4,944 matches
-
ridică să mă întâmpine - ce maniere - și observ că poartă blugi de culoare deschisă. Are un aspect foarte îngrijit. Ochii verzi capătă nuanțe gri, tenul e un pic bronzat (în Kew Gardens, probabil), iar părul e o claie de șuvițe blonde. Poartă două inele din argint masiv, care strălucesc în semiîntuneric pe degetele lui lungi. Altul mai bun n-aș fi putut găsi. Abia aștept să afle Patrick despre prietenul meu minune. Trag cu privirea la oglinda din spatele mesei. Arăt destul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
și îmbrățișându-l de la spate. Îmi iau geanta de pe scaunul pe care-l ocupasem astfel pentru ea. Însă Daisy nu e prea dornică să se așeze. Poartă nelipsitele ei tocuri, așa că e cu un cap mai înaltă decât Davey. Buclele blonde de păpușică i s-au revărsat pe față, ochii îi sunt conturați cu albastru, care-i evidențiază foarte tare, încât am impresia stranie că ar fi două neoane aprinse. Daisy e frumoasă, înaltă și slabă, așa că poate purta cu succes
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
reușit, prin studiu atent, să știe totul. Învăța foarte ușor și foarte repede. Jake se întoarce pe burtă. Acum, că am ocazia, mă uit la el îndelung și cu atenție; nu-i văd fața, dar îi admir părul des și blond, spinarea prelungă și zveltă. Pielea netedă, picioarele bine croite, cu firele de păr tot mai deschise la culoare, până devin aurii ca și părul. O mână îi e întinsă spre mine și privesc cu nesaț palma care m-a mângâiat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
în weekendul ăsta... R Pupici, pupici, pupici... De la: Finn Pentru: Rebecca; Jenny@penny.demon.co.uk; Ben Davidson 44@hotmail.com; charlotte gavan duffy@ virgin.net; jim.watts@argot.co.uk; Daisy Subiect: Re: Mai multe despre suferință, ce drăguț! Daisy e blondă, Rebecca. Domnii preferă blondele, știi tu... De la: BenDavidson 44@hotmail.com Pentru: Daisy; Rebecca; Finn; Jenny@penny.demon.co. uk; charlotte gavan duffy@virgin.net; jim.watts@argot. co. uk. Subiect: Re: Mai multe despre suferință, ce drăguț! Sunt de aceeași părere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
ăsta e singurul eficient. Oho! L-ai pomenit doar de două ori pe Jake în mailul tău, dacă nu ținem cont de toate pronumele la persoana a III-a. Te dezîndrăgostești cumva? De la: Rebecca Pentru: Daisy Subiect: Re: Bărbații... Dispari, blondă ce ești! Capitolul XIX FINN Nu cred că mai sunt încă îndrăgostit de ea. Vanessa. Urăsc să-i spun numele... E ca și cum asta i-ar da putere asupra mea. Ați auzit de triburile alea primitive care au tot felul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
la o margine, îmi aranjez părul și observ că Finn a ieșit din casă și tocmai îngenunchează lângă Daisy și Davey. O mângâie pe păr, iar ea îi zâmbește. Le stă bine împreună. Finn, ca și Daisy, în ciuda tenului foarte blond, se bronzează foarte ușor (deși brațele și picioarele prelungi ale lui Daisy sunt mult mai închise la culoare, grație cremei autobronzante). Este zvelt și nu poți vedea pe corpul lui nici un gram de grăsime în plus. Poartă un slip îndrăzneț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
sexual fete mai puțin înstărite. —Peste tot numai bărbați disponibili, îi zic eu lui Daisy. —O, Doamne, bineînțeles! zice ea, maimuțărindu-le accentul. Fetele alcătuiesc două grupuri distincte; primul grup sunt cele care încearcă să arate ca Daisy - înalte, cele mai multe blonde, elegante, poartă bijuterii scumpe și discrete, au pielea bronzată natural și lucioasă, nu ca a noastră, „coaptă“ la solar. Nici nu se uită la mine, nu sunt periculoasă, pentru că am prea mulți nuri (ca să nu zic altceva) și nu mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
lucioasă, nu ca a noastră, „coaptă“ la solar. Nici nu se uită la mine, nu sunt periculoasă, pentru că am prea mulți nuri (ca să nu zic altceva) și nu mă ridic la standardele lor. În schimb, o cercetează pe prietena mea blondă cu ochii plini de invidie. Daisy este modelul lor și ar face orice să arate ca ea. Știe întotdeauna ce se va purta peste câteva luni și face numai investiții profitabile, spre deosebire de țoapele astea, care degeaba au căruțe de bani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
și-ar fi dorit și ele, chiar dacă, din perspectiva unui bărbat, e doar un simplu bikini, asortat cu trei șiraguri de mărgele turcoaz, înfășurate neglijent în jurul gâtului. Celălalt grup e format din fetele de cu totul alt gen. Cu părul blond, proaspăt vopsit, destul de plinuțe, nici nu mai au pretenția că sunt frumoase; tot ce mai încearcă este să treacă drept tipe de gașcă, întotdeauna gata de distracție. În realitate, bărbații fac o mulțime de glume proaste pe seama lor. Totuși, pun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
exprima sentimentele, dar în final sună cam așa: Somerset e splendid. O noapte perfectă. Mi-e dor de tine. În momentul în care îl expediez văd două siluete ieșind printr-o fereastră franțuzească. E destul de întuneric, dar, după părul lui blond și după rochia ei roșie și strâmtă, îmi dau seama că sunt Finn și Vanessa. Vorbesc încet și foarte animat. Ea dă să-l ia de braț. El se ferește puțin, apoi cedează. Pășind încet, se pierd îndărătul casei. Hm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
perete și-i spune nu știu ce poveste care-o face să râdă în gura mare. —Momelile lui Daisy funcționează mereu, nu? Știu că Barney nu prea e genul lui Daisy, dar trebuie să recunosc că arată excelent împreună; sunt amândoi înalți, blonzi, cu ochi albaștri și amândoi încântători. Barney are un corp superb sub costumația oribilă pe care o poartă în seara asta. Așa cum stă acum, îi pot vedea fundul, care este micuț și incitant de tare. —Știi, zic eu chicotind, șeful
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
scenă de teatru, foarte strălucitoare în comparație cu întunericul de afară. Dar asta nu e tocmai bine. Pentru că înăuntru, trântiți pe un morman de perne, se află un tip și o tipă care se agită să-și tragă hainele pe ei. Părul blond al lui Daisy și al lui Barney pare de aur în lumina puternică a becului. Fusta de mătase albastră a lui Daisy e ridicată până în talie, bluza îngustă ridicată peste umeri, iar Barney, fără cămașă, nu mai știe cum să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
mă pot abține să întreb. De când nu mai beau. Dar nu mai bei de câțiva ani buni... Da, știu. Nu cred că e din cauza asta. Într-un fel... o să ți se pară o nebunie... Își trece degetele prin părul lui blond și frumos. Îl urmăresc făcând acest gest și-mi dau seama că niciodată nu voi mai putea să-l mângâi. Trupul lui nu mai este al meu, ca să-l ating când și cum vreau. —... dar nu cred că suntem făcuți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
făcându-mă să aflu că la fetițe nu le crește cocoșel, ci rămân așa, fără. Eu dintr-odată o revăd pe Mary Lena, cu albul chiloțeilor zărindu-i-se sub fustița albastră când se ridica ușor, și Înțeleg că-i blondă și semeață și inaccesibilă fiindcă e altfel decât mine. Nu e posibilă nici o legătură, ea aparține altei rase. O a treia femeie pierdută imediat În abisul În care se scufundă. Tocmai a murit În somn, Ofelie palidă Între florile sicriului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
să iau lapte de la cășărie și, În timp ce partizanii trăgeau de pe dealul din față asupra postului de control, mă vedeam alergând s-o salvez, eliberând-o de o turmă Întreagă de bandiți negri care o urmăreau cu puștile-mitraliere În mâini.... Mai blondă decât Mary Lena, mai tulburătoare decât copila din coșciug, mai pură și mai supusă decât Fecioara. Cecilia cea vie și accesibilă, era de-ajuns un fleac și aș fi putut chiar să-i vorbesc, aveam certitudinea că putea iubi unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Fecioara. Cecilia cea vie și accesibilă, era de-ajuns un fleac și aș fi putut chiar să-i vorbesc, aveam certitudinea că putea iubi unul de soiul meu, mai ales că-l și iubea, Îl chema Papi, avea un păr blond și zbârlit pe un cap minuscul, avea cu un an mai mult decât mine și un saxofon. Iar eu nici măcar o trompetă. Nu-i văzusem niciodată Împreună, dar la oratoriu toți șopoteau dându-și coate și pufnind de râs că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Agliè cu blândețe. „Dar atunci nu există mântuire”, plângea Amparo, „sunt Încă o sclavă. Du-te, du-te de-aici, tu”, Îmi spuse furioasă, „sunt o biată negresă mizerabilă, dați-mi un stăpân, Îl merit!” „Li se Întâmpla până și blonzilor ahei”, o consola Agliè. „Natura omenească e aceea care...” Amparo ceru să fie condusă la toaletă. Ritul era pe sfârșite. Singură În mijlocul sălii, nemțoaica Încă mai dansa după ce urmărise cu o privire invidioasă ce se Întâmplase cu Amparo. Dar se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
ea”. Ne convocă din nou după câteva zile. Avea la el În birou, Îi spuse lui Belbo, un vizitator pe care dorea să-l cunoaștem. Am intrat. Garamond se Întreținea cu un domn gras, cu față de tapir, cu două mustăcioare blonde sub un nas mare, animalic, și fără bărbie. Mi se părea că-l cunosc, apoi Îmi amintii, era profesorul Bramanti pe care-l ascultasem la Rio, referendarul, sau ce-o fi fost el, al acelui ordin rozacrucean. „Profesorul Bramanti”, zise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
zile de stat la coadă pe holurile Inspectoratului de Limbi Străine. Inspector era un profesor de educație fizică. Ăsta îi lua la rând pe cei cu trei sacoșe, pe blonde și pe delegații unor babaci sus-puși. Drept era că rămâneau blonde și printre noi, blonde anti-compromis. Unele aveau fundul exagerat, dar era totuși o consolare. Dimineața, la 6, ne încolonam în fața clădirii. La 8.30 veneau femeile de serviciu și ne băgau în templul lingvistic. Până pe la 11 rezistam cu demnitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
coadă pe holurile Inspectoratului de Limbi Străine. Inspector era un profesor de educație fizică. Ăsta îi lua la rând pe cei cu trei sacoșe, pe blonde și pe delegații unor babaci sus-puși. Drept era că rămâneau blonde și printre noi, blonde anti-compromis. Unele aveau fundul exagerat, dar era totuși o consolare. Dimineața, la 6, ne încolonam în fața clădirii. La 8.30 veneau femeile de serviciu și ne băgau în templul lingvistic. Până pe la 11 rezistam cu demnitate. Ne aduseserăm cărți, reviste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
holba într-o oglindă. Baronul simte că îi sar ochii din cap: băăi, tu știi cu cine vorbești? tu vezi ce brațe are tăticu’? Și ce să fac eu cu brațele tale? da puțică ai, grăsane? Hă hă hă! Târfă blondă, s-o fut pe mă-ta! face spume Baronu’, trăgând neputincios de grilajul solid. Ia uită-te la el cum stă ca un canar obez în colivie și mai are și tupeul să se rățoiască la mine! hai, taci cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
să preia un rol în Sclava Isaura. Normal că ea nu-și uita binefăcătoarea și făcea pe dracu-n patru ca Val să fie angajată ca sclavă pe domeniul moșierului fioros din conacul de la marginea pădurii. Noua sclavă cu zulufi blonzi, atât de nefirești pentru emisfera respectivă, reușea în cele din urmă să evadeze, după ce acceptase să fie violată de trei ori de vechilul cu favoriți imenși al moșiei - însă doar din pure rațiuni comerciale. Fără să-și dea seama, evadase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
podul cu statui de beton înspre casa Populației. Fulgii gălbui răsuceau cozi plesnitoare în aerul gri. Un huruit rău pufnea în damfuri scurte din gurile știrbe ale metroului. Se încălziră apoi cu o bere fiartă la un local prizărit. O blondă grasă trecea servind printre clienți. Când fundul i se înroșea de pișcături sărea pe tăblia barului, iar glasul ei pătrat șfichiuia urechile mușteriilor: „De ce m-ai părăsit/hai vino înapoi/să fim numai noi doi/din nou ca altădatăăăăă!” Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
Gigi găsi puterea să-și întâmpine meditatorul cu dulceață și cafea. Acesta, delicat și cu sfiiciune, îi făcu chiar de la ușă diferența între poeții din Tang și simbolismul francez; incidentul trecu nebăgat în seamă. Gigi dispunea de un mare cap blond, care îi făcea celelalte membre prea subțiri și cam lungi. Deoarece stătea mai tot anul în casă, își dorea mult ca Ungaria să devină un lac cu pești bărci și bâtlani. Pe Chilot însă nu-l putea suporta deloc, așa că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
atrăgea Prințesa care se vedea de la o poștă că este deosebită. — Ăștia-s ai lui Ismail. Au venit și ei în oraș. — Uite aia mică ce frumușică este. Parcă n-ar fi din neamul lor țigănesc. — Mai sunt și țigani blonzi. Întâlnindu-se cu o doamnă la care Ruslada lucrase, aceasta îi oprește și-o întreabă. — Unde mergi cu ciorda, Rusaldo? — În oraș. — Când mai vii pe la mine că am să-ți dau ceva de lucru. — Chiar mâine. Asta mică tot
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]