3,764 matches
-
Sofie Walerian von Prunkul, a fost construită o capelă în cimitirul armenesc din Suceava. Construcția efectivă a fost coordonată de inginerul W. Klika. Pe frontonul capelei se află blazonul nobiliar al familiei. Pe o placă de marmură neagră din interiorul capelei se află un text în limbile armeană și germană. Textul în limba germană este următorul: "“Diese Kapelle wurde als Ruhestätte ihrer Angehörigen Michael Bogdan Ritter von Prunkul, Warteres Garabeth Ritter von Prunkul und Sofie Walerian von Prunkul im Jahre des
Capela Pruncul () [Corola-website/Science/308391_a_309720]
-
ihrer Angehörigen Michael Bogdan Ritter von Prunkul, Warteres Garabeth Ritter von Prunkul und Sofie Walerian von Prunkul im Jahre des Herrn 1902 erbaut. Fecit ing. W. Klika”". Ultima propoziție este în limba latină. Traducerea în limba română este următoarea: ""Această capelă a fost construită ca loc de odihnă al rudelor lui Michael Bogdan Cavaler von Prunkul, Warteres Garabeth Cavaler von Prunkul și Sofie Walerian von Prunkul în anul Domnului 1902. A făcut ing. W. Klika"". Amplasată în mijlocul cimitirului armenesc din Suceava
Capela Pruncul () [Corola-website/Science/308391_a_309720]
-
Prunkul, Warteres Garabeth Cavaler von Prunkul și Sofie Walerian von Prunkul în anul Domnului 1902. A făcut ing. W. Klika"". Amplasată în mijlocul cimitirului armenesc din Suceava, această construcție a servit mai întâi drept cavou pentru membrii familiei Pruncul, devenind ulterior capelă de cimitir. În capelă au fost aduse și osemintele a opt membri ai familiei von Prunkul, decedați înainte de anul menționat. Este vorba de Asfadur (1791-1872), Katherine (1801-1857), Josefine - născută von Beresnicky (1857 - 30 noiembrie 1889), Sariga - născută Goilav (1805-1892), Dominik
Capela Pruncul () [Corola-website/Science/308391_a_309720]
-
von Prunkul și Sofie Walerian von Prunkul în anul Domnului 1902. A făcut ing. W. Klika"". Amplasată în mijlocul cimitirului armenesc din Suceava, această construcție a servit mai întâi drept cavou pentru membrii familiei Pruncul, devenind ulterior capelă de cimitir. În capelă au fost aduse și osemintele a opt membri ai familiei von Prunkul, decedați înainte de anul menționat. Este vorba de Asfadur (1791-1872), Katherine (1801-1857), Josefine - născută von Beresnicky (1857 - 30 noiembrie 1889), Sariga - născută Goilav (1805-1892), Dominik (22 septembrie 1881 - 1894
Capela Pruncul () [Corola-website/Science/308391_a_309720]
-
1889), Sariga - născută Goilav (1805-1892), Dominik (22 septembrie 1881 - 1894), Garabet (1822-1895), Walerian (1837-1899) și Aurelie - născută Manea (1855 - 1 octombrie 1900). Numele lor sunt înscrise pe o placă de marmură neagră, fixată cu rozete metalice în peretele interior al capelei. Mormântul lui Warteres Garabeth von Prunkul (1848-1901), unul dintre ctitori, care a decedat înainte de finalizarea construcției, nu se află în capela familială, ci în cimitir, printre alte morminte. Spre deosebire de celelalte biserici armenești din Suceava care se caracterizează prin lipsa oricărei
Capela Pruncul () [Corola-website/Science/308391_a_309720]
-
1900). Numele lor sunt înscrise pe o placă de marmură neagră, fixată cu rozete metalice în peretele interior al capelei. Mormântul lui Warteres Garabeth von Prunkul (1848-1901), unul dintre ctitori, care a decedat înainte de finalizarea construcției, nu se află în capela familială, ci în cimitir, printre alte morminte. Spre deosebire de celelalte biserici armenești din Suceava care se caracterizează prin lipsa oricărei caracteristici arhitectonice și ornamentalistice pur armenești și care se confundă cu bisericile moldovenești, constituie o excepție. Ea a fost clădită în
Capela Pruncul () [Corola-website/Science/308391_a_309720]
-
clădită în cimitirul armenesc din Suceava, la începutul secolului al XX-lea, în stilul armean vechi, stilizat după gustul arhitectului constructor. Capela Pruncul are formă de cruce cu o masivă cupolă deasupra și cu acoperiș piramidal, în opt laturi. În jurul capelei se află cimitirul armenesc în care se află înmormântați, printre alții, și următorii:
Capela Pruncul () [Corola-website/Science/308391_a_309720]
-
s-a prăbușit cu totul la sfârșitul secolului al XVIII-lea, îngropând sub dărâmături pe soția negustorului Ioan Capri, care era proprietarul grădinii în care se afla biserica. Din pietrele acestei biserici, urmașii lui Capri au zidit în 1776 o capelă cu hramul "Sf. Ioan Botezătorul", pentru pomenirea epitropului armean Hovhannes Capri. Această capelă se sprijină de zidul sudic al Bisericii "Sf. Cruce". În 1824 s-a construit în curtea bisericii o clădire unde a funcționat o școală primară armeană cu
Biserica Sfânta Cruce din Suceava () [Corola-website/Science/308389_a_309718]
-
dărâmături pe soția negustorului Ioan Capri, care era proprietarul grădinii în care se afla biserica. Din pietrele acestei biserici, urmașii lui Capri au zidit în 1776 o capelă cu hramul "Sf. Ioan Botezătorul", pentru pomenirea epitropului armean Hovhannes Capri. Această capelă se sprijină de zidul sudic al Bisericii "Sf. Cruce". În 1824 s-a construit în curtea bisericii o clădire unde a funcționat o școală primară armeană cu patru clase. Pe această clădire era amplasată următoarea inscripție: ""Această școală, cu tot
Biserica Sfânta Cruce din Suceava () [Corola-website/Science/308389_a_309718]
-
pronaosul este împărțit în două. Există două intrări în naos: una prin pronaos și a doua, pe latura de sud, neaxată în latura transversală a naosului. Pa latura de sud, înspre est, se află adosată corpului principal al bisericii o capelă cu hramul "Sf. Ioan Botezătorul", construcție dreptunghiulară cu absidă circulată la est și cu turlă. În fața bisericii se află un turn-clopotniță, modest ca înălțime și sprijinit de două contraforturi, despre care nu există informații certe privind data construirii. De asemenea
Biserica Sfânta Cruce din Suceava () [Corola-website/Science/308389_a_309718]
-
sângele care țâșnește din coasta Sa, totul încadrat de alți doi îngeri. În diaconicon, reprezentarea sfinților loan Chrysostom, Mihail al Sinadelor, martira Marina și apostolui Filip corespundea vechiului sistem de a reprezenta pe sfinții ale căror relicve erau păstrate în capelele funerare respective, acei sfinți fiind socotiți ca intercesori . Astfel, ritualul liturgic avea și o implicație funerară care era cerută de decorația unui altar unde se păstrau osemintele sfinte. În naos, ciclul marilor sărbători începe cu Nașterea pictată pe semicalota de
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
formate din colecții de cărți rare. A fost distrusă acum și imensa colecție de istorie naturală. Pavilioanele au căpătat destinații de siloz, cămin și școală culturală. După 1944 a fost reclădită numai o parte a zidăriei în perioada 1975-1976, iar capela Kornis a fost preluată de biserica ortodoxă. Nu au existat însă lucrări serioase de refacere a castelului și domeniului, castelul ajungând astăzi în ruine. Castelul a rămas cunoscut și pentru statuile celor doi inorogi care îi păzeau intrarea, până recent
Castelul Kornis () [Corola-website/Science/307401_a_308730]
-
str. 1 Decembrie 1918 nr. 1-3; transformat în ultimii ani într-un bloc de locuințe, cu spații comerciale la parter). Într-o încăpere din acest fost conac (numit și „Casa Albă”, din cauza aspectului ei exterior) a funcționat între 1923-1949 o capelă ortodoxă, până înainte de darea în funcțiune în anul 1951 a primei Biserici Ortodoxe din oraș (Piața Mihai Viteazul nr. 9) (înainte de 1918 românii din cele două localități componente au fost exclusiv greco-catolici). Înainte de 1990 aici a funcționat temporar și „Palatul
Conacul Paget din Câmpia Turzii () [Corola-website/Science/307397_a_308726]
-
descoperit sute de morminte în unele părți ale Mesopotamiei. Aceste morminte relevă multe informații legate de ritualurile funerare mesopotamiene. În orașul Ur, majoritatea oamenilor erau îngropați în morminte familiale sub casă. Copiii erau puși în recipiente mari, și duși la capela familiei. Alții erau pur și simplu îngropați în cimitirele orașului. Unii erau înfășurați în covoare și giulgiuri. În majoritatea cazurilor, unele lucruri ale oamenilor îngropați se aflau în morminte. Au fost de asemenea descoperite 17 morminte cu obiecte foarte valoroase
Mesopotamia () [Corola-website/Science/302994_a_304323]
-
care erau aplicate destul de strict. Printre ele se numără: Casele oamenilor bogați erau foarte mari. Aveau două sau trei etaje, cu un acoperiș locuibil. Aveau o curte spațioasă în jurul casei. În casă existau căteva dormitoare, o cameră de oaspeți, o capelă, o bucătărie, o baie și un mormânt sub casă. Casele oamenilor simpli erau mult mai simple, cu doar câteva camere. Palatele regilor din Mesopotamia erau clădiri uriașe, frumos decorate. Majoritatea zidurilor aveau basoreliefuri sculptate în fildeș, descriind marile victorii ale
Mesopotamia () [Corola-website/Science/302994_a_304323]
-
demnitar), "controlul" sau "servitorul". Începe dinastia a II-a când Hotepsekhemwy ar fi câștigat scaunul de domnie, după o perioadă de conflicte politice cu conducători efemeri.El a construit un templu în apropiere Buto pentru zeul Horus și a fondat "Capela Coroanei Albe". Domniei lui Raneb sau Nebra i se atribuie debutul cultului zeiței Bastet și a lui Ra. În timpul faraonului Nynetjer este impusă taxa colectivă pe numărul de vite. Faraonul Peribsen a purtat inițial numele de "Horus-Sekhemib-perenmat" pe care ulterior
Istoria Egiptului Antic () [Corola-website/Science/302979_a_304308]
-
închisorile l-au slăbit foarte mult. Ca atare, în 12 mai 1870 trece în cele veșnice acest "om fantastic cu caracter de bronz" pe care l-a dat Banatul. În 1932 - osemintele au fost aduse în țară și reînhumate în capela cimitirului din Lugoj.
Eftimie Murgu () [Corola-website/Science/303027_a_304356]
-
de regele Ferdinand I. S-a întors la București, unde a fost numit preot vicar la parohiile din Târgoviște și Giurgiu, precum și profesor de religie la Liceele „Sf. Iosif” și „Sf. Andrei” din București. Apoi a fost și rector al capelelor școlilor catolice, predicator la biserica „Sf. Maria a Darurilor”, președinte al Asociației Mariane de bărbați și tineri din București. În anul 1919 preotul Anton Durcovici a fost nominalizat drept candidat pentru funcția de episcop de Iași. În funcția de episcop
Anton Durcovici () [Corola-website/Science/303092_a_304421]
-
că începând cu domnia lui Aha apare și numele-nebti al suveranului. Greșeala provine de la interpretarea textului unei etichete de fildeș, provenită din mormântul reginei Neith-hotep de la Naqada, care - în registrul de sus - prezintă, pe lângă serekh-ul lui Aha, și desenul unei capele în interiorul căreia apar semnele hieroglifice redând propoziția nebti men. Primul cuvânt semnifică într-adevăr „Cele două stăpâne“, adică zeița Nekhbet din Egiptul de Sus și zeița Uadjet din Egiptul de Jos și scoate în evidență dualitatea regatului, însă nu are
Hor-Aha () [Corola-website/Science/303083_a_304412]
-
dualitatea regatului, însă nu are nimic de-a face cu viitoarea titulatură-nebti. Cel de-al doilea cuvânt nu este numele-nebti al lui Aha, adică Men, și nu are nici o legătură cu semi-legendarul *Menes. Probabil, grupul de cuvinte redă numele unei capele, nebti men „Cele două stăpâne eterne“. Numele-Horus al faraonului mai apare și pe alte obiecte provenind din următoarele așezări: Abu Rowash, Zawiet el-Aryan, Saqqara, Heluan, Naqada, iar pe teritoriul Israelului, la En Besor. Fragmentul unei cutii de fildeș, descoperit în
Hor-Aha () [Corola-website/Science/303083_a_304412]
-
des Anges, unde este înmormântate de măicuțele îngrijorate să nu se piardă rămășițele sale pământești. Din păcate efortul s-a dovedit a fi inutil fiindcă trupul lui Pierre Damien va fi mutat de șase ori. Se odihnește din 1898 în capela dedicată lui din catedrala din Faenza. Chiar dacă nu a fost niciodată canonizat, după moartea sa îi este în mod formal consacrat un cult la Faenza, Mont-Cassin, Cluny și la Fonte-Avellana. Și-a pregătit singur inscripția de pe mormântul său, care sună
Petru Damiani () [Corola-website/Science/303190_a_304519]
-
Hus a reușit să-l convingă pe regele Wenzel să aprobe Decretul Kuttenberg care admitea majoritatea cehilor la Universitatea Karl (Carol). Astfel, prin acest decret, se întărea poziția cehă în raport cu germanii la Universitatea din Praga. Din 1402 predicile lui în Capela Betlehem din Praga sunt în limba cehă, la fel și cântecele corale din timpul slujbei. Jan Hus a devenit foarte popular, fiind și preotul reginei Sophie. Hus a predicat o viață severă, morală și plină de virtuozitate, condamnând ușurința, luxul
Jan Hus () [Corola-website/Science/303201_a_304530]
-
posedă frumoase cămine monumentale din sec. XV. In jurul castelului au fost amenajate la sfârșitul sec. XX grădini medievale. In apropierea castelului, pe străduțele în pantă, câteva frumoase case medievale și biserica parohiala Notre-Dame, dedicată Sfântului Vincențiu. A fost cândva capela castelului rezervată seniorilor. Aici există înca niște capiteluri din sec. XII. Clopotnița și capelele laterale au fost adăugate mai târziu. In interior, un armonium, fără interes, a cărui sonoritate ofensează timpanele delicate. Un mare viaduct, în piatră de Volvic, se
Culan () [Corola-website/Science/302198_a_303527]
-
sfârșitul sec. XX grădini medievale. In apropierea castelului, pe străduțele în pantă, câteva frumoase case medievale și biserica parohiala Notre-Dame, dedicată Sfântului Vincențiu. A fost cândva capela castelului rezervată seniorilor. Aici există înca niște capiteluri din sec. XII. Clopotnița și capelele laterale au fost adăugate mai târziu. In interior, un armonium, fără interes, a cărui sonoritate ofensează timpanele delicate. Un mare viaduct, în piatră de Volvic, se întinde deasupra castelului. El oferă o foarte frumoasă vedere peste valea râului Arnon, peste
Culan () [Corola-website/Science/302198_a_303527]
-
și Vasile Lupu din Moldova). În aripa castelului numită "Matia" se mai deslușește destul de vag, o pictură referitoare la legenda cu corbul de la care se zice că își trag numele urmașii lui Ioan de Hunedoara ("Corvini"). În curtea castelului, alături de capela zidită tot în timpul lui Ioan de Hunedoara, se află o fântână adâncă de 30 de metri. Conform legendelor, această fântână ar fi fost săpată de trei prizonieri turci, cărora li s-a promis libertatea dacă vor ajunge la stratul de
Castelul Hunedoarei () [Corola-website/Science/302217_a_303546]