4,175 matches
-
de la Densuș, Densusianu . Ovid Densusianu s-a născut la 29 decembrie 1873, la Făgăraș. Fiu al lui Aron Densusianu, profesor la Universitatea din lași, nepot al lui Nicolae Densusianu, istoric al revoluției lui Horia, Ovid Densusianu aparține unui neam de cărturari tramsilvăneni care au încercat de-a lungul vieții lor să descifreze originile limbii și ale poporului român. Începe școala primară în Satul Lung, o continuă la Făgăraș și Brașov, la Iași urmând studiile secundare la Liceul Național și la Școala
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
surse" și paparazzing cu "imagini-șoc". Aveam să aflu abia acum, citind cu atenție colecția de denunțuri apărută în DAGI (vezi infra, în note), că omisese o scenă-cheie, la care asistase. Absentă de pe piața media de atunci, funcțională în mediile de cărturari selectate și dezvoltate sub regimul de "democrație socialist-națională", cultura people-ară intra în acțiune. Sursa era autorizată pentru că era însăși Autoritatea (Șefa Supremă Comună, proaspăt înscăunată după un happening democratic, pe față adulată...), de care era legată prin ombilicul epistolar. Toți
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
noua limbă de lemn, invocat mai ales atunci când nu poți spune lucrurilor pe nume sau nu poți scoate documentele la vedere). Colecția de narațiuni caracteriale și caracterizante transmise (oral sau scris) superVizorilor din poliția însărcinată cu nebuloase răspunderi în lumea cărturarilor (pretextul fiind "protecția informativă" a patriei) publicată sub titlul de Documente antume ale "grupului din Iași ridică doar un colț din vălul care a protejat acea lume (fascinantă și eternă) și "ochiul (plătit din ban) public", a cărui eficiență este
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
fi fost întâmplător?) cu textele în aceleași publicații: volumul Metalimbaj și literatură, apărut la Iași, la care "lect. dr. Luca Pițu" era și "secretar științific de redacție", ceea ce presupună că i-ar fi "lecturat" producția, cum se spune în româneza cărturarilor, apoi la "Cahiers roumains d'études littéraires", revistă creată pentru exportul aparenței libertății de gândire din "epoca de aur". Orizonturile erau diferite: dacă viitorul analist de teme deșucheate ale epocii scria aplicat despre Limita extremă a genului epidictic (convocând autori
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
sau poate măcar "chic") iar Elpi este doar un sinistru porno-sexisto-(homo)-nespălatmisogin, care nu ezită să denunțe în spațiul public efervescența hormonală din mediul academic 111, arta partajării beneficiilor colaterale sau redistribuirea cărților (nu a celor din biblioteci) între cărturari după plumbuirea "sinistrului și a odioasei" etc. În fapt, îmi permit să contra-pun (în sensul confruntării imagistice) două secvențe din epoci diferite construite în regimul expresiei pudice pentru a-l evidenția pe "celălalt Pițu", scos la lumină de două pagini
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
Cine a fost Mihail Kogălniceanu? Este un tânăr bătrân, un om deplin, un bărbat patriot și învățat”, spunea despre Mihail Kogălniceanu, unul dintre contemporanii săi, transilvăneanul Aaron Florian, care-l cunoscuse la începutul anului 1840, în București. În acel moment, cărturarul moldovean, avea doar 23 de ani, o vârstă care, mai târziu, ar putea greu să pară aceea a unei depline maturități. Se afirmase însă deja ca o personalitate a culturii românești și își anunța constanta prezență în prim-planul acesteia
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
înainte de toate, ca produsul unui efort colectiv, în care s-au contopit diferitele inițiative și acțiuni individuale. Afirmarea ei nu s-a realizat totuși decât treptat; de pe altă parte, Dacă sub raportul atitudinii față de trecut și față de importanța cunoașterii acestuia, cărturarii vremii se plasează pe poziții asemănătoare, identice chiar uneori, contribuția concretă a fiecăruia dintre ei la dezvoltarea istoriografică nu este și nu putea fi aceeași. Cu Mihail Kogălniceanu se poate vorbi de un apogeu al istoriografiei pașoptiste. Este adevărat, raportul
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
nu este și nu putea fi aceeași. Cu Mihail Kogălniceanu se poate vorbi de un apogeu al istoriografiei pașoptiste. Este adevărat, raportul între tradiție 6 și inovație în opera sa nu este atât de net în favoare acesteia din urmă, cărturarul preluând nu numai prețuirea pentru istorie a înaintașilor și contemporanilor săi, ci și multe dintre ideile lor. El a reușit să ajungă însă la o viziune mai amplă și, în același timp, mai profundă asupra domeniului, să elaboreze lucrări superioare
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
înaintașilor și contemporanilor săi, ci și multe dintre ideile lor. El a reușit să ajungă însă la o viziune mai amplă și, în același timp, mai profundă asupra domeniului, să elaboreze lucrări superioare, prin fond și formă, celor ale altor cărturari din epocă, după inițiativele sale au imprimat noi impulsuri cercetării trecutului și iau asigurat o mult mai largă bază documentară. Prin aceste merite, Kogălniceanu este, alături de Bălcescu, dar precedându-l principalul istoric al epocii pașoptiste și una dintre cele mai
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
Kogălniceanu este ca spirit, produsul acelorași împrejurări generale care au determinat interesul major pentru istorie al generației de la 1848; în explicarea ei însă nu pot fi omise anumite elemente particulare. Considerarea acestora din urmă este necesară pentru a înțelege de ce cărturarul s-a ridicat la un nivel superior aceluia al înaintașilor și contemporanilor săi. Un loc special îl ocupă însușirile sale intelectuale ieșite din comun capacitatea de asimilare, de analiză, de sinteză atitudinea reflexivă dar și realistă, vocația enciclopedică, aptitudini artistice
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
comun capacitatea de asimilare, de analiză, de sinteză atitudinea reflexivă dar și realistă, vocația enciclopedică, aptitudini artistice de excepție. Toate la un loc au putut fi ușor valorificate astfel încât el s-a bucurat de condiții mai favorabile decât ale altor cărturari ai generației sale Cea mai amplă teoretizare pe care ne-a lăsat-o generația de la 1848 asupra istoriei se află în Cuvânt pentru deschiderea cursului de istorie națională. Autorul său, Mihail Kogălniceanu, a preluat aici multe din ideile emise anterior
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
fieștecare profesie află în ea reguli de purtare, sfat de la îndoirile sale, învățătură la neștiința sa, îndemn la slavă și la faptă bună”; Dacă pentru oamenii de stat și pentru oficialități istoria oferă un îndreptar practic de acțiune, dacă pentru cărturar ea dă posibilitatea unei mai bune înțelegeri a lumii, pentru celelalte categorii experiența istorică este considerată un punct de vedere moral. Sub acest raport atrage atenția modul în care istoricul concepe utilitatea ei pentru „simplul particular”, care „în cetirea istoriei
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
socotim de nimică” atunci când cunoaștem marile nenorociri ale trecutului. Ideea, pe care Mihail Kogălniceanu a preluat-o dintr-o scriere anonimă de la începutul secolului și asupra căreia va reveni mai târziu are la prima vedere, o evidentă notă de resemnare; cărturarul găsește însă aici și suportul unui tonifiant moral. Referindu-se la exemplele celebre ale lui Socrate și Aristide el se întreabă dacă ăi este cu putință ca cineva, însuflat de asemenea pilde, să nu-și îmbărbăteze caracterul să nu dorească
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
prezintă istoria națională. Această credință comună gânditorilor pașoptiști trebuie pusă, în legătură cu cerințele epocii, cu climatul romantic al vremii. Originile ei pot fi puse în legătură cu renovarea modalității de considerare a trecutului de către umanism, curent strâns legat de cultivarea istoriei naționale. La cărturarii noștri din secolul al XVII lea, însemnătatea vitală a istoriei proprii este cât se poate de evidentă. Pentru Grigore Ureche, pentru Samuil Micu, la fel ca mai târziu cunoașterea propriului trecut constituie un atribut al înseși condiției umane. În secolele
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
critica adusă unor exagerări în legătură cu alte probleme., determinate îndeosebi de aceea ce s-ar numi mai târziu „ anacronismul psihologic”. Firește, afirmată în mod expres, strădania sa de a scrie o istorie nepărtinitoare, obiectivă, nu putea ajunge la o completă materializare; cărturarul a fost strâns legat de realitățile epocii sale, chiar dacă le-a înțeles într-o manieră mai aparte, pe când opera sa istorică trebuia în mod necesar să le reflecte. În ordine cronologică, atenția lui Mihail Kogălniceanu s-a îndreptat totuși mai
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
încercarea de a publica, împreună cu Costache Negruzzi, cu care va realiza mai multe și felurite colaborări, operele lui Dimitrie Cantemir, intenție care constituie unul din cele mai ample proiecte editoriale ale vremii. Proiectul a avut un ecou favorabil printre 10 cărturari vremii după ce prospectul a fost publicat, la 1 decembrie 1838 în „Albina Românească”, el a fost reluat în mai multe periodice, însoțit de elogioase note introductive. De asemenea inițiativa a găsit și aprobarea lui Mihail Sturdza. Cu toate acestea, ea
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
a plăti nimic înainte. În cele din urmă însă Mihail Kogălniceanu nu a reușit să publice decât trei volume incluzând doar cronicari moldoveni, într-un interval de șapte ani. Chiar astfel însă, editarea lor pentru care a primit sprijinul unor cărturari și boieri, a constituit un moment remarcabil în istoriografia românească. Lucrări de o circulație restrânsă au căpătat o largă răspândire, constituind și comode instrumente pentru istorici. Unele din cronicile publicate de el sunt utile încă și astăzi. În 1872, Mihail
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
va lăsa niciodată dezarmată.”. În finalul lucrării autorul semnalează că dintre cârmuitorii acelor vremi, trei bărbați care au lucrat mână în mână, se așează în jurul lui Carol: Mihail Kogălniceanu, I.C. Brătianu și C.A. Rosetti. Mihail Kogălniceanu, am luminat și cărturar de preț, cunoscător adânc al istoriei neamului și a firii românești, este o inteligență vie, un talent minunat, dar mai presus de toate este o autoritate în înțelesul cel mai bun al cuvântului. Horia Furtună, în lucrarea intitulată ,Războiul pentru
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
o istorie a Moldovei „îmi propun să 42 scriu când voiu avea vreme, istoria Moldovei” apoi planul se lărgește, vrea să trateze despre faptele și așezămintele, cultura, datinile românilor de oriunde. În capitolele următoare, Iorga oglindește bogata activitate a ilustrului cărturar român. Mihail Kogălniceanu este prezentat de către autor ca înfățișând România într-un moment de cumpănă. „Într-un moment greu România a trebuit să aleagă, puterile o părăsiseră. Eram în legătură și cu Turcia și cu Rusia, care făceau parte deopotrivă
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
a constituit un moment de maximă afirmare a națiunii române. Acțiunea militară a avut ca suport un puternic efort material al diferitelor categorii sociale, concretizat în subscripții benevole și ofrande, ea fiind însuflețită și imortalizată de cei mai de seamă cărturari ai vremii. Trebuie să subliniem în mod deosebit că sprijinirea luptei pentru independență nu sa limitat numai la vechea Românie; Un sprijin activ a venit și din partea românilor bănățeni, bucovineni, și transilvăneni care vedeau în cucerirea independenței de către frații lor
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
unui simplu muritor. Pe scurt, în cei cinci sute de ani scurși de la moartea sa, pe lîngă festinurile sangvinare, înfricoșătorul Drakul s-a îndeletnicit și cu crearea unei ... biblioteci. Îi șoptește, cumva conspirativ, lui Rossi: "În sufletul meu sînt un cărturar, așa cum sînt și războinic, iar aceste cărți mi-au ținut companie de-a lungul anilor." Țepeș pare, într-adevăr, un cititor împătimit. Cu profesorul american de față, se adîncește, la un moment dat, în lectură, uitînd de sine și făcînd
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
în procesul integrării (complete) a vechiului imperiu în civilizația Apusului. Pamuk folosește mereu individualitatea (personajul) pentru a sonda generalități cu miză cultural-mentalitară (istoria). Romanele sale istorice merg, ca atare, în aceeași direcție. În Beyaz Kale/Castelul alb, din 1985, un cărturar italian, luat prizonier în Imperiul Otoman, suferă sub impactul noii culturi mutații identitare majore, iar, în capodopera Benim Adim Kirmizi/Mă numesc Roșu, plasat în secolul al XVI-lea, filozofia lumii orientale vechi se ciocnește de stereotipurile culturale, caracteristice universului
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
istoricul literar Elvira Sorohan...............................95 Ștefan Borbély, Concert de închidere....................................95 Bogdan Crețu, Doamna Sorohan........................................100 Doina Curticăpeanu, Întoarcerea spre timpul vechi...........103 Loredana Cuzmici, Literatura pe mai multe portative........108 Florin Faifer, Seducția spiritului efervescent.....................119 Emanuela Ilie, Un cărturar autentic....................................123 Grigore Ilisei, Comorile vechimii scrisului românesc într-o lumină nouă......................................................127 Ioan Milică, Povești cu tâlc.................................................131 Ilie Moisuc, Elvira Sorohan în căutarea autorului pierdut.........................................................134 Dan Gabriel Onțeluș, Excelența caracterului (elogiu Doamnei Elvira Sorohan)..............................147 Antonio Patraș
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
nr. 1, p. 21-23. SOROHAN, Elvira. Complexele lui Panait Istrati. În: Convorbiri literare, 141, apr. 2007, nr. 4, p. 24-26. SOROHAN, Elvira. Complexele lui Panait Istrati. În: România literară, 40, 4-11 mai 2007, nr. 17, p. 10. SOROHAN, Elvira. Damnarea cărturarului. În: Convorbiri literare, 141, oct. 2007, nr. 10, p. 20-22. Despre George Călinescu. SOROHAN, Elvira. Doctrina criticului. În: Convorbiri literare, 141, nov. 2007, nr. 11, p. 15-17. SOROHAN, Elvira. G. Călinescu în autoportret (I). În: Convorbiri literare, 141, mai 2007
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
românesc, Profesoara concretizează prin "stilul marcat de conflictul dintre om și istorie, între supus și suveran, între autohton și străin, creștin și păgân", spre a închide amplul arc temporal într-o concluzie memorabilă: "Vine înspre noi, din text, vocea unui cărturar care scrutează sever și comparativ viața de aproape două secole și jumătate a propriului popor". Ne-am putea întreba, succesiv, cât de surprins va fi fost studentul începător să afle cum, pentru Neculce, "numai lectura orală, intonată adecvat" reușește să
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]