33,891 matches
-
subtilitate acea monodie erotică și eroică, diafană și dramatică, testimoniu al sintezei dintre serialism și tonalism, capabilă să digere muzici dintre cele mai diverse, precum melodia populară din Carinthia, cu ritm de vals lent (ländler) care se insinuează ca un cântec de lebădă al unui muzician prematur dispărut. De altfel, atmosfera concertului este una de requiem, justificându-se astfel atât elementele de gematrie conexă (program secret, cifre simbolice, melograme), cât și premonițiile compozitorului care rememorează, cu presentimentul morții, momente semnificative ale
Lupta cu inerția by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8870_a_10195]
-
apăsarea durerii pe care i-a provocat-o trădarea iubitului ei Solor, interpretat de John Kobborg, iar brațele ei ne-au povestit, fără vorbe, despre o suferință de neîndurat și ne-au cântat, cu fiecare freamăt al lor, un sfâșietor cântec de jale. Nu viteza amețitoare a turațiilor pe diagonală, nu tehnica ireproșabilă a întregii partituri de dans, nu munca imensă investită pentru a obține acest rezultat, și nici măcar calitățile fizice înnăscute nu contează la această artistă de excepție, ci toată
Mâinile care cântî și vorbesc by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8871_a_10196]
-
în cercul lor și, mai mult, nu ezită să îl recunoască de maestru. Excelenta editură timișoreană Brumar, specializată de ceva vreme în tipărirea unor superbe cărți de poezie, oferă o surpriză majoră admiratorilor lui Emil Brumaru prin publicarea neașteptatului volum Cântece de adolescent. Neașteptat pentru că poemele sunt scrise în anii 1957-1958 (cu mai bine de două decenii înainte de debutul în volum al autorului), în plină epocă proletcultistă. Aceste poeme sunt rodul inspirației unui autor care, la vremea respectivă, avea 17-18 ani
Ucenicia unui epicurian by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8865_a_10190]
-
abundent de la primele poeme. Totul este o celebrare a tinereții și a vieții în versuri ce îl prefigurează parcă pe Mircea Dinescu și al său strigăt orgolios-teribilist "Sunt tânăr, Doamnă". Volumul lui Emil Brumaru debutează cu poemul de-aici începe cântecul: "De-aici începe cântecul. Sunt pur/ Cristal înfipt în propria mea carne./ Degeaba mlaștini pâlpâie-mprejur/ Făptura zvelt țâșnită să-mi răstoarne./ Mă adâncesc în trudnicul murmur.// (...) Încrezător, cu sufletul inform,/ M-arunc din turnul unui 'nalt poem,/ Fără să
Ucenicia unui epicurian by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8865_a_10190]
-
Totul este o celebrare a tinereții și a vieții în versuri ce îl prefigurează parcă pe Mircea Dinescu și al său strigăt orgolios-teribilist "Sunt tânăr, Doamnă". Volumul lui Emil Brumaru debutează cu poemul de-aici începe cântecul: "De-aici începe cântecul. Sunt pur/ Cristal înfipt în propria mea carne./ Degeaba mlaștini pâlpâie-mprejur/ Făptura zvelt țâșnită să-mi răstoarne./ Mă adâncesc în trudnicul murmur.// (...) Încrezător, cu sufletul inform,/ M-arunc din turnul unui 'nalt poem,/ Fără să știu, fără să vreau
Ucenicia unui epicurian by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8865_a_10190]
-
Emil Brumaru știe - și se bucură - că este copil". Și continuă criticul, "... se remarcă în gesticulația celui ce se copilărește o știință a plăcerii specifică adultului". Excelentă observație, riguros confirmată de atitudinea față de adolescență a Eu-lui liric din actualul volum, Cântece de adolescență. Într-un poem precum adolescent confuz, ce drag îmi sunt..., poetul se autocontemplă admirativ, ca și cum s-ar privi din exterior sau de la înălțimea vârstei maturității. Așa cum bine remarca Alex Ștefănescu, el este conștient de faptul că se află
Ucenicia unui epicurian by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8865_a_10190]
-
căpșune// Ne gâdilă și-or să ne-mproaște-un sânge/ Răcoritor când măduva le-om frânge.// și dacă vrem să le luăm în mână/ Ciupercile ne umplu de smântână..." Apărut în excelente condiții grafice, ilustrat cu desenele Adrianei Lucaciu, volumul Cântece de adolescent este mai mult decât o antologie de texte destinată în primul rând istoricilor literari. Este o carte adresată tuturor iubitorilor de poezie ai anului 2008, o șansă neașteptată de a pătrunde în intimitatea sufletului de adolescent al unuia
Ucenicia unui epicurian by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8865_a_10190]
-
lumină crudă care seamănă cu lumina necruțătoare a amiezei în mijlocul deșertului. Explozia de violență din film ar fi argumentul acestui visător depășit de situație că s-a schimbat ceva fundamental cu America, așa cum documentarul lui Michael Moore, Bowling for Columbine ( Cîntec pentru un masacru, 2002) dorea cu orice preț s-o sublinieze. Filmul fraților Coen nu țintește neapărat în aceeași direcție deși zgomotul tradiției în America are adesea sunetul unei arme descărcate n-are importanță în ce - de la o cutie ruginită
Nicio țară pentru bătrîni by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8869_a_10194]
-
glorifică frumusețea vieții ostășești. Locotenent de rezervă, învățătorul Toderici își mînă trupa de "premilitari" la instrucție pe un marș cu versuri optimiste în metru popular: Vesel timpul primăverii, vesel sînt și eu... În schimb, legionarii din Bietul Ioanide mărșăluiesc pe cîntece cu text absurd înainte de a fi sinistru: Strigăm în ciuda sorții:/ "Să ne trăiască morții". Uneori însă, chiar militarii, care cunosc în materie de muzică, precum Moș Teacă, aproape doar semnalele codificate ale gorniștilor, trec la alte melodii. La un chef
Pentru urechile și sufletele personajelor by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/8895_a_10220]
-
semnalele codificate ale gorniștilor, trec la alte melodii. La un chef în cazarmă, ei pun să le cînte un recrut țigan, lăutar în viața civilă, care imită cobza cu o baionetă. Moș Teacă însuși, deplasat pe graniță la Kadikioi ascultă cîntecele de jale turcești ale unei Fatmé, vivandieră de vîrsta a treia. Pe front, Ștefan Gheorghidiu ascultă cîntece populare care îi ațîță dorul și neliniștea față de soția infidelă. Între liră și spadă există certe afinități. La I.L. Caragiale, Locotenent Mișu de la
Pentru urechile și sufletele personajelor by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/8895_a_10220]
-
cînte un recrut țigan, lăutar în viața civilă, care imită cobza cu o baionetă. Moș Teacă însuși, deplasat pe graniță la Kadikioi ascultă cîntecele de jale turcești ale unei Fatmé, vivandieră de vîrsta a treia. Pe front, Ștefan Gheorghidiu ascultă cîntece populare care îi ațîță dorul și neliniștea față de soția infidelă. Între liră și spadă există certe afinități. La I.L. Caragiale, Locotenent Mișu de la itendență interpretează vocal menuetul lui Pederaski alias I. Paderewsky. Probabil e vorba de celebrul menuet în sol
Pentru urechile și sufletele personajelor by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/8895_a_10220]
-
menuetul lui Pederaski alias I. Paderewsky. Probabil e vorba de celebrul menuet în sol major, op. 14. Interpretarea "din gură" și "deasupra armoniei apelor" trebuie să fi fost apropiată ca efect de a măgarului din povestirea Ion. Dar dacă un cîntec place tuturor, ce poți face? Copitatul interpreta un cîntec popular italian care se pretează instrumentelor de suflat: Carnavalul din Veneția. Opinia critică a lui Ion îi aduce omului o chelfăneală. Femeile lui I.L. Caragiale sînt dornice așadar de muzică sentimentală
Pentru urechile și sufletele personajelor by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/8895_a_10220]
-
de celebrul menuet în sol major, op. 14. Interpretarea "din gură" și "deasupra armoniei apelor" trebuie să fi fost apropiată ca efect de a măgarului din povestirea Ion. Dar dacă un cîntec place tuturor, ce poți face? Copitatul interpreta un cîntec popular italian care se pretează instrumentelor de suflat: Carnavalul din Veneția. Opinia critică a lui Ion îi aduce omului o chelfăneală. Femeile lui I.L. Caragiale sînt dornice așadar de muzică sentimentală precum citatul menuet, romanța Portretul pe versuri de Sion
Pentru urechile și sufletele personajelor by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/8895_a_10220]
-
Robaudi la pian, în salon, decît Paderewsky din gură, pe coclauri, cu trăsurile la pas. Încă și mai bizar, sau poate semnificativ, e faptul că numele polițistului care, la finalul Scrisorii pierdute, solicită să înceapă Muzica! Muzica! vine de la un cîntec și un joc populare. Pristandaua este un dans tradițional asemănător cu "Brîulețul", un fel de bătută pe loc, jucat de bărbați prinși în șir. Spre deosebire de "Tontoroiul" jucat de femei. De unde vine expresia "a juca tontoroiul", adică a dănțui fără ritm
Pentru urechile și sufletele personajelor by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/8895_a_10220]
-
numeroase de iubire, dor și jale (La șalul cel negru, pîngeam în tăcere). Versurile narează faptele eroilor care le ascultă, hoți și dezertori (Am fugit de la armată/ pentru-n puișor de fată). Aceștia se identifică pînă la plîns cu personajele cîntecelor. Studentul mutat în mahala, Pricopie, are gramofon și plăcile poartă cîntece sentimentale, mai ales tangouri care o vrăjesc pe fata minoră a gazdei. Cînd e înjunghiat, șeful de bandă Bozoncea cere, ca ultimă dorință, să fie dus la groapă cu
Pentru urechile și sufletele personajelor by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/8895_a_10220]
-
în tăcere). Versurile narează faptele eroilor care le ascultă, hoți și dezertori (Am fugit de la armată/ pentru-n puișor de fată). Aceștia se identifică pînă la plîns cu personajele cîntecelor. Studentul mutat în mahala, Pricopie, are gramofon și plăcile poartă cîntece sentimentale, mai ales tangouri care o vrăjesc pe fata minoră a gazdei. Cînd e înjunghiat, șeful de bandă Bozoncea cere, ca ultimă dorință, să fie dus la groapă cu muzică. Fără lăutari, cheful nu are haz! La Borțoasa, cîrciuma hoților
Pentru urechile și sufletele personajelor by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/8895_a_10220]
-
chemat-o Zarada, adică Minunata, fiind ea o țigancă prostituată și artistă de circ. Văzîndu-l și ascultîndu-l pe Vasile la Vulpea Roșie (unde într-adevăr acesta a cîntat), Zaraza se îndrăgostește și îi devine amantă. Supărat de enormul succes al cîntecului, Zavaidoc cere unui bandit vestit să-l ucidă pe rival, ceea ce tîlharul refuză din motive estetice: îi plăcea și lui să-l asculte pe cîntăreț. Găsește însă o soluție și trimite un subaltern al său care o ucide pe Zaraza
Pentru urechile și sufletele personajelor by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/8895_a_10220]
-
Versurile lui Tagle Lara s-ar traduce precum că "mă țineam în urma unei fuste, în urma fustei, vai!". Umblam deci după fusta ei! În orice caz, Mircea Cărtărescu e unul dintre puținii autori de la noi care a dedicat o povestire unui cîntec și unor cîntăreți reali, atribuindu-le o aventură palpitantă și a creat-o pe Zaraza-femeia, o plauzibilă victimă a iubirii. Tot Cristian Vasile a cîntat șlagărul Iubesc femeia care poate i-a sugerat scriitorului titlul faimoasei sale justificări: De ce iubim
Pentru urechile și sufletele personajelor by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/8895_a_10220]
-
drept cale de inoculare a ei. Cu alte cuvinte, în măsura în care poți vindeca, în aceeași măsură poți îmbolnăvi. Și astfel, după cît de strîmbe ne sînt gesturile, după cît de haotice ne sînt dansurile și după cît de nemelodioase ne sînt cîntecele putem să ne dăm seama de cîtă sănătate ne-a mai rămas și de cît de contagioși putem fi pentru cei cu care intrăm în contact. În privința aceasta, cartea filozofului atenian Evanghelos Moutsopoulos e ca radiografia unei malformații: ea ne
Rețeta armoniei lăuntrice by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9797_a_11122]
-
Cubleșan, Gabriel Dimisianu, Victor Felea, Al. Piru, Valentin Tașcu, Leon Baconsky, Gh. Grigurcu, Aurel Rău. Așa cum precizează Liviu Grăsoiu, opera lirică a lui Emil Giurgiuca s-a concretizat doar în cinci volume, Anotimpuri (1938), Dincolo de pădure (1943), Poemele verii (1964), Cântece de țară (1967) și Semne pe scut (1972), reluate parțial în edițiile de autor Poezii (1968) și Poeme (1989), aici adăugând și câteva inedite. Cu toate acestea, Emil Giurgiuca s-a impus drept un poet de profundă viziune personală, cu
Destinul unui poet by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/9820_a_11145]
-
conferă o notă de intimitate spațiilor publice, prefăcându-le într'un fel de saloane sub cer deschis. Iar dacă vreți să știți cum îl chema pe arhitectual care a stilizat "casa portugheză ca'n basme" (sau, mai curând, ca în cântecul Amáliei Rodrigues), atunci rețineți numele acestui Ion Mincu lusitan: Raul Lino (1879-1974). Portugalia oferă din plin ambianțe ideale pentru etalarea frumuseții artistice. De când sunt implicat direct în acțiunea de diseminare a culturii române în mediul lusitan, devin tot mai conștient
Frânturi lusitane - Tărâm al ambianţelor faste by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9848_a_11173]
-
celui mai închegat, mai stabil, mai complex în cele din urmă, brand din poezia română a ultimului deceniu. El are deja înainte adversari vechi sau noi și galerii imposibil de mulțumit, iar înapoi numeroase amintiri și mostre de folclor urban, cântece și postere. Cum s-a construit, în etape sau plenar, această imagine contează mai puțin. E cât se poate de clar că un merit important l-a avut biografia sa, deopotrivă tulbure și turbulentă, că militantismul politic i-a asigurat
Controlul tehnic al calităţii by Cosmin Ciotloş () [Corola-journal/Journalistic/9864_a_11189]
-
o găsi mahmur,// Voi da cu tifla'n omenirea toată,/ Intrând apoi, cu plosca ridicată,/ În turma ta, bătrâne Epicur". Dincolo de această filă volantă, goliardică, în felul ei, poeziile sînt grupate pe cicluri. Primul, purtînd dojana unui simbolism fugar, e Cîntecele toamnei: Tăcerea putredă din parc,/ Din întomnatul parc,/ Tăcerea putredă din parc/ A'ncremenit sub lună.// Și trece vântul, trist monarc,/ Și frunze moarte-adună." (Dincolo). Un cadru care explică o patimă... estetică, știuta, de la Bacovia, "vreme de beție". Titlul ciclului
Soiuri busuioace by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9846_a_11171]
-
tot roșul cade'n lac./ De-acolo, iaca, nu mai are unde.// Se'ntunecă și-al cerului topaz/ Rămâne-n ochi de Ťladyť la ferești,/ Pe când îmi spun la poartă, în extaz:/ Frumoase-s parcurile englezești!". Aproape da-da, din Cântece de ospiciu, sînt cele opt Cîntecele, între moartea unui vecin de pat și Acuma am murit. Pentru copilăreala lor și pentru cruzimile inocenței în care cazi din oboseală a minții, merită citate pe îndelete. De pildă: "Vecinul meu era bolnav
Soiuri busuioace by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9846_a_11171]
-
ipostaze a parodiei, descoperim funcția ei explicativă și creaoare. De multe ori, Sorescu se prevalează de termeni de o mare generalitate, dar cu o capacitate sinonimică relativ redusă, cum ar fi, în poezia Am legat...: ochi, păsări, frunze, nori, verde, cântec, tristețe, iubire, soarele, nopțile, timpul, să mă găsească; și acest fapt contribuie la facilitarea operației de traducere. Despre toate acestea și despre multe alte aspecte ale operei soresciene am discutat în zilele de 23, 24 și 25 februarie, la "Zilele
Zile Marin Sorescu by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/9860_a_11185]