20,837 matches
-
de calcul pentru plata taxelor și impozitelor, pentru calcularea profitului au fost adoptate o serie de reglementări la nivel național și internațional. Printre limitele acestuia se numără posibilitatea manipulării rezultatului prin intermediul diverselor tratamente contabile, cu scopul reducerii bazei finale pentru calcularea impozitului datorat de o întreprindere. Astfel, profitul nu exprimă întru totul performanța întreprinderii la un moment dat. Începând cu anii ’90 o serie de indicatori de reflectare a procesului de creare de valoare au fost creați pentru a veni în
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
prima parte, necesitatea indicatorilor de creare de valoare, fiind realizată o analiză comparativă între indicatori de piață și indicatorii ce au la bază informații contabile. Pentru abordarea indicatorilor de creare de valoare, o serie de indicatori ce susțin modul de calculare sunt prezentați și analizați în detaliu: costul capitalului, costul capitalului propriu și costul datoriilor financiare. Indicatorii de creare de valoare sunt analizați în ordinea apariției și a importanței date de utilizarea în practică și în cercetare. Printre indicatorii prezentați amintim
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
creării de valoare. Limitele indicatorilor de măsurare a performanței bazați pe informații contabile Metodele de măsurare a performanței, și în special a performanței capitalurilor proprii prin intermediul informațiilor contabile prezintă numeroase limite, determinate de modul în care standardele de contabilitate influențează calcularea lor. Aceste metode se bazează pe informațiile istorice și nu iau în calcul beneficiile viitoare ce s-ar putea obține în cazul realizării unei investiții. Mai mult, costul de oportunitate al capitalului investit nu apare în calcularea acestor indicatori tradiționali
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
de contabilitate influențează calcularea lor. Aceste metode se bazează pe informațiile istorice și nu iau în calcul beneficiile viitoare ce s-ar putea obține în cazul realizării unei investiții. Mai mult, costul de oportunitate al capitalului investit nu apare în calcularea acestor indicatori tradiționali de măsurare. Profesorii J.D. Martin și J.W. Petty identifică cinci probleme ce pot să apară în cazul în care performanța și valoarea creată sunt măsurate prin intermediul indicatorilor contabili, și anume<footnote J.D. Martin, J.W. Petty
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
2000, p. 20. footnote>: Pentru a calcula fluxurile nete de numerar, trebuie realizate o serie de ajustări asupra profitului contabil; Informațiile contabile nu reflectă riscul, prezentând informații istorice, și mai puțin oportunitatea operațiunilor companiei. Măsurarea acestuia este foarte importantă în calcularea valorii create; Informațiile contabile nu reflectă costul capitalurilor proprii aferente investitorilor (costul de oportunitate al capitalurilor proprii). Spre exemplu, o companie ce raportează un profit operațional de 256.000 de lei, la un capital investit de 6.590.000 de
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
270. footnote>. Capitalul investit este suma dintre valoarea capitalurilor proprii și valoarea datoriilor financiare, conform modelului: Valoarea capitalurilor proprii și a datoriilor financiare poate fi valoarea contabilă regăsită în situațiile financiare sau valoarea de piață calculată în urma evaluării companiei respective. Calcularea costului mediu ponderat al capitalului este mai complexă și trebuie să ia în calcul atât costul capitalului propriu, cât și costul datoriei. Astfel, costul mediu ponderat al capitalului se obține ca medie ponderată a costului celor două componente, după formula
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
Ogier, J. Rugman, L. Spicer, The real cost of capital: A business field guide to better financial decisions, FT Prentice Hall, Edinburgh Gate, 2004, p. 91. footnote>: explicative; deductive. 2.2.2.2. Modele explicative Modelele explicative utilizează modelarea pentru calcularea costului capitalului propriu, pe baza unor factori determinanți și a informațiilor din piață. Pe lângă binecunoscutul model CAPM, există și alte modele recunoscute și utilizate în practică ce vor fi abordate pe parcursul acestui capitol. 2.2.2.2.1. CAPM - Capital
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
dobânzii fără risc ca fiind rata cuponului titlurilor de stat. Considerăm că această abordare nu reflectă în totalitate relația dintre risc și rata dobânzii fără risc. Pentru estimarea acestei rate în cazul companiilor românești se pot utiliza două modalități de calculare a ratei dobânzii fără risc<footnote A. Ciobanu, Seminar rata de actualizare, Cursuri ANEVAR, 2010, p. 1. footnote>: Varianta 1: luând ca reper rata fără risc exprimată în euro (aferentă obligațiunilor de stat din Germania cu o maturitate de zece
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
a „zgomotului de fond”, adică a mișcărilor aleatorii din anumite zile de tranzacționare. În schimb, utilizarea informațiilor trimestriale oferă o serie prea mică de date. Pentru calculul coeficientului de volatilitate beta, vom utiliza rentabilitățile lunare; Perioada istorică de analiză pentru calcularea coeficientului. Majoritatea serviciilor de informații financiare utilizează o perioadă între doi și cinci ani. (Bloomberg utilizează o perioadă de doi ani, în timp ce Value Line utilizează o perioadă de cinci ani). În calculele noastre vom utiliza o perioadă de cinci ani
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
prin raportarea la rentabilitatea oferită de piața de capital de-a lungul unei perioade de timp Aceasta este cea mai utilizată metodă de estimare a primei de risc, și pornește de la definirea unei perioade de estimare a rentabilității unei acțiuni, calcularea rentabilității medii a unui indice bursier ales și calcularea ratei medii a dobânzii fără risc. Diferența dintre cele două mărimi medii reprezintă prima de risc. Deși este o metodă foarte utilizată, prezintă o serie de neconcordanțe, întrucât nu ia în
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
de-a lungul unei perioade de timp Aceasta este cea mai utilizată metodă de estimare a primei de risc, și pornește de la definirea unei perioade de estimare a rentabilității unei acțiuni, calcularea rentabilității medii a unui indice bursier ales și calcularea ratei medii a dobânzii fără risc. Diferența dintre cele două mărimi medii reprezintă prima de risc. Deși este o metodă foarte utilizată, prezintă o serie de neconcordanțe, întrucât nu ia în calcul modificarea aversiunii la risc a investitorilor. Această metodă
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
serie de neconcordanțe, întrucât nu ia în calcul modificarea aversiunii la risc a investitorilor. Această metodă consideră că piața de capital este stabilă și va oferi același nivel de rentabilitate ca perioada pentru care a fost calculată prima de risc. Calcularea pe baza datelor istorice prezintă dificultăți pentru: alegerea ratei dobânzii fără risc. O serie de investitori utilizează în estimarea primei de risc, rata dobânzii fără risc pentru obligațiunile cu scadență mică; utilizarea unei medii aritmetice, care poate să ducă la
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
New York, 2010, p. 112. footnote>. unde: (Rm - Rf)RO - prima de risc a pieței românești; (Rm - Rf)US - prima de risc a pieței americane; σBETC - abaterea medie pătratică a rentabilității BETC; - abaterea medie pătratică a rentabilității indicelui S&P500. După calcularea primei de risc de țară este foarte important să cunoaștem modul în care compania analizată este expusă la riscul de țară. În acest sens există trei modalități<footnote A. Damodaran, „Equity Risk Premiums”, 2010, http://www1.worldbank.org/finance/assets
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
expunerea la riscul de piață În această situație CAPM devine un model multi factor cu doi factori de influență. PriscTd - prima de risc a unei țări dezvoltate; PriscT - prima de risc de țară; λ - coeficientul aferent riscului de țară. Pentru calcularea coeficientului aferent riscului de țară trebuie luați în considerare o serie de factori. Utilizarea acestui coeficient este utilă, întrucât companiile sunt expuse diferit la nivelul riscului de țară, în funcție de: procentul veniturilor realizate în țara respectivă, numărul facilităților de producție din
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
cu rata PBV foarte mare (price per book value), în companii cu randamentul dividendelor foarte ridicat, precum și în companiile cu grad ridicat de îndatorare. CAPM este foarte utilizat în practică, însă este foarte important să se cunoască și alternativele pentru calcularea costului capitalului. Utilizarea unor modele alternative, recunoscute de mediul academic, a condus la utilizarea acestora în practică. Autorul Vernimmen prezintă extensii ale CAPM. Autorii susțin separarea primei de lichiditate de prima de mărime, astfel încât devine mai facilă mărirea lichidității acțiunii
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
Hall, Edinburgh Gate, 2004, p. 93. footnote> Aceste modele nu caută să explice comportamentul investitorilor, ci să prezinte care este costul capitalului propriu utilizat de investitori. 2.2.2.3.1. Modelul de Discount al Dividendului Pornind de la modelul de calculare a prețului acțiunii prin actualizarea dividendului prin diferența dintre rata de discount (costul capitalului propriu) și rata de creștere, putem determina nivelul costului capitalului propriu<footnote Ibidem, p. 91. footnote>: Una dintre limitele acestui model este că se bazează pe
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
pentru a reprezenta riscul. Riscul asociat acestei metode este atât sistematic, cât și specific. Acest model se află în stadiu de cercetare, fiind dezvoltate modele matematice complexe, ce nu pot fi utilizate în practică de investitori. Utilizarea unor modele de calculare a costului capitalului propriu depinde de informațiile deținute. CAPM considerăm că reflectă riscul asociat investiției într-o companie și reprezintă o metodă optimă de calcul. Elementele din CAPM vor fi calculate în analiza noastră astfel: Rata dobânzii fără risc va
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
unui sistem de rating pentru riscul companiei. Valoarea profitului operațional înainte de plata dobânzilor și taxelor poate fi media ultimilor cinci ani pentru reflectarea riscului aferent companiei. Anumite institute de rating furnizează informații despre ratingul companiilor, sau modalități mai avansate pentru calcularea marjei riscului de credit. În capitolul 3, vom detalia modalitățile după care am calculat acest risc pentru fiecare companie în parte. Modelul de calcul este astfel: Rata de dobândă = Rata dobânzii fără risc + Marja riscului de credit + Prima de risc
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
de dobândă = Rata dobânzii fără risc + Marja riscului de credit + Prima de risc de țară, τ - rata de impozitare marginală, calculată ca o cotă de impozit pe profit efectiv plătită de o companie (ca medie pe ultimii cinci ani). În calcularea costului mediu ponderat al capitalului am utilizat valoarea datoriilor financiare estimate ca valoare de piață. Calcularea valorii de piață a datoriilor financiare s-a făcut după modelul de mai jos. Considerăm o companie cu credite contractate și perioada de finali
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
rata de impozitare marginală, calculată ca o cotă de impozit pe profit efectiv plătită de o companie (ca medie pe ultimii cinci ani). În calcularea costului mediu ponderat al capitalului am utilizat valoarea datoriilor financiare estimate ca valoare de piață. Calcularea valorii de piață a datoriilor financiare s-a făcut după modelul de mai jos. Considerăm o companie cu credite contractate și perioada de finali zare a contractelor de credit<footnote A. Damodaran, Corporate finance courses, Webcast, Spring 2010, http://pages
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
companie au fost dezvoltați, subliniind interesul crescut atât al teoreticienilor, cât și al practicienilor pentru crearea de valoare. Pe parcursul acestui capitol am prezentat indicatorii mergând pe regăsirea evoluției și utilizării lor, a modului de funcționare, precum și a unor exemple de calculare a acestor indicatori. Companiile utilizează pentru măsurarea valorii create atât indicatori contabili, economici sau de piață, dar și o categorie de indicatori recunoscuți ca fiind „indicatori cheie de performanță”. 2.3.1. Profitul economic În 1890, faimosul economist american Alfred
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
fost realizată de Stern Stewart în 1990, un concept similar a fost utilizat de economiști cu mulți ani înainte (profitul economic sau profitul rezidual). EVA reprezintă o versiune modificată a profitului rezidual, ajustările ținând de tratamentele contabile realizate pentru corectitudinea calculării. La nivel internațional o serie de autori au urmărit acest indicator, după prezentarea lui în cartea lui Bennett Stewart. O contribuție semnificativă au avut economiștii Joel Stern și John Shiely, care, prin „The EVA Challenge”, au dezvoltat conceptul de valoare
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
nivel național o contribuție semnificativă a avut-o autoarea Maria Niculescu<footnote M. Niculescu, Diagnostic global strategic, Vol. 2, Diagnostic financiar, Editua Economică, București, 2003, pp. 41-64. footnote>, care urmărește conceptul de performanță prin crearea de valoare și modul de calculare a indicatorului EVA. De asemenea, o contribuție considerabilă este dată de autorii E.M. Dinu și I. Anghel<footnote G. Vâlceanu, V. Robu, N. Georgescu (coord.), Analiză economico-financiară, Editura Economică, București, 2005, p. 317. footnote>, care prezintă un capitol privind crearea
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
considerabilă este dată de autorii E.M. Dinu și I. Anghel<footnote G. Vâlceanu, V. Robu, N. Georgescu (coord.), Analiză economico-financiară, Editura Economică, București, 2005, p. 317. footnote>, care prezintă un capitol privind crearea de valoare, urmărind EVA atât la nivelul calculării, cât și prin diverse corelații cu alți indicatori. Mai mult, este prezentat un model pentru analiza factorială a valorii economice adăugate. Alți autori, precum D. Cîrciumaru, M. Siminică dezvoltă noile idei apărute privind Valoarea economică adăugată revizuită (Refined EVA). <footnote
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
economică adăugată revizuită (Refined EVA). <footnote D. Cîrciumaru, M. Siminică, „Refined economic value added, an indicator for measuring the performances of the companies”, Economie teoretică și aplicată, Supliment Analiză economico financiară și evaluarea proprietăților, 2009, p. 204. footnote> Model de calculare Relația de calcul al EVA propusă de Stern Stewart este: EVA = Rezultatul operațional net - Costul capitalului investit. Rezultatul operațional net sau rezultatul net din exploatare (eng. NOPAT - net operating profit after taxes) este în termeni contabili rezultatul din exploatare, determinându
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]