgenstein. Mai multe publicații editate de Suhrkamp în acest
Suhrkamp Verlag () [Corola-website/Science/337170_a_338499]
-
definiției lui Hamilton : Această producție culturală permite astfel vizarea multor adolescenți de toate originile sociale. Sistemul procedează astfel la regizarea generalizată a dorințelor prin intermediul obiectelor " culte ", regizare bazată pe consumul rapid al semnelor și pe schimbarea frecventă a modei. Politologul Benjamin Barber observă aici nașterea unui culturale mondiale, condusă de corporații globale, și preluată de o avangardă urbană și globalizată. El numește această cultură " "vidéologie" ", " redusă la statutul de marfă, unde haina face pe om și unde felul cum arăți ("lookul
Cultura de masă () [Corola-website/Science/337171_a_338500]
-
Arta#: Academia Român&, 2013, pp. 1372-1372. 5. Vanhese G. , "Geografie infernala și nigredo existențial în opera lui Panaït Istrati". Caietele Echinox, 2013, Vol. 24, pp. 209-222. 6. Vanhese G. , "Zăpadă tragică". În Al di là della montagna. Paul Celan e Benjamin Fondane, dialoghi postumi, Manea N. (editor), Milano: Îl saggiatore, 2012, pp. 87-88. 7. Vanhese G. , "Gaston Bachelard și reveria alchimica asupra imaginii". Symbolon, 2012, Vol. 8, pp. 74-86. Vanhese G. , " Dal sesso dei pronomi a un caso di sovradeterminazione traduttiva
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
patologie dell’Humanitas nella letteratura europea contemporanea, Vrânceanu A., Pagliardini A. (ed.), : Peter Lang: Frankfurt am Main, 2012, pp. 137-149. Vanhese G. , " «Sulamita, dacă vreodată te voi uita...». Bric-à-brac și piața de purici că scriitura a dezastrului în poezia lui Benjamin Fondane". Lendemains, 2012, Vol. 146/147, pp. 173-183. Vanhese G. , " Puțurile drept cuvinte verticale în poezia lui B. Fondane". Cahiers Benjamin Fondane, 2012, Vol. 15, pp. 196-208. Vanhese G. , " Puțurile că un Sine în poezia românească și franceză a lui
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
G. , " «Sulamita, dacă vreodată te voi uita...». Bric-à-brac și piața de purici că scriitura a dezastrului în poezia lui Benjamin Fondane". Lendemains, 2012, Vol. 146/147, pp. 173-183. Vanhese G. , " Puțurile drept cuvinte verticale în poezia lui B. Fondane". Cahiers Benjamin Fondane, 2012, Vol. 15, pp. 196-208. Vanhese G. , " Puțurile că un Sine în poezia românească și franceză a lui Benjamin Fondane". Peut-être, 2012, Vol. 3, pp. 164-177. Vanhese G. , "Setea și puțurile în poezia franceză a lui Benjamin Fondane". În
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
Fondane". Lendemains, 2012, Vol. 146/147, pp. 173-183. Vanhese G. , " Puțurile drept cuvinte verticale în poezia lui B. Fondane". Cahiers Benjamin Fondane, 2012, Vol. 15, pp. 196-208. Vanhese G. , " Puțurile că un Sine în poezia românească și franceză a lui Benjamin Fondane". Peut-être, 2012, Vol. 3, pp. 164-177. Vanhese G. , "Setea și puțurile în poezia franceză a lui Benjamin Fondane". În Quaderni di studi italiani e romeni, Alessandria: Edizioni dell'Orso, 2012, Vol. 6, pp. 93-105. Vanhese G. , "Asfințit marin și
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
Fondane". Cahiers Benjamin Fondane, 2012, Vol. 15, pp. 196-208. Vanhese G. , " Puțurile că un Sine în poezia românească și franceză a lui Benjamin Fondane". Peut-être, 2012, Vol. 3, pp. 164-177. Vanhese G. , "Setea și puțurile în poezia franceză a lui Benjamin Fondane". În Quaderni di studi italiani e romeni, Alessandria: Edizioni dell'Orso, 2012, Vol. 6, pp. 93-105. Vanhese G. , "Asfințit marin și Ulise de Lucian Blaga în siajul lui Baudelaire și Mallarmé". În Odeporica e dintorni. Cento studi per Emanuele
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
Anatol E. Baconsky". Caietele Echinox, 2011, Vol. 21, pp. 248-261 Vanhese G. , " Le cycle des saisons brisé dans “Biserică neagră” d’Anatol E. Baconsky". Symbolon, 2011, Vol. 7, pp. 130-145. Vanhese G. , " Ecouri ale poeziei lui Mallarmé în « Lucarna » de Benjamin Fondane: de la voiajul visat la voiajul brizat ". Cahiers Benjamin Fondane, 2011, Vol. 14, pp. 178-188. Vanhese G. , " «În hula cuvintelor migrante». Poezie și exil la Benjamin Fondane și Paul Celan". Caiete critice, 2011, n. 3-4, pp. 13-22. Vanhese G. , " “Biserică
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
248-261 Vanhese G. , " Le cycle des saisons brisé dans “Biserică neagră” d’Anatol E. Baconsky". Symbolon, 2011, Vol. 7, pp. 130-145. Vanhese G. , " Ecouri ale poeziei lui Mallarmé în « Lucarna » de Benjamin Fondane: de la voiajul visat la voiajul brizat ". Cahiers Benjamin Fondane, 2011, Vol. 14, pp. 178-188. Vanhese G. , " «În hula cuvintelor migrante». Poezie și exil la Benjamin Fondane și Paul Celan". Caiete critice, 2011, n. 3-4, pp. 13-22. Vanhese G. , " “Biserică neagră” de Anatol E. Baconsky și “Bruges-la-Morte” de Georges
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
Vol. 7, pp. 130-145. Vanhese G. , " Ecouri ale poeziei lui Mallarmé în « Lucarna » de Benjamin Fondane: de la voiajul visat la voiajul brizat ". Cahiers Benjamin Fondane, 2011, Vol. 14, pp. 178-188. Vanhese G. , " «În hula cuvintelor migrante». Poezie și exil la Benjamin Fondane și Paul Celan". Caiete critice, 2011, n. 3-4, pp. 13-22. Vanhese G. , " “Biserică neagră” de Anatol E. Baconsky și “Bruges-la-Morte” de Georges Rodenbach". Analele Universității București, 2011, n. A.LX, pp. 3-17. Vanhese G. , "“Biserică neagră” de Anatol E. Baconsky
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
îl nuovo melangolo, 2010, Vol. 5, pp. 169-182. Vanhese G. , "Images, symboles et archétypes dans la légende balkanique du Frère revenant". Caietele Echinox, 2010, Vol. 18, pp. 134-145. Vanhese G. , "«Le Lundi existentiel et le Dimanche de l’Histoire» de Benjamin Fondane". În B. Fundoianu sau încercarea paradoxului. Pentru o hermeneutica existențiala - Benjamin Fondane ou l’épreuve du paradoxe. Pour une herméneutique existentielle, Ștefan N. (a cură di), Cluj-Napoca: Eikon, 2010, pp. 367-381. Vanhese G. , "« Duminică istoriei » de Benjamin Fondane și
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]