11,767 matches
-
areopagului european", dar reprezenta și un pas important în vederea obținerii viitoare a independenței statului român. Excepție de la poziția amintită făcea Franța care rămânea, prin vocea lui Napoleon, aceeași puternică susținătoare a diferitelor revendicări sosite de la București. Planurile croite prin diferite cancelarii pe seama statului de la nordul Dunării puteau fi combătute prin existența unei stabilități politice la București. Detronarea lui Cuza, apărută pe un fond mai larg de nemulțumire la adresa lui, a creat un cadru prielnic pentru cei care apreciau, în primăvara anului 1866
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Principatelor Române la 24 ianuarie 1859 nu a însemnat abandonarea ideii prințului străin. Ea apărea în diferite contexte, uneori alimentând o criză politică existentă, alteori prefigurându-se ca o modalitate de rezolvare a conflictelor interne. Expresie a calculelor realizate de cancelariile puterilor europene la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul veacului al XIX-lea, chestiunea aducerii unui prinț dintr-o dinastie străină pe tronul Principatelor Române avea, la 1866, o anumită tradiție în societatea românească, fiind parte componentă a proiectului
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
dincolo de cunoașterea din timp a refuzului lui Filip, fusese de acord cu Drouyn de Louis în privința unei acțiuni comune a Puterilor Garante 299. Datorită refuzului deja cunoscut, se impunea cu rapiditate găsirea unui nou prinț care să fie acceptat de cancelariile occidentale și apoi supus aprobării Parlamentului de la București. Cei care primiseseră o misiune de acest tip, Scarlat Fălcoianu și I.C. Brătianu, în urma hotărârii guvernului român din 25 februarie de a trimite o misiune diplomatică în Apusul Europei pentru a pleda
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
asumarea unui risc generat de punerea Puterilor Garante în fața faptului împlinit 320. Caracterul revoluționar al evenimentelor de la București, participarea armatei și hotărârea românilor de a-și apăra autonomia și câștiga independența erau intens subliniate 321. Izolarea fostului domn în rândul cancelariilor occidentale datorită modului în care condusese, dar și abilitatea locuitorilor de la nordul Dunării de a profita de "slăbiciunea" diplomației europene nu puteau să nu fie și ele remarcate 322. Ziarul liberalilor, Românul, relua în mai multe articole reproșul formulat la adresa
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
activități economice aducătoare de venituri 545, iar pe de altă parte de o anumită incapacitate a celor din urmă de a face față concurenței, deficiență mascată prin prezentarea competitorilor drept dușmani iremediabili ai națiunii române. Libertatea acordată de actele de cancelarie din secolelele XVIII-XIX, concretizată în îngăduința oferită de domnitorii români comunităților evreiești de a-și practica obiceiurile lor culturale și de a-și trăi viața religioasă după propriile precepte 546, nu avea să se mai regăsească în anii următori 547
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
a secolului al XIX-lea. Factorii care impuneau treptat în agenda politică românească proiectul prințului străin erau de natură internă, dar și internațională. Veșnicile lupte pentru tron care creau în mod categoric instabilitate politică în țară, dar și presiunile unor cancelarii străine asupra spațiului românesc pentru impunerea unor soluții conform intereselor lor făceau ca tot mai multă lume să subscrie la necesitatea aducerii în fruntea Principatelor Române a unui reprezentant dintr-o dinastie domnitoare în Europa. Dificultățile întâmpinate în realizarea acestui
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
au pătruns și În vorbirea curentă. Aceeași influență a venit și din partea limbii cancelariillor, care era slavona. Este locul să mă refer la un proces similar petrecut sub ochii noștri. Localitățile din nordul Bucovinei au fost ucranizate prin decizia de cancelarie, chiar În primii ani de la instalarea autorităților ucrainene. Asta Înseamnă că toți bbucovinenii sunt ucraineni? Pe scrut, biserica, și apoi cancelariile domnești, unde se folosea exclusiv slavona, au introdus cuvintele slave În limbă, toponimie, hidronimie. Infiltrarea străină nu este numai
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
refer la un proces similar petrecut sub ochii noștri. Localitățile din nordul Bucovinei au fost ucranizate prin decizia de cancelarie, chiar În primii ani de la instalarea autorităților ucrainene. Asta Înseamnă că toți bbucovinenii sunt ucraineni? Pe scrut, biserica, și apoi cancelariile domnești, unde se folosea exclusiv slavona, au introdus cuvintele slave În limbă, toponimie, hidronimie. Infiltrarea străină nu este numai un fenomen al trecutului. Fără biserici și școli În limba maternă, comunitățile românești izolate sunt supuse unui proces grav de deznaționalizare
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
niponilor în relațiile interumane. Nu în ultimul rând, Marian Bumbar a expus câteva aspecte legate de mentalitatea japoneză, prin comparație cu cea europeană. Întâlnirea s-a încheiat într-o atmosferă destinsă, oaspeții fiind invitați la o ceașcă de ceai în cancelaria liceului. Vizita Principesei Margareta a României 14 august 2005 a fost ziua în care școala noastră a primit vizita Alteței Sale Regale, Margareta Principesa a României și a Principelui Radu. Cu această ocazie Principesa a scris câteva rânduri în Cartea
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2953]
-
a repudiat soția, și-a respins favoritele. Înfluența ei asupra împăratului crescuse atît de mult, încât unele decizii în guvernare le lua ea. Uzând de intrigi și de arta seducției, favorita împăratului i-a câștigat de partea ei pe șeful cancelariei imperiale, pe șeful gărzii imperiale. Doamna Wan își dorea depășirea statutului de concubină și acest fapt ar fi fost posibil dacă îi putea oferi un moștenitor împăratului. A născut, într-adevăr, un băiat, dar nu a trăit decât câteva luni
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
fanariote decadente de la începutul secolului al XIX-lea. La curtea postelnicului (demnitar ce pregătea audiențele domnitorului) Andronache Tuzluc, fanariot venit în Țara Românească în suita lui Caragea Vodă, vine și Dinu Păturică, fiul treti-logofătului (cel mai mare demnitar, șef al cancelariei domnești) Ghinea Păturică, dornic să parvină în demnități înalte și să se îmbogățească. Inteligent, tenace, viclean, fără scupule, Dinu Păturică își observă stăpânul, îi identifică slăbiciunile pentru a i le specula. Se face prețuit de postelnic, simulează docilitatea și fidelitatea
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
-lea monopolul economic 164 al zonei Mării Nordului și Mării Baltice. Negustorii hanseatici, grupați în Winterfaher, Sommerfahrer sau Wasserfahre, au creat o axă vitală Est-Vest și Sud-Nord deosebit de fecundă. Hansa avea conducere proprie, fiind reprezentată de patru dregători cu sediul la Lübeck, cancelarie, finanțe și legislație proprii, recunoscute de toate statele în care aveau agenții comerciale. În secolul al XIV-lea Hansa va impune o limbă Niederdeutsche Sprache -, germana înlocuind în cancelaria Hansei limba latină 165. Baltica devenea pentru Evul Mediu occidental ceea ce
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
conducere proprie, fiind reprezentată de patru dregători cu sediul la Lübeck, cancelarie, finanțe și legislație proprii, recunoscute de toate statele în care aveau agenții comerciale. În secolul al XIV-lea Hansa va impune o limbă Niederdeutsche Sprache -, germana înlocuind în cancelaria Hansei limba latină 165. Baltica devenea pentru Evul Mediu occidental ceea ce fusese Marea Mediterană pentru antichitate, asigurând orașelor debușeuri sigure, creând prin inițiativa și activitatea negustorilor germani un "imperiu maritim" în stare să rivalizeze cu toate statele care își disputau supremația
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Ministerul federal de Interne, al Justiției, al Finanțelor și al Apărării. Ultimele trei ministere trebuie instituite în virtutea Constituției. Cancelarul are largi prerogative pe plan intern și extern, pentru stabilirea direcțiilor politicii guvernamentale. Sistemul guvernamental german este calificat ca "democrație de cancelarie", întrucât cancelarul federal este singurul membru al cabinetului ales de către Parlament, fiind responsabil în fața acestuia. Această responsabilitate se poate exprima pe calea "votului de neîncredere constructiv". Dacă Bundestag-ul vrea să-și exprime neîncrederea față de cancelar, trebuie simultan să aleagă
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
1969-1974, Walter Scheel (FDP) 1974-1979, Karl Carstens (CDU) 1979-1984, Richard von Weizsäcker (CDU) 1984-1994, Roman Herzog (CDU) 1994-1999, Johannes Rau (SPD) 1999-2004, Horst Köhler (CDU), din 2004-2009, reales la 23 mai ca președinte a Germaniei pentru încă 5 ani.. 899 Cancelarii federali ai Germaniei: Konrad Adenauer (CDU) 1949-1963, Ludwig Erhard (CDU) 1963-1966, Kurt Georg (CDU) 1966-1969, Willy Brandt (SPD) 1969-1974, Helmut Schmidt (SPD) 1974-1982, Helmut Kohl (CDU) 1982-1998, Gerhard Schröder (SPD) 1998-2004, Angela Dorothea Merkel (CDU), din 2004. 900 Allemagne. Faits
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
au emis mai multe formulări -de la Decret de mareșal s-a ajuns la Carte de mareșal. A doua zi, documentul a fost prezentat premierului, generalul Coandă, care l-a acceptat, obiectând doar în privința unor formulări specifice actelor elaborate de către cancelariile domnești medievale din spațiul românesc. În final, Cartea de mareșal a fost introdusă într un tub de aluminiu de forma bastonului de mareșal. În ziua de 1 decembrie 1918, familia regală a fost primită cu fast în București, în timp ce la
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3108]
-
niponilor în relațiile interumane. Nu în ultimul rând, Marian Bumbar a expus câteva aspecte legate de mentalitatea japoneză, prin comparație cu cea europeană. Întâlnirea s-a încheiat într-o atmosferă destinsă, oaspeții fiind invitați la o ceașcă de ceai în cancelaria liceului. 29 Vizita Principesei Margareta a României 14 august 2005 a fost ziua în care școala noastră a primit vizita Alteței Sale Regale, Margareta Principesa a României și a Principelui Radu. Cu această ocazie Principesa a scris câteva rânduri în
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2946]
-
Islaz „decretă științele ca și până acum în limba patriei și cultura și înflorirea acestei limbi după natura și după originea ei, cu literele sale, atât în cărțile profane, cât și în cele sacre, cum și introducerea literelor în toate cancelariile“. Înăbușirea revoluției n-a ucis și ideile ei, care vor continua să-și croiască drum în deceniul dintre ’48 și Unire. Eforia școlilor din țara Românească abordează problema ortografiei în 1850, 1856 și 1858. O hotărâre din 1856 prevede adoptarea literelor
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
este o schiță a cadrului istoric general în care s-a construit/deconstruit relația dintre puterea politică și "creatorii de cultură", pornind de la analiza unei categorii speciale de documente, scrisorile adresate de intelectuali puterii comuniste. Documentele identificate în arhiva Secției Cancelarie a CC al PCR surprind câteva ipostaze ale existenței scriitorilor în comunism: compromis, activism, obediență, pasivitate, resemnare, revoltă, contestare. Motivațiile pentru care scriitorii s-au adresat puterii țin de natura relației speciale instituite între creatorii de cultură și partid sau
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
nu sunt împotrivă ca cărțile lui să fie editate, dar în partid nu putem păstra asemenea oameni care nu-și fac datoria"46. Nicolae Breban intrase în atenția în atenția Securității încă din 1965. Într-o notă informativă trimisă la Cancelaria CC al PCR, la 16 mai 1971, se arăta că scriitorul, încurajat de climatul de destindere, susținea dreptul fiecăruia de a-și exprima convingerile chiar dacă acestea contraveneau politicii oficiale. Potrivit Securității, Nicolae Breban deplângea starea în care ajunsese cultura română
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
comunist sunt nesemnificative. Între supunere și revoltă, intelectualii aleseseră supunerea, mai întâi seduși de jocul liberalizării, iar mai apoi copleșiți de frica difuză instituită ca stare de spirit cotidiană. Bibliografie Arhivele Naționale Istorice Centrale (ANIC), Fond CC al PCR, Secția Cancelarie; Secția Propagandă și Agitație. Berindei Mihnea, Dobrincu Dorin, Goșu Armand (eds.), Istoria comunismului în România, vol. II, Documente, Nicolae Ceaușescu (1965-1971), Editura Polirom, Iași, 2012. Ceaușescu Nicolae, "Raportul Comitetului Central al Partidului Comunist Român cu privire la activitatea Partidului în perioada dintre
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
indicația tovarășului secretar general, Nicolae Ceaușescu" sau "indicațiile tovarășului secretar general Nicolae Ceaușescu cu privire la..." au început să acopere mai toate domeniile, ideologie-propagandă, învățământ, cercetare, economie ș.a.m.d. În unele cazuri, "indicațiile", care circulau sub forma unor materiale trimise de la Cancelaria CC al PCR spre aplicare miniștrilor sau altor responsabili, erau fragmente din stenogramele întâlnirilor lui Ceaușescu cu decidenții dintr-un domeniu sau altul. Pentru eventuala aplicare era nevoie de o anamneză completă din partea celor afectați, date fiind exprimările sale lapidare
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
să aducă un plus de creativitate în clasicul reflex comunist de dărâmare a statuii precedentului conducător, iar pentru asta a folosit iscusit iluzia libertății și fricile istorice ale românilor. Bibliografie Arhivele Naționale Istorice Centrale (ANIC), Fond CC al PCR, Secția Cancelarie; Secția Agitație și Propagandă. Ceaușescu Nicolae, Propuneri de măsuri pentru îmbunătățirea activității politico- ideologice, de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii: 6 iulie 1971. Expunere la Consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
schimbat, într-un timp record, înfățișarea anostei publicații bucureștene, care a continuat, de pe alte poziții, politica Luceafărului de odinioară. Bibliografie Arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (ACNSAS), Fond documentar. Arhivele Naționale Istorice Centrale (ANIC), Fond CC al PCR, Secția Cancelarie. Arhiva Uniunii Scriitorilor. Barbu Eugen, "Maniere literare", în Luceafărul, anul XI, nr. 2 (298), 13 ianuarie 1968. Barbu Eugen, "Scrisoare către redacție", în România literară, anul III, nr. 12 (76), 19 martie 1970. Barbu Eugen, "Scrisoare către redacție", în România
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
publicată în Intelectuali români în arhivele comunismului..., pp. 211-222. Pentru demersul lui dr. Petru Groza vezi Mioara Anton, Laurențiu Constantiniu (eds.), Guvernați și guvernanți. Scrisori către putere. 1945-1965, Editura Polirom, Iași, 2013, p.124. 14 ANIC, Fond CC al PCR, Cancelarie, dosar 32/1956, ff. 96 și urm. 15 Dan Cătănuș, "Regimul comunist din România și problema intelectualității, 1956-1965", în Intelectuali români în arhivele comunismului..., pp. 54-55; Dorin Liviu Bâftoi, Așa s-a născut omul nou. În România anilor '50, Editura
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]