2,636 matches
-
toamna lui 1972... Mai tîrziu, o prietenă vîrstnică mi-a confirmat pitorescul marelui scriitor. Era un mare iubitor de viață, de cărți, de conversații subtile, dar și de femei frumoase, mîncăruri alese și vin bun. Prietena de care vă vorbesc, Cătălina, actualmente fugită la Paris, a avut prilejul să se numere printre sutele de vestale iubite de Eftimiu. Într-o zi moșul o cheamă... tocmai la Sofia, unde se află la o ședință a PEN Club-ului! Îi trimite bani de
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE MIȘCĂRII, SPORTULUI ȘI SĂNĂTĂȚII Conf. univ. dr. Ababei Cătălina Editura PIM IAȘI, 2007 Abordarea „Tehnologiei informației în atletism” este o provocare prin ea însăși, pe care autoarea conf. univ.dr. Cătălina Ababei nu s-a sfiit numai să o accepte ci să o și depășească cu succes, cu atât mai
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE MIȘCĂRII, SPORTULUI ȘI SĂNĂTĂȚII Conf. univ. dr. Ababei Cătălina Editura PIM IAȘI, 2007 Abordarea „Tehnologiei informației în atletism” este o provocare prin ea însăși, pe care autoarea conf. univ.dr. Cătălina Ababei nu s-a sfiit numai să o accepte ci să o și depășească cu succes, cu atât mai mult cu cât aceste note de curs se adresează masteranzilor de la informatizare și modelare în educație fizică și sport. Prezentată unitar
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
apară, din punctul acesta de vedere, doar ca un fel de apendice manierist și, prin urmare, inutil. Referințe critice (selectiv): Andrei Bodiu, în "Observator cultural", nr. 145, 3-9 decembrie 2002; Andrei Terian, în "Ziarul financiar" din 30 martie 2007; Oana Cătălina Ninu, în "Pana mea" din 16 iulie 2007; Cosmin Ciotloș, în "România literară", nr. 50, 14 aprilie 2006; Mihail Vakulovski, în "Argeș", mai 2006; Antonio Patraș, în "Timpul", nr. 4, aprilie 2007; Doris Mironescu, în "Suplimentul de cultură", 24 martie
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Eminescu își structurează viziunea poetică pe două planuri. Planul terestru uman și cel cosmicuniversal tind să se apropie sau să se delimiteze, figurând un model închis, sferic al operei. Primul plan este focalizat asupra celor doi muri tori, Cătălin și Cătălina. Destinul lor supus efemerității, devenirii și morții este reprezentat prin imaginea cercului strâmt ce le limitează iubirea și existența. Lumea de jos, în care sunt iremediabil captivi, este asociată unor imagini semnificative, sugerând spațiul închis, boltit, al teluricului, al întunericului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
din basmul sursă, luceafărul acceptă ruptura ontologică, gata să schimbe netimpul în vreme trecătoare și destinul său în Absolut pentru soarta efemeră a omului muritor. Partea a doua (strofele 44- 64), în care se dezvoltă idila pământeană dintre Cătălin și Cătălina, este dominată de planul terestruuman, iar personajul focalizator este acum Cătălin. Portretul pajului, originea sa obscură, limbajul marcat de clișee verbale de proveniență rustică, „idealul“ de iubire pronunțat teluric, definirea în registrul derizoriului (guraliv și de nimic) subliniază antiteza romantică
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
originea sa obscură, limbajul marcat de clișee verbale de proveniență rustică, „idealul“ de iubire pronunțat teluric, definirea în registrul derizoriului (guraliv și de nimic) subliniază antiteza romantică dintre Cătălin și Hyperion. Deși cuprinsă încă de nostalgia iubirii ideale pentru luceafăr, Cătălina învață lecția de iubire pământească a celui deo seamă cu ea (omonimia prenumelor subliniază apartenența la aceeași lume a „devenirii întru devenire“). Cea dea treia parte (strofele 65-85, în care se asociază pastelul cosmic și poemul cosmogonic, elegia și meditația
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
accentuată prin povestea fabuloasă de iubire dintre cei doi eroi, numită „un Luceafăr întors“, cu roluri inversate, chiar de către Ion Barbu. Personajul masculin, riga Crypto, aparține lumii inferioare, numită metaforic pat de râu, figurând „somnul rațiunii“. Eroul se singularizează (precum Cătălina) prin rang (crai, rigă) și prin refuzul de a înflori întrun spațiu al umbrei, de a nunti cu vrăjitoarea mănătarcă. Aspirând săși depășească limi tele prin iubire, el este gata săși dea viața pentru Enigel, mica laponă ce întruchi pează
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
sat Să mă dau ție legat, Că-s voinic cu comănac, Îți vede ce-oi să vă fac.” voinicia și vitejia bărbatului contrastează cu firea slabă și firavă a femeii; acțiunile viitoare ale acestuia vor dovedi virilitatea individului. 88 LINA CĂTĂLINA p. 87, r. 137 139 : „Și mi se junghia Ș-aproape de ea Degrab' că murea.” dragostea este cea care, în momente de durere, îi face pe îndrăgostiți să-și împlinească și să-și unească destinele în lumea de dincolo, atâta timp cât
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
83 Inul și cămeșa............................................... ...........................................84 Acul și barosul ..................................................... ...................................84 Ursul pâcâlit de vulpe................................................ ..................................85 Versuri originale............................................ ...........................................86 Păsărica în timpul iernii............................................... ................................86 Nu lucrezi, n-ai ce mânca ..................................................... .........................86 Ia! Clopoțelul sună................................................. ....................................86 Poezii populare............................................. ............................................87 Mielușica ..................................................... .........................................87 Bratu................................................ ...................................................87 Lina Cătălina ..................................................... .....................................88 Articole............................................. ...................................................88 Misiunea preotului la sate ..................................................... ........................88 Iezuitismul în România.............................................. ....................................89 Întâmpinare la critica domnului I. Nădejde asupra părței științifice din cartea de cetire „Învățătorul copiilor”............................................ ...................................................89 O întrebare d-lui A. Gorjan, autorul mai multor cărți de geografie
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
școală familie comunitate, Mircea Agabrian • Dimensiunile educației contemporane, Elenă Dimitriu-Tiron • Noile sociologii. Construcții ale realității sociale, Corcuff Philippe • Procese interpersonale, Ștefan Boncu • Modele culturale comparate, Gheorghe Dragan • Romancieri interbelici, Livia Iacob • Manipularea cuvîntului,Philippe Breton • Introducere în interpretare. Modalitate consecutivă, Cătălina Iliescu • Vîrsta a treia, Daniela Gîrleanu-Șoitu • Hipertensiune intracraniana, Ștefan M. Iencean • Negocierea și medierea perspective patologice, Ștefan Boncu • Sisteme de înregistrare audio-video analogice și digitale, Dan Dorin Cepăreanu, Irinel Valeriu Pletea, Șerban Naicu, Doru Poșa • Didactica lecturii. O abordare funcțională
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
pp. 217-229, 266-267, 336- 340, 387-391 (o versiune în limba franceză în Identitate, cultura și politica în Sud-Estul Europei. Două colocvii româno-bulgare, actes du colloque Culture et politique dans le Sud-Est de l'Europe, XIXe - XXe siècles, sept. 2013, coordonatori: Cătălina Vătășescu, Elenă Koytcheva, Constantin Iordan, Blagovest Njagulov, Editura Istros - Muzeul Brăilei, Brăila, 2014, pp. 143-175 / colecția Bibliotecă de Studii și Cercetări Sud-Est Europene, V). • Studenți români ai Școlii Politehnice de la Universitatea Liberă din Bruxelles (1875-1903/1904), în Universitate și Politică
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
2013, pp. 217-229, 266-267, 336-340, 387-391 / (o versiune în limba franceză în Identitate, cultura și politica în Sud-Estul Europei. Două colocvii româno-bulgare, actes du colloque Culture et politique dans le Sud-Est de l'Europe, XIXe - XXe siècles, sept. 2013, coord.: Cătălina Vătășescu, Elenă Koytcheva, Constantin Iordan, Blagovest Njagulov, Editura Istros - Muzeul Brăilei, Brăila, 2014, pp. 143-175 / colecția Bibliotecă de Studii și Cercetări Sud-Est Europene, V). Vlad, Laurențiu, Studenți români ai Școlii Politehnice de la Universitatea Liberă din Bruxelles (1875-1903/1904), în Universitate
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
collective demonstrations whereby a cultural system, aș în a paroxysm, reveals its nature: rituals of violence, rites of passage, carnivalesque festivals etc." În aceeași colecție a aparut: • Controverses autour du Deuxième sexe de Simone de Beauvoir, Simona Necula • Didactica aparteneței, Cătălina Mihalache • La Dimension humaine de l'histoire. L'Héritage intellectuel de Alexandru Duțu, Laurențiu Vlad (sous la direction de) • Machiavelli și Renașterea italiană. Studii, William J. Connell În pregătire: Studii de istorie culturală, Roger Chartier 1 Lys, Mânia streinismului, în
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Ioana, cu ocazia pensionării, “Un copac cu flori”, din care se desprind mesaje de mulțumire și recunoștință de la foștii elevi, crescuți, educați și redați societății ca s-o slujească. Profesoarei de biologie Grecu Ioana îi trimite vorbe frumoase fosta elevă Cătălina Ciulei, ea însăși astăzi profesoară de biologie; fosta în Italia, care dornică să-i oprească timpul în loc, spune: “Stai oră! Miracol în timp Oprește-ți rotirea o clipă Dă mi visul eternului schimb Cât fumul prelins pe-o aripă.” În cadrul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
București, cu o ilustrație bogată, costisitoare. N-am deslușit periodicitatea, nici unitatea din Bîrlad care o tipărește. Are formatul 21/30 cm. în 20 de pagini, responsabil cu tehnoredactarea Anca Isabela Iacob. Din colectivul de redacție: Temistocle Diaconu, director, redacție, Cătălina Alexa, Daniel Băcăuanu și Violeta Buciumași redactori. Din colectivul de redacție alte nume cunoscute, care, prin profesionalism și priceperea lor, ar putea adăuga valențe superioare publicației: Aurelia Cosma, Gelu Bichineț, Rodica Pop, Giorgeta Giosu, Costin Clit, Theodor Codreanu, Lina Codreanu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și cu scriitori de notorietate. Surpriză plăcută pentru subsemnatul de a întîlni înserată la un loc corespunzător și într-un spațiu generos cu redarea în extensie a eseului “Măria sa Conștiința.” O notă bună și pentru “Lumea în care trăim” de Cătălina Mărmureanu și pagina Valeriu Valegui cu Poesis. În concluzie, o revistă care servește sufletelor bârlădenilor, chiar dacă ea ar fi editată și la Tecuci. Principalul recenzia cărții “Lumina educației” a ieșeanului Vasile Fetescu, 430 e că a ajuns până și la
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
gândeam, totdeauna, cu ciudă la... sărmana Ana. Demne urmașe, iubim în disperare, ne luptăm cu orice furtună și orice piedică ni se ridică în cale și ne acceptăm apoi zidul, uitând de noi înșine. Și o mai aveam și pe Cătălina, în Luceafărul lui Eminescu. Pe vremuri, când se purtau prin școli așa numitele sesiuni de comunicări științifice ale elevilor, participasem la una dintre ele cu Reabilitarea Cătălinei. Pentru că prea toate interpretările la poezie o așezau cumva în umbră. De două
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
acceptăm apoi zidul, uitând de noi înșine. Și o mai aveam și pe Cătălina, în Luceafărul lui Eminescu. Pe vremuri, când se purtau prin școli așa numitele sesiuni de comunicări științifice ale elevilor, participasem la una dintre ele cu Reabilitarea Cătălinei. Pentru că prea toate interpretările la poezie o așezau cumva în umbră. De două ori în umbră: mai întâi în aceea a Luceafărului, apoi în aceea a propriei alegeri. De fapt, mă gândeam pe atunci, ea nu numai că înțelesese cum
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
gândeam pe atunci, ea nu numai că înțelesese cum stau lucrurile cu depărtarea și superioritatea celuilalt, dar găsise și soluția acceptând nu facilul, ci posibilul. Oare era chiar așa? Andrei zâmbea de fiecare dată când aduceam vorba de Ana sau Cătălina, fiind de părere că, mai degrabă, Ileana Cosânzeana e cea care ne călăuzește. Discuția ajungea, inevitabil, la o Cosânzeană a zilelor noastre. Ani la rând, îl privisem cum căuta asiduu compania unei frumoase blonde din cercul nostru de amici, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
caută să depășească sfera concretului printr-o iluminare, printr-o epifanie care se naște ca rod al trăirii ardente. Este un proces general de orfizare, de identificare rilkeană a existenței și cântării. Într-un poem consacrat lui Mihai Eminescu, o Cătălină astrală trăiește într-o lume uranică și vorbește „în imagini”, ca o poetă ce răspunde la singurătatea cosmică a unui poet hyperionic și așteaptă o atingere „stelară” (Sybila). Chiar dacă o asemenea viziune eminesciană răsturnată are o nuanță de naivitate, ea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287747_a_289076]
-
în urma taxelor de avizare, reprezintă o premieră națională și constituie un exemplu pentru toate celelalte direcții din țară. Apoi, analiza istorică a fișelor monumentelor reprezintă rodul unui efort titanic al tinerilor istorici de la Institutul "A.D. Xenopol" al Academiei Române (Andi și Cătălina Mihalache, Alexandru Istrate), efort ce va continua încă ani pentru a putea discerne, profesionist, între surse și izvoare, adesea fanteziste, intrate în legendă și perpetuate ca atare de pletora de memorians care se ocupă de istoria orașului. Perfectibilitatea informației, extrema
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Povești moldovenești, Iași, 1920; Alte povești moldovenești, Iași, 1921; Amintiri, vol. I: Ce-am auzit de la alții, Iași, [1922]; ed. îngr. și pref. Mircea Anghelescu, București, 1996; Amintiri din copilărie, București, 1925; Amintiri din prima tinerețe, București, 1927; Scrieri, îngr. Cătălina Poleakov, pref. Mircea Anghelescu, București, 1980; Scrieri, București, 1999. Repere bibliografice: Ilarie Chendi, Proza d-lui Radu Rosetti, „Voința națională, 1904, 5 624; Davidescu, Aspecte, 188-190; Lovinescu, Ist. civ. rom., II, 39-41, 84-86, passim; Mihail Sevastos, „Povești moldovenești”, VR, 1921
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289377_a_290706]
-
unor manifestări expoziționale organizate În cadrul Festivalului Național "CÎntarea României", obținînd În 1982 un prestigios loc I cu lucrarea În gips "Mama", urmat de alte două premii I În 1983, cu lucrările "Balerina" și "Gura lunii" și În 1984, cu lucrarea "Cătălina" (moldano). Lucrările sale sunt Îndelung plănuite. Așa cum spunea odată Aurel Leon, lacom să plămădească forma, Nicolae Popa Încearcă voluptatea pipăirii materiei convins că e dotat pentru portretistică. Atras de Înfățișarea fizică, de jocurile luminii pe rotunjimile corpurilor, sondează În psihologia
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
mai amplu comentariu consacrat până acum poemului (300 de pagini). Cu sugestii importante din Marin Mincu („Luceafărul”, 1978), care l-a și acuzat public de plagiat pe G., Luceafărul/Hyperion e înțeles ca figură-proiecție, prin oglindă și vis, a inconștientului Cătălinei și a celui colectiv, ca daimon (în sens platonician) al fetei, pe care însă aceasta nu-l poate asuma. Eminescu ar ilustra astfel tentativa (eșuată) a veacului pozitivist de a (re)cuceri „mitul interiorității”. Capodopera eminesciană e radiografiată în sine
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287315_a_288644]