3,117 matches
-
greața ce mă cuprindea când, toată ziua bună ziua, o întâlneam pe vecină la bucătărie sau la WC, sau atunci când treceam prin pasajul sordid care ducea spre intrarea în imobil. Pasajul ăsta vopsit cu ulei de culoare cafenie, unde bețivii de la cârciuma de stat - care înlocuise fosta brutărie - se ușurau pe ziduri în timpul nopții, a fost una din grozăviile acelor timpuri din viața noastră. Astăzi, datorită unui efect selectiv al memoriei, mi se întâmplă să mă gândesc cu o oarecare nostalgie la
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
care-i vedeam acum în piață, proletari la coadă, cu plasele în mâini, în fața magazinelor de stat, dacă avuseseră șansa să nu fie hăituiți, ca Damian Marinescu, a cărui brutărie fusese transformată în local de stat, adică un fel de cârciumă de mahala, la parterul imobilului nostru. În vreme ce ne instalam la Damian Marinescu, o parte dintre prietenii noștri sau dintre cunoștințe dispăreau la adrese necunoscute. Unii în alte cartiere ale orașului, alții, pe care reforma agrară din 1949 îi surprinsese la
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
constata, așa cum, de altfel, apreciau și V.Pasti, M. Miroiu și C. Codiță în” România-starea de fapt” (1997),că: „dezvoltarea comerțului și serviciilor în rural, după 1989, s-a mărginit până acum, în principal, la înmulțirea numărului de bufete și cârciumi,refăcând o structură de comerț și servicii astfel familiară satului românesc, dar foarte puțin favorabilă modernizării... Ruralul elimină serviciile având de trei ori și jumătate mai puțini lucrători în servicii și comerț decât urbanul”. Spațiile comerciale ( în număr de 14
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
comerț decât urbanul”. Spațiile comerciale ( în număr de 14) existente din inițiative particulare sunt sărace în ceea ce privește profilul de desfacere, majoritatea rezumânduse la magazine mixte și baruri . Așadar, rețeaua comercială în comuna Șipote se reduce la funcționarea localurilor, bufetelor, cârciumilor, a magazinelor mixte și a târgurilor de joi. Dezvoltarea prestărilor de servicii și a rețelei comerciale ar avea un aport specific în procesul de modernizare. Toți indicatorii analizați arată o echipare edilitară destul de slabă a comunei Șipote, dar care ar
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
armatei a doua conduse de Jány Gusztáv i-ar fi revenit apărarea față de contraatacul românesc și ocuparea orașului Oradea-Mare (Nagyvárad). Un subiect preferat, de actualitate încă, al discuțiilor neoficiale de la sfârșitul conferințelor pe teme de istorie sau al serilor la cârciumă, animate de dezbateri înfierbântate este întrebarea: care ar fi fost perspectivele conflictului armat român-maghiar din august 1940? Armata română - oarecum demoralizată din cauza pierderilor de teritoriu, dar bine echipată și încă pregătită de luptă în spatele perfecționatului său sistem de apărare fortificat
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
administrației locale. În tomna lui 1943, Bartók Mihály, prefectul general al plasei Aghireșu (Egeres), comitatul Cluj, a refuzat, pur și simplu, ca pe teritoriul jurisdicției sale această cooperativă "Furnica" să primească autorizație de funcționare, deoarece cooperativa dorea și deschiderea unei cârciumi. Șeful administrației locale și-a menținut punctul de vedere și, după ce președintele cooperativei "Furnica", Korparich Ede, a intervenit la prefect, care a dispus ca subalternul său să rezolve afacerea. Președintele, în timp ce invoca extinderea cooperativei românești "Plugarul", găsise un argument și
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
a menținut punctul de vedere și, după ce președintele cooperativei "Furnica", Korparich Ede, a intervenit la prefect, care a dispus ca subalternul său să rezolve afacerea. Președintele, în timp ce invoca extinderea cooperativei românești "Plugarul", găsise un argument și în favoarea motivării autorizației pentru cârciumă. "Pe teritoriul plasei Aghireșu maghiarii trăiesc în diaspore, deci nu pot să subliniez îndeajuns cât de însemnată ar fi această sănătoasă organizare cooperatistă"37. Altminteri, "Furnica" a profitat îndeajuns de pe urma re-anexării: subvențiile de la guvernare și transporturile militare au influențat în
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
tineri secui, veneau să-și încerce norocul în capitală, ca servitoare, muncitori în fabrică sau controlori de bilete la Beszkárt (BSZKT - "Societatea de Transport în Comun"). Duminicile se întâlneau în jurul gării Keleti (Gara de Est - n.tr) sau într-o cârciumă din strada Csengeri. Este foarte important de adăugat că planurile grandioase de transmutare sau chiar de evacuare, imaginate de diferite asociații, persoane oficiale, activiști sau ofițeri, nu s-au ridicat niciodată la nivel de politică guvernamentală. Toți prim-miniștrii din
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Să sărute și gurița Of, Nae, Nae! Hai pune pernița jos, Of, Nae, Nae! Și te pupă cu folos Of, Nae, Nae!” Seara, după ce fetele plecau acasă (la asfințitul soarelui) atât tinerii fără familii cât și familiștii se retrăgeau la cârciumă unde, până noaptea târziu consumau băuturi alcoolice. După 1930, populația începe să se „modernizeze”. Apar valsul și tangoul. Acum, alături de dansurile vechi se dansau și cele moderne în cadrul „balurilor”. Acestea se organizau atât în saloanele cârciumarilor cât și în sălile
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
18 elevi - clasa a III a - 6 elevi Elevii învățau în fostul local al Primăriei, nu aveau bănci și stăteau pe niște butuci de lemn. În 1877 s-a înființat școala cu un singur post în satul Drăgăneasa, într-o cârciumă boierească, pe locul unde se află astăzi noul local de școală. Prima învățătoare a fost Elena Teodorescu care în 1897- 1898 a funcționat cu trei clase astfel: - clasa I - 41 elevi - clasa a II a - 6 elevi - clasa a III
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
publică, fapt ce Îl determină pe istoricul Alexandru Cebuc să afirme, cu o doză vizibilă de ironie (Cebuc 1964: 108): „În cartierul Veseliei nu-i niciun dispensar, niciun medic. În schimb există două cimitire―. Lipsa dotărilor era „compensată― de numeroasele cârciumi din cartierele mărginașe, acestea fiind contemporane cu primele case ce se ridicau În acele cartiere - În aceste zone periferice exista câte o cârciumă la 108 locuitori sau, considerând această raportare prin excluderea copiilor, câte una la 27 de posibili clienți
Polarităţile arhitecturi by Irina Calotă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92845]
-
nu-i niciun dispensar, niciun medic. În schimb există două cimitire―. Lipsa dotărilor era „compensată― de numeroasele cârciumi din cartierele mărginașe, acestea fiind contemporane cu primele case ce se ridicau În acele cartiere - În aceste zone periferice exista câte o cârciumă la 108 locuitori sau, considerând această raportare prin excluderea copiilor, câte una la 27 de posibili clienți (Cebuc 1964: 108). Modul de așezare a acestor noi locuitori ai capitalei este explicat de Dumitru Șandru prin raportare la originealor rurală. Chiar dacă
Polarităţile arhitecturi by Irina Calotă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92845]
-
copil în brațe, se desprinse de lângă gard, să mă dumirească:Noi femeile, tare suntem bucuroase... că doamna are inimă tare bună... Dumnezeu s-o ție sănătoasă. Doamna m-o învățat carte, dânsa sfătuiește la nevoie!... Bărbații stau mai mult la cârciumă...doamna o să șadă la școală și la primărie!” Luiza Zavloschi și soțul ei erau pe prima pagină a ziarelor. Doamna învățătoare devenise protagonista feminismului românesc. Ziarele o descriau astfel: „cu înfățișarea de gospodină grijulie, cu zâmbetul totdeauna pe buze”. Reporterul
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
14, Lăcrămioara Berechet aduce conceptul de nume epifanic, realizând lecturi ale acestui tip de nume pentru Dorina din Șarpele, Emanuel din Podul, Andronic din Șarpele, pentru toponimele din Pe Strada Mântuleasa; omonimia instituită între numele proprii ale străzilor și ale cârciumelor, reprezintă "o modalitate de ocultare a sacrului și de ambiguizare a discursului narativ"15. Toponimul Cernavodă din Podul este citit în limbaj indirect, iar numele "fanic" al lui Adrian din nuvela În curte la Dionis este interpretat ca anagramă și
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
din grecescul mantike, artă a divinației, mantică; în acest sens, "Fărâmă este cel care cunoaște semnele ascunse ale timpului, este hermeneutul semnelor vremii și al marelui text"487. În această geografie mitică, toponimul este sub semnul solarității 488: așa este cârciuma Floarea Soarelui de pe strada Popa Soare, unde cântă Leana. Strada Mântuleasa este un loc sacru, privilegiat, într-o geografie mitică din care face parte și Insula Șerpilor unde dispare Darvari, simbol al unei realități absolute, populată de ființe-arhetip, care nu
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
sensul mitului orfic, anume că Orfeu nu se adresa elitelor, ci oamenilor de rând, pentru a obține mutația "fără de care lumea e sortită auto-destrucției". De aceea, Poezia are o valoare politică; Adrian își încredințează mesajul Leanei care îl "cântă" în cârciumi și grădini de vară, ceea ce amintește de un motiv gnostic, inactivitatea bărbatului. În acest sens, Eliade apropia nuvela de filmul lui Bergman, The Magician, unde Profetul (="Simion Magul") e mut și se "exprimă" prin soția sa (=Elena). Adrian reeditează soarta
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
mesajul ascuns" al discursului lui Adrian. Leana este mesagerul care transmite ("împrăștie") cântecele zeului, ale lui Dionis; unul dintre numeroasele avataruri ale artistului eliadesc, artist care ispășește o vină tragică ("pentru păcatele mele mi-a fost dat să cânt prin cârciumi"525) sub un nume de împrumut ("nu mă cheamă așa. Pentru păcatele mele am ajuns să cânt prin cârciumi și oamenii îmi spun Leana. Dar eu n-am fost făcută pentru asta"526). La fel ca Marina din Pe strada
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
numeroasele avataruri ale artistului eliadesc, artist care ispășește o vină tragică ("pentru păcatele mele mi-a fost dat să cânt prin cârciumi"525) sub un nume de împrumut ("nu mă cheamă așa. Pentru păcatele mele am ajuns să cânt prin cârciumi și oamenii îmi spun Leana. Dar eu n-am fost făcută pentru asta"526). La fel ca Marina din Pe strada Mântuleasa deține secretul timpului: are mereu aceeași vârstă - cam douăzeci și cinci de ani. Periodic dispare, cu o expresie frecventă a
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
cărora toți vor trăi "beatitudinea fără nume". Asemeni lui Dionysos, zeul care se arată dintr-o dată și dispare apoi în chip misterios, cunoscând epifanii și ocultări periodice, Leana dispare din această mito- geografie terestră, ca apoi să reapară la o cârciumă modestă. ""Dispariție", "ocultare" sunt expresii mitologice ale coborârii în Infern, deci ale "morții"" scrie Eliade în Istoria credințelor...527. Ca urmare, catabasei miticului poet corespund disparițiile Leanei în căutarea amnezicului Adrian ale cărui mesaje le preia. Numele pe care îl
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
ca ho didoùs tòn oīnos, cel care dă vinul 530), Lenaion, Leneienele; Heraclit precizează despre cuvântul "Lenai" și verbul "a îndeplini Lenai" se foloseau ca echivalent pentru "bacante" și "a bacantiza"531. Leana dă glas unor vechi cântece doar la cârciumele modeste; când cântecul a devenit cunoscut, adică "un mister popularizat"532, ea refuză să-l mai cânte. Vehicule ale mesajului sacru, cântecele Leanei se adresează oamenilor de rând care trăiesc fără gândul salvării, amnezici 533; cântecele ei declanșează anamneza 534
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
numele de locuri din această mito-geografie bucureșteană, două rețin atenția. Unul este Floarea-soarelui, unde apare Orfeul feminin pentru prima dată prin 1920-22, și spune tuturor că "n-o cheamă Leana, dar că așa a fost ea blestemată, să cânte prin cârciumi..."588. Dublarea simbolului (cârciuma se află pe strada Popa Soare) care o așază sub semnul solarității, obiceiul ritualic dionisiac consacrat prin actul de a bea din paharul "vreunui tinerel", acompanierea cu o vioară din altă țară și din alt veac
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
această mito-geografie bucureșteană, două rețin atenția. Unul este Floarea-soarelui, unde apare Orfeul feminin pentru prima dată prin 1920-22, și spune tuturor că "n-o cheamă Leana, dar că așa a fost ea blestemată, să cânte prin cârciumi..."588. Dublarea simbolului (cârciuma se află pe strada Popa Soare) care o așază sub semnul solarității, obiceiul ritualic dionisiac consacrat prin actul de a bea din paharul "vreunui tinerel", acompanierea cu o vioară din altă țară și din alt veac (cum i se pare
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
curte la Dionis, loc care stă sub semnul renunțării la solaritate, la orficul instrument, și la ritualul mistic dionisiac practicat la Floarea -soarelui. Melancolia de la Platani o prelungește pe cea de la Floarea-soarelui. În ultima vreme, când Leana cântă la alte cârciumi modeste ca Albatros, Trei ochi sub plapumă, Dorul Ancuții, Dor mărunt, Scrânciob, "felul ei de a fi și de a cânta" s-a schimbat: repertoriul e mai mult format din melodii "adaptate de ea pe versuri de poeți contemporani", iar
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Platani sunt observate de Hrisanti: "Aici, la "Platani", am observat asta mai demult, revine întâia oară după treizeci de minute, iar a doua oară, după vreo cincisprezece"590. Lăcrămioara Berechet remarca omonimia instituită între numele proprii ale străzilor (Popa Soare), cârciumelor (Floarea-Soarelui, Trei ochi sub plapumă, La Platani) din geografia mitică bucureșteană și simbolistica pe care acestea o desemnează, omonimie care devine "o modalitate de ocultare a sacrului și de ambiguizare a discursului narativ"; aceste nume proprii "epifanizează misterul prin sugestia
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
situație-limită. Conform teoriei sacrului irecognoscibil, personajele își ascund natura în nume de camuflaj: Doftorul (din Pe strada Mântuleasa), Leana (În curte la Dionis) care ispășește o vină tragică ("nu mă cheamă așa. Pentru păcatele mele am ajuns să cânt prin cârciumi și oamenii îmi spun Leana. Dar eu n-am fost făcută pentru asta"). În Pe strada Mântuleasa, Zamfira este numele de împrumut al Marinei, care asemeni străbunicii ei învață oamenii să vadă (la un alt nivel, însă, privind operele de
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]