4,436 matches
-
palme și strigăte dintr-un loc, se iveau într-altul, unde făceau ceva și mai rău. Îi imitau pe pelerini și se aliniau împreună cu ei sub copacul lui Sampath, pocnindu-se unele pe altele pline de veselie, în timp ce-i așteptau binecuvântarea. În scurt timp deveni clar că manifestările afectuoase dintre Sampath și maimuțe nu aveau să se extindă pentru a-i include pe toți din cercul său vrăjit; că farmecele lor de maimuțe, atât de dragi lui, nu le vor face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
vânat. — E în altă lume, șopteau plini de venerație adepții, în timp ce Sampath nu le dădea nici o atenție, ci doar privea în gol peste capetele lor, lăsându-i să-i ridice piciorul și să și-l pună pe creștete, cerându-i binecuvântarea. Aceste zile în întorseseră stomacul pe dos, acum că toată treaba nu mai era făcută cu inima ușoară, ci devenise meschină și complicată. Privi către cer. Aerul argintiu al înserării părea că se distilează în învelișul dur de pește care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
ei putea să se sufoce dintr-o clipă în alta și că ea era singura care-l putea salva. Și așa se făcu dimineață. Iar ea continuă încă o zi, și încă una, pentru că, în milostivirea Lui, Alah îi dăruise binecuvântarea nebuniei, ca astfel, nemaiînțelegând câtă răutate zace în oameni, să sufere mai puțin. Și nu s-a mai știut niciodată nimic de acea nefericită femeie, și se zice că noaptea sufletul ei rătăcește printre dune, nu departe de mormântul Sfântului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
-l muște sau să-l atace nici în cele mai rele zile de rut, primăvara, când alți masculi deveneau isterici și neprietenoși, răzvrătindu-se contra stăpânilor și trântindu-și la pământ încărcătura și călărețul. Frumosul animal era cu adevărat o binecuvântare a lui Alah, dar îi bătuse ceasul și el o știa. Așteptă ca luna să-și facă apariția deasupra orizontului și ca razele ei, reflectate de sare, să transforme aproape noaptea în zi, și la lumina ei scoase hangerul ascuțit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
Înapoi și părăsise odaia de-a-ndăratelea. Pentru prima vizită, nu voia să meargă mai departe. Ori de câte ori moștenitorul măsura, gânditor, cu pasul străduțele din Alamut, oamenii se adunau la trecerea lui, fără să se apropie, totuși, prea mult; rosteau formule bizare de binecuvântare. El avea prenumele de Hasan, asemenea lui Sabbah, dar la apropierea lui era murmurat deja un alt nume: „Mântuitorul! Cel pe care-l așteptăm dintotdeauna!” Nu exista decât o temere: ca vechea gardă a Asasinilor, care-i cunoștea sentimentele și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
un gest larg de salut, hărăzit să Întrerupă șușotelile. Apoi a rostit unul dintre discursurile cele mai uimitoare care vor fi răsunat vreodată pe planeta noastră: — Vouă, tuturor locuitorilor lumii, djin-i, oameni și Îngeri, spuse el, Imamul Timpului vă oferă binecuvântarea sa și vă iartă păcatele trecute și viitoare. Vă vestește că Legea sfântă Încetează, pentru că a sunat ceasul Învierii. Dumnezeu v-a dat Legea ca să vă facă vrednici de paradis. V-ați arătat vrednici. Începând din această zi, paradisul vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
și ale strategiilor, maphia locală nu se limita să parieze În mod prozaic pe profitul imediat, obiectivele sale erau mult mai vaste, vizau nu mai puțin decât eternitatea, adică, implantarea, cu devierea tacită a familiilor către bunătatea eutanasiei și cu binecuvântarea puterii politice, care s-ar face că se uită În altă parte, a monopolului absolut al morților și al Înmormântărilor ființelor umane, asumându-și În același timp responsabilitatea menținerii demografiei la niveluri tot mai convenabile pentru țară, deschizând sau Închizând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
data aceasta parcă vorbele îi sunau altfel, mai blânde, și mi-am ridicat privirea înspre fereastră, aveam impresia că două mâini bune își croiesc drum către noi, mâinile bătrâne ale unui tată primordial, plutind deasupra capetelor noastre în semn de binecuvântare, apropiindu-ne capetele unul de celălalt, iar deodată totul pare posibil, chiar și un bebeluș dulce, dominator și răutăcios, ca acesta care se așază din greșeală la masa noastră și izbucnește imediat în lacrimi, pentru că noi nu suntem mami și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
pot să alerg prin el și să fac cu mâna, să îmbrățișez lumea cu brațele deschise, nu mai am nici o urmă de îndoială, pe aici a trecut Dumnezeu, s-a strecurat pe fereastră ca o pasăre pentru a ne da binecuvântarea, Udi îmi apasă ușor spatele, într-o clipă se eliberează de sub trupul meu și se cațără deasupra mea, un copil înfometat care dă din întâmplare peste toate dulciurile din visurile lui, iar eu mă chircesc epuizată și fericită, am înțeles
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
continuăm viețile precauți, într-un fel complet diferit de modul în care trăiserăm până atunci, clocotind de furie, aducându-ne injurii unul altuia, iar eu, care dintotdeauna fusesem aplecată spre reconciliere, încercam să privesc toată această situație ca pe o binecuvântare, deși de multe ori nu face decât să îmi stârnească teama, dar imediat mă liniștesc, încearcă doar să se schimbe, să se curețe de cicatricile vieții sale anterioare, de sentimentele negative, dar poate că va ajunge la un nivel la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
te-ai însănătoșit, uite cât de bine mergi, deja ai uitat săptămânile în care zăceai nemișcat în pat? El spune cu răceală, dar nu m-am însănătoșit datorită ei, tu crezi că asta m-a ajutat, leacurile ei băbești și binecuvântările lui Dalai Lama? Ingratitudinea lui îmi stârnește dezgustul, mă duc spre telefon în semn de protest, unde este numărul ei, era aici, pe frigider, mi se pare că mi-l amintesc pe dinafară, formez numărul cu multe ezitări, Zohara, sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
de vin roșu și să nu fac altceva decât să lâncezesc în suc propriu. Astăzi prefer să iau autobuzul, pentru că nu mai trebuie să schimb și, în plus, în subteran e prea multă lumină. Întunericul de pe străzi îmi pare o binecuvântare în aceste clipe. Oricum, n-am nici un motiv să mă grăbesc să ajung acasă. Oamenii sunt adunați sub refugiul de sticlă, iritați că afișajul electronic nu e de nici un folos, deoarece autobuzul întârzie și nimeni nu știe cât. Toți trimit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
le-o prezintă spunându-i povestea ei. Dă-o-ncoace, ea-i norocul nostru,ea-i prințăsa noastră, o ia în brațe și-o sărută Brândușa. Drept mulțămire lui Dumnezeu că te-a adus în șatra noastră ca pe o binecuvântare, mama Brândușa îți va dărui ceva care să-ți poarte noroc și să tă scoată din toate năcazurile. Stai puțân aici și stați și voi. Se duce în cort și vine cu o salbă cu galbeni de aur, pe care
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
brusc optimismul "științificului". Aș fi vrut să mă trezesc în fața unei frumoase lumini verzi, verde ca o câmpie, primăvara! (Ridică din umeri, nedorind să-și neliniștească prea mult subordonatul). Poate-i "autobucătarul" care ne cheamă la masă. Ar fi o binecuvântare, având în vedere hrana pe care ne face s-o înghițim. Gluma lui nu-i era a bună. Nostromo nu era uman; altfel el nu și-ar permite să trezească echipajul în securitate fără un motiv deosebit. O funcționare defectuoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
cerut - și i s-a acordat - dreptul de a fi cel mai mare proprietar din țară. Pe de altă parte, practicile religioase curente par a fi tot mai pătrunse de un soi de misticism pragmatic : oamenii stau la coadă pentru binecuvîntarea și aghezmuirea celor mai diferite bunuri lumești, de la mașinile lor noi-nouțe la magazine noi și noi guverne, se înghesuie la exorcizări și așteaptă tot felul de miracole mai mult sau mai puțin pioase. Nu puțini sînt, astfel, cei care au
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
Cel mai mare ou tradițional din lume, realizat din fibră de sticlă, înalt de 7,25 m, cu diametrul de 4,6 m și o greutate de 1,8 t, încondeiat cu motive tradiționale și instalat în centrul Sucevei cu binecuvîntarea unui sobor de preoți, în frunte cu arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, IPS Pimen Suceveanul. Pentru prieteni, acesta a rămas însă oul lui Flutur... * Tot în zonă, rădăuțenii au realizat cea mai mare pască din lume, punîndu-i în încurcă tură pe
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
pe faraon pericolului de a comite adulter (Gn 12). Același Dumnezeu îi promite lui Iacob că-l va apăra în timpul întregii sale călătorii spre unchiul Laban (Gn 28,15), dar nu spune nimic asupra motivului acestei călătorii: Iacob a furat binecuvântarea fratelui său Esau printr-o înșelăciune pusă la cale de mama sa, Rebeca. Această „morală dublă” este și ea caracteristică povestirilor patriarhale precum și „religiei familiei”. Foarte adesea, se observă însă că „dreptatea” triumfă, dar pe termen lung: Abraham va fi
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
a fost chemat de Yhwh, Domnul lui Israel, și-a lăsat patria pentru a merge spre o țară necunoscută, țara promisă (Gn 12,1). Abraham a ascultat (Gn 12,4a) și de aceea Dumnezeu l-a binecuvântat. Mesajul este clar: binecuvântarea promisă lui Abraham e valabilă și pentru toți cei care s-au întors din Mesopotamia după exil ca să se stabilească din nou în țara Canaanului. În realitate, sunt puține textele care spun că Abraham a venit din Caldeea. Dacă lăsăm
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
filistenii, ismaeliții, arameenii și edomiții, pentru că au strămoși diferiți. Pe de altă parte, această „genealogie” stă la baza unor „drepturi fundamentale”, precum dreptul asupra pământului. Numai urmașii lui Abraham, Isaac și Iacob au dreptul la țara Canaanului și la celelalte binecuvântări promise de Dumnezeu acestor strămoși, și nu altor membri ai familiilor lor. Alături de aceste aspecte de bază, povestirile au câteodată o dimensiune „paradigmatică” sau „exemplară”. Strămoșii sunt descriși ca modele de urmat. Acest lucru este valabil în special pentru Abraham
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
pe ultimii doi, mă hotărâsem să le mai dau un singur ordin: să ne despărțim; să ne îndreptăm spre sate ei pe un drum, și eu pe altul... De-aceea poate, m-am lăsat ispitit de speranța lor absurdă: că binecuvântarea lui Ivan, care trăgea să moară, ne va purta noroc... Doamna Machedon veni dinspre bucătărie cu o farfurie mare fumegândă, urmată de Adela, purtând o tavă cu multe păhăruțe și o sticlă de țuică. - Luați-le repede, cât sunt fierbinți
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
puteau înțelege, pentru că nu știau rusește. Cuvinte, foarte probabil, de prietenie, poate chiar de dragoste, creștină sau altfel, în sfârșit, de dragoste între oameni. Dar, evident, nu asta așteptau Zamfira și Iliescu de la el; în fond, nici nu era o binecuvântare propriu-zisă... Darie ridică brusc fruntea și privi agitat în jurul lui. - Acum mi-am adus aminte! exclamă. Mi-am adus aminte de ce mi-am spus la un moment dat, când, turburat de credința și nădejdea lui Zamfira, l-am implorat: "Bless
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
anumit fel, incomprehensibl minții mele, el prezintă, sau exprimă, pe Dumnezeul necunoscut, agnostos theos, de care vorbea Sfântul Pavel. Dar daci a fost sau nu a fost așa, nu voi ști niciodată. Pentru că niciodată nu voi putea fi sigur că binecuvântarea sau dragostea lui a avut sau nu vreo importanță în existența noastră... Doamna Machedon se apropiase de soba de zid, o deschise cu grijă și zvârli ce mai rămăsese din butucul despicat în după-amiaza aceea. - Parcă s-a lăsat deodată
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
aici urcușul e atât de abrupt... Și aș vrea să ascult și sfârșitul povestirii, adăugă. M-ai făcut curios... Darie își căută pachetul cu țigări. - Evident, Laura e convinsă că, într-un fel sau altul, Ivan ne-a binecuvântat, și binecuvântarea lui ne-a purtat noroc. - Nu mai aprinde țigara, îl întrerupse Arhip. Mai așteaptă. Ești încă obosit. Te-a obosit și pe dumneata urcușul. - Ce este mai curios, continuă Darie punîndu-și cuminte pachetul cu țigări în buzunar, este că o
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
într-o manta rusească. Nu-mi mai amintesc. Probabil că leșinam, sau eram atât de secătuit, încît nu-mi mai dădeam seama de nimic. Dar mă gândeam la Ivan, la discuția noastră, care mă impresionase atât. Unde i-a fost binecuvîntarea? Că pe el l-au purtat mai puțin de un ceas, iar pe mine, după norocul pe care ni-l adusese binecuvântarea lui Ivan, mă purtau noapte după noapte. Mi-aduc aminte că m-am întrebat o dată dacă nu cumva
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
de nimic. Dar mă gândeam la Ivan, la discuția noastră, care mă impresionase atât. Unde i-a fost binecuvîntarea? Că pe el l-au purtat mai puțin de un ceas, iar pe mine, după norocul pe care ni-l adusese binecuvântarea lui Ivan, mă purtau noapte după noapte. Mi-aduc aminte că m-am întrebat o dată dacă nu cumva Ivan a dorit accidentul, numai ca să mă poată întîlni și să-mi spună tot ce avea de spus. Dar ce erau de
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]