2,901 matches
-
membre locomotoare care se termin cu gheare. Poziția ochilor depinde de structura solului în care locuisc. Tot pe prosomă se află și orificiul bucal. El este înconjurat de articolele bazale ale primelor membre, care formează cavitatea preorală, numită și atriu bucal. Această cavitate participă la fărâmițarea hranei. Prima pereche apendice sunt chelicerele. Ele sunt, relativ, scurte se află preoral și se termin cu o chelă. Chela este alcătuită din 2 articole unite care formează clește. Chelicerele sunt utilizate la apucarea și
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
stigme. Fiecărui plămân îi revine câte o stigmă. Aparatul digestiv. Înainte de a comsuma prada, scorpionii o lichifiază prin injectarea enzimelor digestive, având loc digerarea externă parțială. Tubul digestiv poate fi divizat în trei regiuni intestin anterior, mediu și posterior. Orificiul bucal este urmat de un faringe. Faringele, fiind înconjurat și ajutorat de mușchi, aspiră lichidele predigerate în intestin. Faringele trece în esofag, de la început îngust, însă se dilată. În porțiunea dilatată se deschid canalele glandelor salivare. Faringele și esofagul constituie intestinul
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
printr-un pețiol (sau pedicel), formațiune ce sporește mobilitatea corpului . Prosoma este alcătuită din două părți: un scut dorsal (carapacea) și două plăci sternale ventrale. Ea are forma aproximativ ovală, purtând anterior mai multe perechi de oceli (ochi simpli), orificiul bucal, chelicere, pedipalpi și lateral 4 perechi de membre locomotoare. Scutul dorsal reprezintă cuticula puternic chitinizată de aceea în timpul dezvoltării păianjenii năpârlesc. Cuticula îndeplinește rolul de exoschelet și protejează păianjenul de deshidratare. Ventral, placa sternală mică are rol de buză inferioară
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
păianjenul de deshidratare. Ventral, placa sternală mică are rol de buză inferioară, iar placa sternală mare este înconjurată de coxele membrelor locomotoare. Ei nu au maxilare, de aceea articolele bazale ale chelicerelor, pedipalpilor și primei pereche de picioare formează atriul bucal, cu funcție de fărămițarea hranei. Chelicerele, formate din 2 articole, sunt situate preoral. Ultimul articol este mobil și are forma unei gheare. La păianjenii migalomorfi în chelicere sunt situate glandele veninoase ce se deschid în vârful ghearei. La cei araneomorfi glanda
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
exterior prin stigme pulmonare și, respectiv, traheale. Stigmele pulmonare se află în partea ventrală anterioară și laterală a opistosomii. Traheele se unesc și se deschid doar printr-o singură stigmă situată în partea posterioară a opistosomii, aproape de organele filiere. Orificiul bucal se deschide anterior pe prosomă. El este înconjurat de buza superioară, de lamele laterale chitinizate ale pedipalpilor și placa sternală mică. Toate aceste structuri participă la fărâmițarea cuticulei prăzii. În orificiul bucal se deschid canalele glandelor salivare. Păianjenul injectează conținutul
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
partea posterioară a opistosomii, aproape de organele filiere. Orificiul bucal se deschide anterior pe prosomă. El este înconjurat de buza superioară, de lamele laterale chitinizate ale pedipalpilor și placa sternală mică. Toate aceste structuri participă la fărâmițarea cuticulei prăzii. În orificiul bucal se deschid canalele glandelor salivare. Păianjenul injectează conținutul acestor glande în pradă paralizată anterior cu veninul cheliceral. Organele interne ale prăzii sub influența enzimelor încep să se descompună. Astfel, are loc digestia parțială și extrabucală. Apoi, păianjenul aspiră conținutul lichefiat
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
acestor glande în pradă paralizată anterior cu veninul cheliceral. Organele interne ale prăzii sub influența enzimelor încep să se descompună. Astfel, are loc digestia parțială și extrabucală. Apoi, păianjenul aspiră conținutul lichefiat al prăzii până nu rămâne doar cuticula. Orificiul bucal este urmat de un faringe musculos, cu funcție de aspirație a hranei. Tubul digestiv continuă cu un esofag îngust care străbate masa ganglionară și se deschide într-un stomac. Intestinul mediu formează invaginări lungi laterale în prosomă ce măresc suprafața de
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
cheratită, chisturi, chist ovarian, ciroză hepatică, colecistită, colesterol crescut, colici biliare, constipație atonă, dischinezie biliară, dispepsie, dureri de ficat, eczeme infecțioase, epidermofiție, faringită, febră intermitentă, fibrom uterin, fistule, gastrită, greață, gută, hepatită cronică, hepatită virală (A, B, C), herpes rebel bucal și genital, hipertensiune arterială, hipermetropie, hirsutism, icter, indigestie, infecții cronicizate ale pielii, infecții genitale (cu papiloma-candidatrichomonas), infecții în gât, infecții intestinale, inflamații cronice ale ochilor, inflamații intestinale, insomnie, insuficiență cardiacă, isterie, laringită, lipomatoză, litiaze biliare, lupus, migrenă, migrenă biliară, negi
Rostopască () [Corola-website/Science/308740_a_310069]
-
și în bolile specifice bărbaților: probleme de sterilitate și impotență (ceaiul din frunze de salvie sau ceai din flori de salvie mărunțite). Ceaiul de salvie este recomandat în uz extern, în vindecarea bolilor de gât (amigdalită), abceselor dentare, inflamațiilor cavității bucale. Mirosul neplăcut al gurii poate fi combătut cu gargarisme cu ceai de salvie de patru-cinci ori pe zi sau chiar și mai multe ori pe zi.
Salvie () [Corola-website/Science/306709_a_308038]
-
larvelor. Puricii sunt niște insecte (1.5 - 3.3 mm lungime) foarte agile, de obicei de culoare închisă (de exemplu, puricii de pisică sunt colorați într-o nuanță de roșu-brun sau maroniu). Aceste insecte sunt lipsite de aripi, cu aparatul bucal de formă tubulară, adaptat la hrănirea cu sânge de la gazdele lor. Picioarele lor sunt lungi, iar perechea posterioară este bine adaptată pentru sărituri: un purice poate sări pe verticală până la 18 cm, iar pe orizontală până la 33 cm. Aceasta reprezintă
Purice () [Corola-website/Science/308458_a_309787]
-
cu insecticizii împotriva puricilor care se găsesc în comerț. Puricii depun ouă, albe, de formă ovală, mai ușor vizibile cu ajutorul unei lupe. Larva este mică, palidă, are peri care acoperă trupul de asemănarea viermelui, nu are ochi, și are aparatul bucal adaptat la mestecat. Larva se hrănește cu diferite materiale organice, în special fecale de purici maturi. Dieta puricilor adulți constă exclusiv din sânge proaspăt. În faza pupală, larva este închisă într-o mătase, ce acoperă coconul.
Purice () [Corola-website/Science/308458_a_309787]
-
primitive, fiind niște "pești" foarte primitivi, cu cea mai simplă structură a corpului. Fălcile (maxilare) și dinții adevărați (dinții placoizi) lipsesc. De asemenea lipsesc înotătoarele perechi și centurile, acestea din urmă fiind slab indicate numai la formele fosile (ostracodermi). Aparatul bucal este adaptat pentru supt. Cavitățile nazale sunt contopite într-o singură nară ("monorinie"), ce se deschide în afară pe fața dorsală și mediană a capului. Au craniul incomplet (lipsește regiunea occipitală) din care motiv sunt denumite și "hemicraniate". Corda dorsală
Agnate () [Corola-website/Science/307456_a_308785]
-
mult sau mai puțin bine dezvoltați și suprapuși, cărora la ostracodermi le corespunde un orificiu median în bolta craniului. Tubul digestiv nu are un stomac diferențiat, iar lobii ficatului au structură tubuloasă. La ciclostomi tubul digestiv începe cu o pâlnie bucală, care în stare deschisă are forma rotundă sau ovală iar numele "ciclostomilor" se datorește gurii lor rotunde. Fălcile (maxilarele) și dinții adevărați (dinți placoizi) din gură lipsesc. La petromizoni gura este căptușită cu numeroși dinți cornoși conici, numiți odontoizi, al
Agnate () [Corola-website/Science/307456_a_308785]
-
cu numeroși dinți cornoși conici, numiți odontoizi, al căror număr, formă și așezare variază după genuri și specii. Mixinele n-au decât un mare dinte cornos așezat pe plafonul gurii și două șiruri de dinți mici pe vârful limbii. Aparatul bucal este adaptat pentru supt. Ciclostomii se pot fixa prin sugere pe diferite obiecte și mai ales pe pești cărora le perforează peretele corpului, sugându-le sângele și carnea. Branhiile (lamele branhiale) ciclostomilor în număr de 6-15 perechi au origine endodermică
Agnate () [Corola-website/Science/307456_a_308785]
-
temporo-mandibulare (A.T.M): stângă și dreaptă; musculatura aparatului dento-maxilar, din care fac parte mușchii mobilizatori ai mandibulei, mușchii oro-faciali (mușchii mimicii) și musculatura limbii; dinții; glandele salivare, care se clasifică în glande majore și glande salivare minore; mucoasa cavității bucale, mucoasa bucală. Oasele maxilare sunt reprezentate de maxilar, amplasat superior, și de mandibula, situată inferior. Maxilarul (maxilla) este un os fix, situat în centrul masivului facial, participând la formarea a două etaje ale feței: etajul mijlociu și etajul inferior. În
Aparatul dento-maxilar () [Corola-website/Science/303044_a_304373]
-
T.M): stângă și dreaptă; musculatura aparatului dento-maxilar, din care fac parte mușchii mobilizatori ai mandibulei, mușchii oro-faciali (mușchii mimicii) și musculatura limbii; dinții; glandele salivare, care se clasifică în glande majore și glande salivare minore; mucoasa cavității bucale, mucoasa bucală. Oasele maxilare sunt reprezentate de maxilar, amplasat superior, și de mandibula, situată inferior. Maxilarul (maxilla) este un os fix, situat în centrul masivului facial, participând la formarea a două etaje ale feței: etajul mijlociu și etajul inferior. În fapt, maxilarul
Aparatul dento-maxilar () [Corola-website/Science/303044_a_304373]
-
acestuia. Corpul lor format din secțiuni capată o formă undulată. Chilopodele sunt constituite din 3 regiuni: cap, trunchi și telson sau pigidiu. Capul unui dilopod este, de obicei, rotunjită dorsal și turtit ventral. Tot, ventral se găsesc și piesele aparatului bucal. Regiunea anterioară a gurii este acoperită cu o cută chitinizată, numită buză superioară sau labrum. Apoi, urmează maxilele alcătuite din regiunea bazală pe care se găsește un palp maxilar articulat și palete nesegmentate masticatoare. Posterior se află gnatochilariu, numit și
Diplopode () [Corola-website/Science/302232_a_303561]
-
telson (pigidiu). Sistemul nervos este reprezentat de un creier situat în cap și lanțul nervos ventral. Spre deosebire de alte miriapode, lanțul nervos la diplopode este format din doi ganglioni în fiecare segment. Creierul inervează antenele și ochii, primul ganglion subfaringian - piesele bucale, iar ganglionii trunchiului - picioarele. Uneori, chiar dacă capul este disecat de corp, picioarele încă se mișcă câteva minute. Funcția vizuală e îndeplinită de ochi simpli, numiți oceli, formați din lentile plate. Unele diplopode, în special cele cavernicole sunt lipsite de ochi
Diplopode () [Corola-website/Science/302232_a_303561]
-
două perechi de stigme situate în fiecare segmentla baza coxelor picioarelor, lipsind pe segmentele toracice. Tubul digestiv e alcătuit din intestin anterior (eofag), intestin mediu și intestin posterior. Intestinul mediu este puternic dilatat și bogat în diverticuli intestinali. În cavitatea bucală se deschid canalele glandelor salivare duble. Ca organe de excreție sunt două perechi de tuburile lui Malpighi - tuburi ce plutesc în cavitatea corpului și se deschid la limita dintre intestinul mediu și posterior. Diplopodele sunt animale unisexuate, cu sexurile dispărțite
Diplopode () [Corola-website/Science/302232_a_303561]
-
chilopode sunt erbivore și se hrănesc cu vegetație sau materie organică aflată în descompunerea materiei. Câteva specii sunt omnivore sau carnivore și vânează alte artropode mici, cum ar fi insectele minoscule sau chilopode, sau chiar râme. Unele specii au Aparatul bucal adaptat suptului ce le permită să se hrănească pe sucurile plantelor. Multe diplopode umezesc hrana preventiv cu substanțe elaborate de glandele salivare. Din cauza viteze foarte lente de mișcare și incapacitatea lor de a mușca sau înțepare, principalul mecanism de apărare
Diplopode () [Corola-website/Science/302232_a_303561]
-
Pasta de dinți este o pastă (sau un gel) folosită pentru a curăța și îmbunătăți sănătatea și aspectul estetic al dinților. Se aplică cu periuța de dinți. Folosirea pastei de dinți este un semn al unei bune igiene bucale, ajutând la îndepărtarea plăcii dentare și a resturilor de mâncare dintre dinți și prevenind afecțiuni ale dinților și gingiilor. Prima referință la pasta de dinți vine din Egipt unde un manuscris din secolul patru AD recomanda o amestecătură de sare
Pastă de dinți () [Corola-website/Science/302260_a_303589]
-
Periuța de dinți este un instrument (obiect) care servește la curățirea dinților și păstrarea igienei cavității bucale. Periuțele de dinți au diferite tării ale periilor, mărimi și forme. Desoperiri arheologice în morminte egiptene datate circa 3.000 î.d.Hr. dovedesc, că prima periuță de dinți a fost un mic băț care se mesteca. A fost de
Periuță de dinți () [Corola-website/Science/302259_a_303588]
-
celorlalte trei degete. Palmele și tălpile sunt granuloase. Formula dentară este: 3•1•1•4/1•0•1•4 x 2 = 30. Incisivul inferior și primul incisiv superior sunt mari, caninul este mic, iar molarii sunt neascuțiți și tuberculați. Sacii bucali și cecul de 1,8-2,5 metri înlesnesc digestia frunzelor mari și fibroase de eucalipt care constituie hrana principală. Femelele au două mamele; marsupiul lor se deschide înapoi și se extinde în sus și înainte. Craniul este masiv și turtit
Fascolarctide () [Corola-website/Science/302354_a_303683]
-
Incisivii sunt folosiți pentru apucarea frunzelor, care sunt pasate premolarilor pentru a fi rupte de pețiol înainte de a fi date molarilor cu margini înalte pentru a fi mărunțite în bucăți mici. Koala pot, de asemenea, să păstreze hrana în sacii bucali înainte de a fi gata de mestecat. Molarii parțial tociți ai exemplarelor de vârstă mijlocie sunt optimi pentru ruperea frunzelor în bucățele mici, ceea ce înseamnă o digestie și o absorbție mai eficientă a nutrienților în intestine, care digeră frunzele de eucalipt
Koala () [Corola-website/Science/302351_a_303680]
-
Cavitatea bucală (lat. bucca = obraz), gura, orificiul oral sau orificiul bucal, este segmentul inițial, cranial, al tubului digestiv la mamifere și om. Fiind o deschidere a corpului care este delimitată lateral de obraji, superior de palat, inferior de planșeul bucal. Comunică cu
Cavitate bucală () [Corola-website/Science/302079_a_303408]