6,391 matches
-
simplă, și aia greșită.” „Și dacă eu găsesc Într-un tren o bombă Înfășurată Într-un manifest tras la xerox care vorbește de sinarhie, mă mulțumesc să spun că-i o soluție simplă pentru o problemă complicată?” „De ce? Ați găsit bombe În trenuri, care... Nu, iertați-mă. Asta chiar că nu-i treaba mea. Dar atunci de ce-mi vorbiți de ele?” „Pentru că speram că dumneata știi mai mult decât mine. Poate că mă Întărește să văd că nici dumneata nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
citești prea mulți nebuni și consideri asta o pierdere de timp. Eu nu, pentru mine textele nebunilor dumneavoastră - zic ai dumneavoastră, care sunteți oameni normali - sunt texte importante. Mie poate că un nebun Îmi explică cum raționează cel care pune bomba În tren. Sau dumitale ți-e frică să nu devii un turnător al poliției?” „Nu, pe cuvânt de onoare. În fond, a căuta idei Într-un fișier e meseria mea. Dacă-mi pică-n mână vreo informație bună, Îmi voi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
atomi descreierați s-au tamponat pe-o autostradă umedă. Și atunci trebuie să caute un complot cosmic, un Dumnezeu, Îngerii sau diavolii. Sinarhia Îndeplinește aceeași funcție În dimensiuni mai reduse.” „Și atunci, trebuia să-i explic că cei care pun bombe În trenuri sunt În căutarea lui Dumnezeu?” „Poate”. 54 Prințul tenebrelor e un gentilom. (Shakespeare, King Lear, III, 4, 140) Era prin toamnă. Într-o dimineață m-am dus În via Marchese Gualdi, fiindcă voiam să-i cer domnului Garamond
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Moldova în faianță galbenă...Transilvania în gresie albastră și Muntenia numai marmură roșie. Turismul! Turismul ar cunoaște o înflorire...Ce renaștere folclorică s-ar naște! Nu...nu pot...asta ar duce la invidii internaționale - iar discordia stârnește războiul. O singură bombă și patria mea de faianță ar ajunge numai cioburi. Ce coșmar...ce coșmar! Doctrina asta ar putea fi un succes doar dacă aș reuși să conving întreaga lume de forța ei. Da! O filozofie bazată pe noi concepte estetice și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
pe unde se nimerea, apoi își dădea demisia și începea un voiaj prin câteva țări. La întoarcere își căuta din nou de lucru, închiria iarăși o cămăruță. Ultima oară fusese muncitoare textilistă. O priveam cu invidie. Deși japonezii încasaseră primele bombe atomice și fuseseră puși cu botul pe labe, uite că aveau voie și-și permiteau să bată lumea-n lung și lat. Pe când noi, românii, care îl aveam pe Hagi - cu care învinsesem până și reprezentativa Italiei - nu ne puteam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
alergară până în fața porții metalice și, dezgolindu-și piepturile, îi sfidară pe lunetiștii care îi ținteau: trageți, mă, asasinilor! hai, omorâți-ne! Gloata se năpusti spre zid urlând. Soldații începură să tragă cu gloanțe de cauciuc și să arunce cu bombe fumigene. Oamenii le respingeau cu piciorul, ca pe niște mingi ori comete cu coadă vineție, albastră, portocalie. Printre rebeli, în linia întâi, se aflau ziariști care filmau meciul de fotbal pe viață și pe moarte. Valurile de atacatori se repliau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
ortacii de izbeliște. Un moment minerii se clătinară sub impactul veștii, apoi se năpustiră cu mai multă îndârjire asupra redutei prezidențiale. Luat pe sus de entuziasmul disperat, mi-am făcut și eu loc în primele rânduri. Un lunetist aruncă o bombă fumigenă care se pocni de asfalt, sări un metru în aer și se rostogoli spre mine. Îmi venea exact pe piciorul netalentat, pe dreptul. În urma ei, o dâră de fum groasă, purpurie. O clipă am ezitat, dar ortacii legați la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
exact pe piciorul netalentat, pe dreptul. În urma ei, o dâră de fum groasă, purpurie. O clipă am ezitat, dar ortacii legați la gură m-au încurajat: respinge-o! Am luat-o din voleu, țintind vinclul palatului prezidențial. Însă exact atunci bomba a explodat și mi-am pierdut vederea. Sub pleoape aveam un milion de ace. Am bâjbâit până la grilajul care împrejmuia Grădina Botanică. Acolo m-au luat în primire mamele și fiicele bucureștene. Eram un biet invalid de război. După zece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
strâmbându-se la auzul unei asemnea cruzimi. Stai să vezi! Șade două săptămâni în spital și pictează vestitul tablou „Autoportret cu urechea bandajată”. Ce să mai spunem despre cei care și-au folosit inspirația, inteligența în scopuri distrugătoare ca inventatorii bombei atomice și a altor arme de ditrugere în masă. — Datorită ei la 6 august 1945 orașul Hiroshima a fost ras de pe fața pământului. — Știi povestea fetiței cu cocorii din Hiroshima? — Nu o știu. — Această fetiță nu a murit în acea
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
scris, prin ziare, de oamenii care își începuseră normal ziua, fără să se gândească ce-i așteaptă. Chiar când au văzut avioanele deasupra orașului au socotit că este un zbor de observație, cum se întâmpla adesea. — Când a fost lansată bomba, unda de șoc a exploziei a făcut ca până și avioanele să se zguduie, atât de puternică a fost. — Se scria în ziare că temperatura degajată de explozie a fost de mai multe milioane de grade. Oamenii au fost calcinați
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
a fost de mai multe milioane de grade. Oamenii au fost calcinați. Cei care au fost îmbrăcați în țesături înflorate de genul chimonourilor, li s-au imprimat desenele pe piele ca niște tatuaje. — Au urmat apoi efectele de durată ale bombei, radiațiile radioactive care au dus la moartea atâtor oameni. — Blestemul s-a întors asupra americanilor când cei din familia Kennedy apropae niciunul nu a murit în patul lui, de bătrânețe. Mai toți au avut un sfârșit tragic fiind implicați în
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
s-a întors asupra americanilor când cei din familia Kennedy apropae niciunul nu a murit în patul lui, de bătrânețe. Mai toți au avut un sfârșit tragic fiind implicați în accidente și scandaluri. Numai că președintele Truman a hotărât lansarea bombei, nu Kennedy. — Nu contează. Este vorba de americani. Ies puțin pe culuar să văd pe unde am ajuns, se ridică Alexandru. Cât stă la fereastră, Teofana îl analizează nefiindu-i indiferent. Observă că este un bărbat curat, ordonat, elegant, atrăgător
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
ce gânduri șucare, de curățenie. Dintr-un difuzor dărăpănat, Hora staccato a lui Grigoraș Dinicu biciuia anacronică și voioasă terasa cu umbrele decolorate, ciudat de încremenită și de pustie la ora aceea, a unui anotimp torid, canicular, când alte asemenea bombe și bombițe de cartier, din zona semicentrală a orașului P..., păreau a fi, totuși, mai mult sau mai puțin aglomerate. Era un astfel de moment decisiv, deschis, dezolant și premonitoriu, aproape pios, când ziua opalină, pe trecute, se amesteca suprarealist
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
întărâtată, cu ochii turbați ai Meduzei, Cău-Cău pune trofeul însângerat într-un coș de nuiele, pe care îl și ridică de toartă, smucindu-l violent cu amândouă brațele, de la pământ. Mișcarea bruscă îl surprinde pe Boss, deja speriat binișor de bombe, care se hotărăște rapid să treacă în defensivă și să arunce cu ceva. Negăsind nimic la-ndemână, acesta bagă caraba în buzunar, încarcă o provizie substanțială de anafură și țintește mașinal primejdia. De-abia atinsă, Coco sloboade un răcnet gâlgâit
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
și dă să-și bage laba lui butucănoasă de jandarm, sub scutec. Vierme sare de pe loc, ca de pe arcuri, lipindu-se de biroul lui nenea Sandu și țipă ca din gură de șarpe: Stai! Nu atinge nimic! Nuuu...! E o bombă...! Toți cei prezenți țâșnesc, fără să pregete, în picioare, printre care și Bogdănel, trezit buimac din somn, de lumină, de rumoare și de brusca lor agitație! Nu te mișca, că trag! Trag...! țipă isterizat Mânecuță, luându-l pe Vierme în
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
cât poate el de potolit, de stăpânit și de energic, adunându-și toate rezervele sale avocațiale de confiență, de gravitate și de convingere. Nenea Sandu are perfectă dreptate. Nu este nimic, dar absolut nimic periculos în coș, nici un fel de bombă. Nici poveste! Doar că Boss s-a alarmat, fiindcă nu a vrut ca să i se umble cu forța, acolo. O să vă arătăm îndată, ceea ce este înăuntru. Vă promit solemn, vă jur, că nici unul dintre noi nu dorește ca să se petreacă
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
ca s-o construim, îl dezumflă Fratele. Ăia sunt ante portas. Pot să ne atace oricând! Mă și mir că încă ne mai îngăduie. Nu. Ne trebuie altă soluție! Cum ar fi..., un transplant de șoric?! îl persiflează Dan. O bombă, zice Boss, laconic. Taci, mă, că ești limbiu! îl înjură Dănuț. O bombă, repetă Vierme oracular și senin, netulburat. Gura, cretinule! se răstește Poetul. Tata avea un dulău. Îl chema ca pe tine: Câine prost... Liniște! Nu mă mai conturba
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
ne atace oricând! Mă și mir că încă ne mai îngăduie. Nu. Ne trebuie altă soluție! Cum ar fi..., un transplant de șoric?! îl persiflează Dan. O bombă, zice Boss, laconic. Taci, mă, că ești limbiu! îl înjură Dănuț. O bombă, repetă Vierme oracular și senin, netulburat. Gura, cretinule! se răstește Poetul. Tata avea un dulău. Îl chema ca pe tine: Câine prost... Liniște! Nu mă mai conturba! Vreau să cuget. O bombă, măi! O bombiță cu gaz! îl înfruntă același
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
mă, că ești limbiu! îl înjură Dănuț. O bombă, repetă Vierme oracular și senin, netulburat. Gura, cretinule! se răstește Poetul. Tata avea un dulău. Îl chema ca pe tine: Câine prost... Liniște! Nu mă mai conturba! Vreau să cuget. O bombă, măi! O bombiță cu gaz! îl înfruntă același Vierme, sfidător. Dănuț pare că-și pierde aerul, își cască fălcile, apropiindu-și-le scrâșnind, peste o clipă, străluminat, pentru a le deschide iarăși la maximum și, entuziasmat și el de ușurința
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
gura lui Bogdănel cel tembel, la caz de nevoie. S-au pus în mișcare, cătinel-cătinel, 'tu-le mămulișca lor! Drăcia cu flexul merge în frunte! Cu falxul! Boss, am rugămintea să păstrăm proprietatea termenilor. Noblesse oblige! Lexical, după faza cu bomba, avem pretenții mari, de la tine! îl ironizează Poetul, sorbind ultima gură de coniac, din sticla de care refuzase consecvent să se despartă. Acum, încearcă de clanță! Se deschide... Bun! Se codesc, se fâțâie un pic, ca damele... Hai, hai cu
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Câteva schije mici mi-au ciuruit fundul. Am alegat la mama, în beci, unde erau ascunși ceilalți din casă. Mama mi-a scos schijele și rănile le-a astupat cu lână arsă, oprind sângerarea. Ce s-ar fi întâmplat dacă bomba aceea ar fi căzut mai aproape de mine? Cred că eram mort de atunci. Dar am scăpat cu viață și cu o sperietură zdravănă. Toți au mai servit câte un pahar de vin, mai puțin el. Apoi Todiriță i s-a
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
și apă. Mama i-a spus fratelui să se ducă să dea de mâncare și apă la cal și la vaci. Când s-a dus să ia apă, la vreo douăzeci și cinci de pași de el a explodat un brand, o bombă de dimensiuni mai mici trasă de rușii care ce aflau pe culmea dealului, spre satul Curteni. Când a făcut explozie brandul, două schije mici i-au ciuruit fundul fratelui Gelu. Speriat, s-a întors în beci unde noi stăteam ascunși
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
lumina lămpii schijele, iar bunica Maria a ars o cârpă de lână și i-a pus scrumul în carnea tăiată spre a opri sângerarea și o posibilă infecție. Noi, toți, am început să tremurăm de teama ca nu cumva o bombă să lovească și casa și beciul și să ne omoare pe toți. Trăgeau rușii de pe deal, trăgeau și nemții de pe câmpul din fața satului. Multe case au fost distruse. După ce neam retras din râpă, revenind acasă, bunica Marghiola m-a luat
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
singur coș (canal vertical aflat în legătură cu atmosfera), dă posibilitatea aerului să circule dintr-un apartament în altul, vehiculând mirosurile, dar ce este mai periculos și gazul metan, în cazul unei avarii la instalația de gaz metan, transformând clădirea într-o bombă explozivă, cum au existat câteva cazuri. Fiecare apartament ar trebui racordat, prin canal independent, cu atmosfera. Din punct de vedere cantitativ, schimbul de aer cu exteriorul, prin rosturi și guri de aerisire, este insuficient și locatarii spațiului, trebuie să deschidă
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
tras cu mitralierele. Trăgeau în sus, mă lăsam în jos. Trăgeau la picioare, săream în sus. Au adus tunuri. Dar eu fugeam mai departe. S-au luat cu tancurile după mine, dar eu fugeam. Au trimis avioane și au aruncat bombe, dar eu am ajuns la gard și l-am sărit pe aici, pe la poartă." Povestea așa de serios încît aproape că ajunseserăm să-l credem. Abia dacă se auzea câte un "sanchi" timid. Când jucam Fazan pe filme se știau
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]