32,616 matches
-
2,00 2 Zone în care apa se distribuie prin cișmele amplasate în curți fără canalizare 50...60 1,40/1,80 3 Zone cu gospodării având instalații interioare de apă rece,calcă și canalizare, cu preparare individuală a apei calde 100...120 1,30/1,40 4 Zone cu apartamente în blocuri cu instalații de apă rece,calcă și canalizare, cu preparare centralizată a apei calde 150...180 1,20/1,35 Notă: 1 - Pentru Kzi valorile de deasupra liniei
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
având instalații interioare de apă rece,calcă și canalizare, cu preparare individuală a apei calde 100...120 1,30/1,40 4 Zone cu apartamente în blocuri cu instalații de apă rece,calcă și canalizare, cu preparare centralizată a apei calde 150...180 1,20/1,35 Notă: 1 - Pentru Kzi valorile de deasupra liniei sunt date pentru localitățile cu climă continentală temperată, iar valorile de dedesubt sunt date pentru localitățile cu climă continentală excesivă. Definirea climei de face pe baza
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
loc/ha) și tipul de locuințe;zona geografică precizată prin limite de altitudine, climă, valori ale precipitațiilor anuale; - statutul localității: urban, rural, stațiune balneoclimaterică; - gradul de confort al locuințelor: apartamente în blocuri cu centrală proprie sau asigurarea căldurii și apei calde centralizat, case individuale standard în mediu urban și/sau rural, vile în cartiere rezidențiale;obiceiurile utilizatorilor din zonă referitoare la utilizarea apei. Mărirea se operează de proiectant și operator pe baza unor studii speciale; valorile propuse trebuie aprobate de consiliile
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
în colaborare cu tehnologul procesului industrial de fabricație al întreprinderii. De fapt, acest debit, în cazul unor extinderi ale unităților industriale, se poate determina și pe baza facturării consumurilor de apă. Totuși, debitele și necesarul specific de apă rece și caldă în scopuri tehnologice sunt prezentate în tabelul 2.10. Observații: 1. Durata efectivă a perioadei de consum, în ore, se stabilește pentru fiecare caz în parte în funcție de regimul de funcționare a instalațiilor de apă din clădirea respectivă. 2. Durata maximă
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
maximă de utilizare a dușurilor și lavoarelor în vestiarele întreprinderilor industriale este de 45 min. pentru fiecare schimb. 3. Datele din tabelul de mai sus se iau în considerare la calculul necesarului de căldură și de combustibil pentru prepararea apei calde de consum și la stabilirea capacității rezervorului de acumulare (pentru apă rece și apă caldă de consumă. 2.1.5. Determinarea debitelor pentru localități din mediul rural Aceste debite se determină conform normativului P 66-2001 ”Normativ pentru proiectarea și executarea
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
pentru fiecare schimb. 3. Datele din tabelul de mai sus se iau în considerare la calculul necesarului de căldură și de combustibil pentru prepararea apei calde de consum și la stabilirea capacității rezervorului de acumulare (pentru apă rece și apă caldă de consumă. 2.1.5. Determinarea debitelor pentru localități din mediul rural Aceste debite se determină conform normativului P 66-2001 ”Normativ pentru proiectarea și executarea lucrărilor de alimentare cu apă și canalizare a localităților de mediul rural”. Obiectul normativului îl
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
largă de posibilități de alegere a acestora în baza evaluărilor tehnico-economice specifice. Racordurile conductelor sunt de două feluri:asamblări nedemontabile; - asamblări demontabile 1. Asamblări nedemontabile Asamblările nedemontabile se pot realiza prin următoarele procedee de sudare: - sudarea cu jet de aer cald; - sudarea cu extruder portabil;sudarea cap la cap cu termoplaca; - sudarea cu mufă electrosudabilă; - sudarea cu mufă. Sudarea cu jet de aer cald: cele două extremități care urmează a fi lipite se încălzesc cu jet de aer cald care aduce
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
Asamblări nedemontabile Asamblările nedemontabile se pot realiza prin următoarele procedee de sudare: - sudarea cu jet de aer cald; - sudarea cu extruder portabil;sudarea cap la cap cu termoplaca; - sudarea cu mufă electrosudabilă; - sudarea cu mufă. Sudarea cu jet de aer cald: cele două extremități care urmează a fi lipite se încălzesc cu jet de aer cald care aduce în stare plastică și firul de material adăugat de-a lungul îmbinării, după care se realizează contactul între ele (sudarea propriu-zisăă. După răcirea
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
de aer cald; - sudarea cu extruder portabil;sudarea cap la cap cu termoplaca; - sudarea cu mufă electrosudabilă; - sudarea cu mufă. Sudarea cu jet de aer cald: cele două extremități care urmează a fi lipite se încălzesc cu jet de aer cald care aduce în stare plastică și firul de material adăugat de-a lungul îmbinării, după care se realizează contactul între ele (sudarea propriu-zisăă. După răcirea sudurii se obține un racord de o bună etanșeitate. Acest tip de sudură este folosit
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
dată în viață. Bărbatul se află la final de „a doua tinerețe”; observă cu atenție detaliile și absoarbe totul cu aviditate. Trăiește patetic bucuria plină pe care i-o dă nuditatea trupului ei, cu picioare desenate în linii dulci, buze calde, ochi închiși, piele fină, vorbe puține, somnolență postorgasmică. Și iarăși, plăcerea de a se copilări cuibărindu-se în brațele lui, mângâindu-l cu timiditate (sau poate cu mascată repulsie față de ceea ce are dizgrațios corpul masculului?), în fine, feminitatea ce susură
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
un om care face eforturi vizibile pentru a-i dărui clipe de fericire rupte din seninul său sufletesc. Un om generos, atent, adesea duios, necăjit uneori pentru a nu fi reușit să-i ghicească dorința „din prima”. Și este la fel de cald și apropiat când, comentând, analizând, disecând fapte și întâmplări, se străduiește să afle linia dreaptă, echilibrul în judecăți și corectitudinea aprecierilor făcute „la rece”. Chiar și trimiterile erudite nu-l fac „nesuferit” pentru că știe să le lege de lucruri obișnuite
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
acelea în care înmugureau, sub ochii lui uimiți, toate calitățile pe care avea să le descopere mai târziu la femeia împlinită: prietenie, generozitate, afecțiune aproape „maternă”, dar și provocarea discretă a unei senzualități fruste. Ele au fost „materialul didactic” viu, cald, familiar, care i-a permis viitorului bărbat să ajungă la o mai corectă abordare a „feminității în ansamblu” și a femeii în particular. Adolescentele care își exersau aproape inconștient farmecul feminin, în forma lui cea mai simplă, i-au rămas
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
i-a mai rămas nimic. Dar Domnul R. ar trebui să vadă un pic mai departe! Ea, iubita lui, i-a dăruit ceva incomparabil: un copil, adică „un strop de nemurire”. Când îl ia în brațe și îi sărută obrăjorul cald, mai poate spune că se simte „ca un pom uscat”? Este întrebarea mută din ochii Teodorei, pe care a ghicit-o cu ocazia vizitei făcute ieri. Va mai merge și mâine, și mai târziu, cu speranța că tot în ochii
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
de interes mai larg, măreț sau chiar purtând pecetea eroicului.” P.H.L. își contemplă personajul care își duce fetița de mână și meditează la toate acestea, pe cărarea dintre șoseaua națională și liziera pădurii. Profesorul îi simte degețelele în podul palmei, calde și fremătând, ca niște muguri gata să străpungă scoarța inertă și scorojită a pământului. Da, cam acesta-i adevărul: el însuși ca un pământ vechi, spălat de ploi, macerat de înghețuri și dezghețuri succesive. Iar ființa Clarei, fragilă, dar energică
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
copii și tineret". Ioan HOLBAN Comoara din Dealul Ursului V irgil Năsturel nu-și mai aduce bine aminte cînd s-a petrecut marea aventură. Știe doar că nu era duminică. Era o zi oarecare de vară, cu cer senin și cald, grozav de cald. Și, pentru că era în vacanță, iar părinții lui erau duși în oraș după unele cumpărături, s-a hotărît să folosească toate mijloacele de convingere, pentru a-i face și pe ceilalți să termine odată cu povestea comorii. Că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
aceleași tufișuri în care dispăruse căprioara. Copiii porniră tăcuți și înfrigurați pe urmele sale să vadă dacă și-a regăsit mama. În pădure însă nu se zăreau decît umbrele copacilor și cîteva petece răvășite de lumină. Bătea încet un vînt cald și nu se auzea decît ciripitul păsărelelor în ramurile copacilor. Un fluture mare, strălucind în toate culorile, zbură prin fața lor și se așeză pe o floare... Dar nimeni nu se uită la el. La fel de tăcuți începură să coboare încet, uitîndu-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
cum să-ți explic ca să poți înțelege? Îs un fel de șopîrluțe, mai mari un pic decît mormolocii, care trăiesc în mlaștini și... ce mai, îs foarte importanți pentru oamenii de știință. Iar în învățămîntul superior îs căutați ca pîinea caldă. Fugi de-aici, se strîmbă Virgil cu dezgust. Păi ce, așa ceva se mănîncă? Ei, se mănîncă! Auzi vorbă la el!... Parcă viperele, șoarecii ori gîndacii de Colorado se mănîncă?... Cum să bagi în gură asemenea otrăvuri? Dar au o importanță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
nici de mîncare... nici nimic. Tu nu vezi că ai minte de pătlăgică? Dar am zis eu să mergem acum? se zburli Bărzăunul. Ce, au intrat zilele-n sac?... Mergem mîine... ori poimîine... ori în altă zi, cînd o fi cald și frumos, ca și azi. Plecăm de dimineață, cu tot ce trebuie și facem, încaltea, o treabă ca lumea, nu ca atunci la cetate... Ori nu-ți mai aduci aminte? Voi, ăștia mai mari, vă dădeați grozavi mereu, mai ales
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
izvorul vuietului asurzitor. Toți tăcură și se strînseră unii în alții. Virgil chiar crezu de cuviință s-o prindă cît mai strîns pe Ilinca cu brațul pe după umeri. Concomitent cu acest gest părintesc îi spuse cu o voce nemaipomenit de caldă: Te rog foarte mult să nu-ți fie frică! Doar sîntem atîția! Ce-o f-f-ffi oare acolo? întrebă Nuțu. Forța de atracție a acelui loc straniu era mai puternică decît orice cuvînt. Fără să mai spună nimeni nimic, porniră în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
Doar nu erau puși special să deguste. Au mai gustat o dată și încă o dată și numai bine cînd sosi Nuțu la fața locului cu cele comandate de Nicanor de la bufet, canistra se ușurase mai bine de un sfert. Întrucît pîinea caldă (datorită căreia întîrziase Nuțu peste prevederi), telemeaua și ceapa verde avură darul să-i asmuță și asupra unei gustări, nu mai amînară această problemă pentru altădată. Se hotărîră deci să lichideze pe loc cu astfel de activități străine de scopul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
eu lui Nicanor și n-are rost să ne mai chinuim noi. Hai mai bine jos, să mai prindem cîțiva păstrăvi și să-i punem la afumat. Iar mîine ne întîlnim cu toții acasă la mine și-i mîncăm cu mămăliguță caldă. E bine? E cel mai bine! strigă Nuțu mai mult decît convins. Hai s-s-să coborîm! Eu nu cobor! se încăpățînă Bărzăunul. Nu, orice s-ar spune, Bărzăunul nu putea renunța cu nici in preț la gîndul pătrunderii, într-un fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
spre pietrele așezate în formă de unghi ascuțit. Nu departe de ele, rezemată de blocul uriaș de stîncă, zări o altă lespede, dreptunghiulară, cioplită parcă de o daltă măiastră. Se apropie de ea și o privi ca pe-o pîine caldă, dar nu descoperi nici un semn pe ea. Ceilalți, care-i urmăreau fiecare mișcare, se apropiară numaidecît, nerăbdători. Bărzăunul încercă să răstoarne lespedea, dar nu reuși nici măcar s-o clintească. În schimb își putu da seama că acoperă o intrare. Le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
în Sistemul nostru într-un loc în care va influența viața de pe Pămănt și cum? Adam: Sigur, se pune o întrebare normală; vom vedea, mai sunt milioane de ani pănă atunci. Dar Sistemele Solare cum se formează? O stea mare, caldă, adună în jurul ei prin atracție gravitațională alte planete, mari și mici, dar și mii de sateliți, asteroizi și comete și formează o familie, care plutesc și se învărtesc împreună în Univers, în jurul axei Galaxiei din care fac parte. Eva: Dar
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
la întrebări importante: cutremurile, alarmă sau panică? și una și alta. Cea mai mare viteză a văntului s-a înregistrat la Barrow în Australia, de 408 km pe oră, depășind foarte mult viteza tornadelor. Altă întrebare: La Polul Nord este mai cald ca la Polul Sud pentru că Polul Nord, cu o calotă de gheață de peste 16.000 de km2, stă pe un ocean 135 cu cea mai dulce apă dintre oceane, care mai primește căldură de la Soare în verile scurte, iar Polul Sud
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
smalțul, le auzeam scufundându-se ca niște submarine, luând supa la bord și înăl țându-se în aer, vibrând cu încetinitorul, într-o liniște dată la maximum, care-mi zvâcnea în urechi, până când bu zele lor întredeschise atingeau metalul și lichidul cald, nici odată bine potrivit de sare, devenea singura legătură dintre ei. Nu mi-am dorit niciodată să fiu și eu acolo. Mi s-a părut curios că știa de noi. Asta de la bun început. De când am primit mailul. Nu multă
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]