3,270 matches
-
lor cu arcanul ca în Texas. În semi-sălbăticie trăiau și porcii. Pentru a se apăra de lupi, iepele făceau roată, cu crupele în afară, cu tineretul la mijloc, iar armăsarul pregătit de luptă în afară. Scroafele făceau cerc, dar cu boturile în afară pentru pentru a încolți lupul. Iată lucruri pe care germanii nu le cunoșteau. Aici domnea un complet sistem autarhic, populația producând aproape tot ce-i trebuia pentru casă. Unul dintre germani, Gaspar, din nordul Germaniei, pentru prima oară
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
mult. Foarte afectuos, gelos chiar, mă urmărea cu o atenție deosebită când scriam, așezându-se deseori pe paginile albe, împiedecându-mă să mișc pixul sau creionul pe foaie... După masa, când ațipeam un pic, se tolănea pe pieptul meu, băgându-și botul până aproape de gură, încât îi simțeam răsuflarea... Avea un efect soporofic... dormeam amândoi în neștire, uneori câte un ceas întreg... La trezire îl dam jos de pe mine, el nedorind asta, prinzându-se cu ghiarele, disperat parcă, de ploverul gros de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
După trei zile, câinele dispare. Fotografiile înconjoară lumea. Oamenii semnează petiții. Martori anonimi susțin că animalul a murit de foame. Unii sceptici pretind că nu e decât un hoax, iar fotografiile ar fi trucate. Alții jură că zăresc firmituri în jurul botului. Directoarea galeriei ridică din umeri și pretinde că Natividad a fost hrănit de două ori pe zi, dar a „evadat într-o noapte“. Guillermo Vargas ar putea reprezenta Costa Rica la Bienala de Artă Central-Americană din Honduras, care va avea loc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
și zău că nu-s obscen la minte, că am devenit ascet cu asemenea nepoată ca tine, care tot în negru se primblă și teoretizează prietenia veșnică pe coclaurii din Tibet. Dar eu și în mormânt o să te pup pe bot, asta să știi, și o să-ți fac porcării sub pământ, că am citit Necrofilul, cărțulia aia a unei tipe ce s-a sinucis pe la 80 de ani, sireaca... și nuvela aia de Sorokin, aia de-i zice Dragostea lui Sanka
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
încărcat că spărsese un geam. Am crezut că poate îmi zice ceva de tac-su’, unde lucră, ce fură, dacă înjură sistemul. I-am promis avantaje materiale, nimic. Probabil își știa bine lecția, că dacă zici de tata îți umflă botul. Mi-am ridicat sutana și i-am tras un șut în fund, cât am putut de tare, ca nu cumva următorul geam să fie al bunichii. Apoi iar am băut vin. Parfene a intrat ultimul, puturos și nespălat, direct din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
despre chestiile notabile aduce, fatalmente, a cramponare de preferințele, obsesiile și neputințele personale. Publicul, prea mulți ani văzut de casele de discuri drept masă de manevră, de consum și de fraierit, a descoperit însă că poate alege fără să pună botul prostește la umpluturi, ghiveciuri și-alte prefabricate sleite. Nu-i vorba, într-o lume ce trăiește too fast, fast-food a devenit stil de (ne)viața. Obsesia trend-ului, ca și teroarea box-office-ului, produce monștri mai mult decat somnul rațiunii. Ispita
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
ripostează, Vadim este „un neisprăvit, un șpăgar care cere oamenilor bani să îi bage în Parlament“. Vadim îl execută scurt, ca pe stadion: „Tu ești o maimuță curentată.“ Becali nu mai are ce discuta, „gata, când te prind îți rup botul“. Așa s-a încheiat un dialog politic remarcabil, care începuse sub alte auspicii. Până la un punct, liderii PRM și PNG păreau fețele aceleiași monede tocite. Doar că Gigi Becali a intrat mai târziu pe culoarul naționalist, deja ocupat de Vadim
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
ai dus sâmbătă. Jupâneasa Carpena, Adusă din Slatina, Nu mi-e, maică, soția, Ci-mi este, maică, țeapa Să mă cunune cu ea, Sărăcuț de viața mea. Lăutarii cine-mi sînt? Vulturii ce zboară-n vânt Cu penele zugrăvite, Cu boturi de pietre scumpe, Cu picioare gălbioare Și de sânge roșioare. Ei pe mine s-or lăsa, Cu carnea-mi s-or sătura, Cu sânge s-or adăpa: Iată, maică, nunta mea!". Bătrâna își dă cu pumnii în cap. Fiul continuă
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
și încercările lui disperate de a mă împiedeca să scriu... Se trântea pur și simplu pe fila albă și se prefăcea că doarme! De dormit cu adevărat îi plăcea pe pieptul îmbrăcat într-un plover moale, după masă, băgându-și botul lui rece în nasul meu, ca și cum am fi stabilit un contact cu efect soporific...“ VERBA WOLANd Despre biblioteci și distrugătorii de cărți Ruxandra CESEREANU Am văzut la viața mea tot felul de biblioteci: uriașe și pitice, doldora de cărți ori
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
o pereche de bluejeans, câteva tricouri și un pulovăr, dar nu neapărat niște răspunsuri așteptate, și lâna facială a unui guru care îl pomenește pe Mahatma Gandhi, America is becoming the Whole, și rock-n-rollul de întreținere, și yoga învățată la botul calului de străvezia generație flower-power, de la șira spinării pornește totul, Eart Light, Water, Wind and Fire, și Joe Cocker ca un paralitic transpirat mimând a fi o chitară cu What do I do în pantofi din steagul patriei, with a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
de ceasu morții s-ajung la proasta asta, numa fincă mi-ai zis tu că e mare specialistă, și ea-mi zice că nu stăm pe roze. Păi îți dai seama că mai aveam puțin și-i trăgeam una peste bot. M-am abținut cu greu. Și după aia începe proasta să mă-ntrebe tot felu de chestii, de analize, că când mi-am luat ultima oară sânge, aberații d-astea. Și eu zic și eu ce-mi amintesc. Că nu
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
că sunt bătrân și nu mă mai huli. Tu nu ești moșneag, ești altceva spuse tata și se repezi cu forță asupra lui. Moșul trecu repede lângă cal, de cealaltă parte. Ridicând biciul să-l lovească, tata plesni cu furie botul calului care necheză înfiorător, se răsuci pe loc și rupse oiștea căruței. Rămas slobod, o luă la goană pe câmpie. Vezi că ești nechibzuit, spuse calm moșul. Ai rămas fără cal. Tata spumega de furie. A avut totuși tăria să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
câmpie. Râul vine din ce în ce mai mare, în curând apa va inunda tot câmpul... Eu plec să-ți caut calul... A, uite-l, a venit. Calul nostru cel alb și costeliv se apropiase de noi ca o umbră. Tata îl mângâie pe bot, fără a se sinchisi de moș. Hai, spre podul de lemn mi se adresă, nesigur de el. În lumina palidă a nopții, moșneagul parcă zâmbea, parcă își râdea în barbă. Venea dinspre el un sunet straniu, ca un nechezat de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
rea, nelămurită. Îmbrăcă la repezeală hainele îngrămădite pe lavița de la intrare și ieși grăbit afară, în aerul rece al iernii geroase. Cu felinarul aprins în mână merse către adăpostul animalelor, luă un braț de fân uscat și-l împrăștie la botul calului alb ce stătea nemișcat, cu capul aplecat, parcă dormitând. De fapt, nu era un cal propriu-zis, ci mai mult o mârțoagă costelivă, neascultătoare, ce arunca tare cu copitele, încât nimeni nu se apropia de ea, iar vara la păscut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
a ieșit imediat pe ușă. Când s-a întors ținea în mână un pui de iepure. Ți-am adus "jucăria" asta, mi-a spus. Inima mi-a zvâcnit cu putere. Am întins mâinile spre iepurașul speriat, l-am mângâiat, avea botul umed. Sub blană, pielea îi tremura nestăpânit, inima îi zvâcnea în ritm sacadat. Să-l crești, tu, mare a adăugat tata. Să-i dai de mâncare morcovi și să te joci frumos cu el. Am uitat de picior, de bubă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
se părea o ruptură, o incompatibilitate era aceeași chemare, poate același scop nedeslușit. Drumul devenise drept, încât mașina prinse viteză fără voia lui. Câmpul se arăta pe alocuri negru, plin de arături, sau verde de grâu răsărit. Vântul sufla, izbea botul mașinii cu furie, vuiet ce se adăuga, separat, la foșnetul neîntrerupt al roților pe asfalt. Deodată, fulgi de nea își făcură apariția în văzduhul cenușiu. Drumul era alunecos, acoperit de o pojghiță de gheață lucitoare. Aproape de orașul din nord care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
la diverse probleme tehnice, nu lipsite de pericole, dar pe care pilotul, la distanța câtorva decenii, le rememorează cu umor: "Mă văd într-un avion S.E.T. (construcție românească, motor Salmson), într-o glisadă pronunțată pe stânga, păstrând cât mai sus botul avionului pentru ca flacăra care izbucnise la motor să poată fi dirijată în sus, ferind la maximum posibil rezervorul de benzină, evitând deci explozia, apoi aterizarea forțată scurtă pe o miriște destul de netedă, permițându-mi folosirea extinctorului cu succes". "O scenă
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
redusă, după aproximativ 90 de grade am văzut pe unul dintre P-38-urile noastre venind frontal cu unul din 190-uri în coada sa. Mă aflam încă la o altitudine de 100 m și P-38-ul a trecut pe deasupra mea. Am ridicat botul avionului și am tras asupra 190-ului de la distanța de 150-200 m. Acesta a continuat atacul, rafala mea a atins partea de jos a motorului, acesta a intuit de unde vine rafala și a coborât botul începând să tragă în mine
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
trecut pe deasupra mea. Am ridicat botul avionului și am tras asupra 190-ului de la distanța de 150-200 m. Acesta a continuat atacul, rafala mea a atins partea de jos a motorului, acesta a intuit de unde vine rafala și a coborât botul începând să tragă în mine, așa că a trebuit să împing manșa brusc ca să evit ciocnirea. Era în flăcări când a trecut pe deasupra mea la numai trei picioare, iar aripa lui dreaptă a tăiat 100 mm din vârful derivei din stânga a
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
tinerețe, familia, pentru care am păstrat întotdeauna un atașament profund. Apoi gândurile îmi revin la imagini legate de aviație. Mă văd astfel într-un avion S.E.T. (construcție românească, motor Salmson), într-o glisadă pronunțată pe stânga, păstrând cât mai sus botul avionului pentru ca flacăra care izbucnise la motor să poată fi dirijată în sus, ferind la maximum posibil rezervorul de benzină, evitând deci explozia, apoi aterizarea forțată scurtă pe o miriște destul de netedă, permițându-mi folosirea extinctorului cu succes; apoi atenția
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
socială, tom. V, nr. 1, pp. 15-25. Bois, Paul, (1971), Paysans de l'Ouest, Flammarion, Paris. Bonnafous, S., M. Tournier, (1995), Analyse du discours, lexicométrie, communication et politique, Seuil, Paris. Borțun, Dumitru, (2001), Semiotică. Limbaj și comunicare, Editura SNSPA, București. Bot, Ioana, (1996), "Publicistica eminesciană într-o lectură necesară", în Steaua, nr. 1-2, pp. 16-17. Botezatu, Petre, (1973), Semiotică și negație. Orientare critică în logica modernă, Editura Junimea, Iași. Bon, Frédéric, (1991), Les discours de la politique, Economica, Paris. Burgelin, Olivier, (1968
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Minerva, București, 1986, p. 147. 260 Perpessicius, Opere 5, Editura Minerva, București, 1972, p. 47. 261 Un demers de acest gen întreprinde Monica Spiridon, în lucrarea Eminescu sau despre convergență, apărută la Editura Scrisul Românesc, Craiova, în 2009. 262 Ioana Bot, "Publicistica eminesciană într-o lectură necesară", în Steaua, nr. 1-2, 1996, p. 17. 263 D. Vatamaniuc, "Eminescu la sfârșit de secol și început de mileniu", în Viața Românească, nr. 1-2, 2000, pp. 12-15. 264 C. Dobrogeanu-Gherea, Studii critice, E.S.P.L.A., București
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
graiul vorbit, ea își schimbă formele, pentru că se schimbă cuprinsul sufletesc care le-a zămislit. Este totdeauna o doză de strîmbătură să vorbești ca oamenii de altădată: aici e originea, aici e și condamnarea grimasei clasiciste. Fiecare vreme vorbește pe potriva botului său, a minții sale". Nu sînt iertați nici băieții culți sau fetele culte, în fapt semidocți ce nu urmăreau decît susținerea unei conversații de salon pigmentată cu noutăți culturale la modă ciupite de-a gata din revistele ce pot oferi
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Pentru că dacă te-ai scula din nou, ai începe cu fărădelegile de la capăt. Tataie, cine te-a învățat că în viață trebuie să fii șmecher, să calci peste alții, te-a mințit cu nerușinare. Prostia matale este că ,,ai pus botul ! ” . Noi nu sîntem aici pentru a ne dezvolta viclenia animalică, ci pentru a deveni puțin mai deștepți. Un om în adevăratul înțeles al cuvîntului, nu trăiește după legile animalelor după Legea Junglei. Noi sîntem aici pentru a trăi în demnitate
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
C CHIROPTERELOR 1.1. Morfologie Chiropterele au corpul alcătuit din cap, trunchi ș și coadă, iar de trunchi sunt prinse membrele anterioare și membrele posterioare. Capul Este alcătuit dintr-o parte craniană mai voluminoasă și o parte facială cu un bot vizibil. G Gâtul este relativ scurt. Gura este mărginită de buze, iar împrejurul nărilor tegumentul rămâne nud, formând rinarium-ul. La unele chiroptere, tegumentul din jurul nărilor se cutează formând foițele nazale (formațiuni foliacee) ca niște pliuri, în grosimea cărora se află
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]