6,961 matches
-
relațiile economice dintre țările din bazinul Pacificului; g) afirmarea tot mai evidentă a unui paradox al celor două modele principale ale lumii avansate contemporane, respectiv modelul neoamerican și modelul renan. În acest sens, Michel Albert<footnote În lucrarea Capitalism contra capitalism, Editura Humanitas, București, 1994, pp. 121-122. footnote> scria că modelul neoamericam reușește să se impună politic și ideologic în defavoarea celui renan exact în momentul în care se dovedește a fi mai puțin eficient decât acesta. Dovedită fiind superioritatea economică și
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
tranziției postsocialiste interacționează elemente conștiente, rezultate din condiționările logice ale fenomenelor și proceselor economico-sociale, cu elementele spontane, aleatorii, accidentale. De fapt, o problemă mult disputată în legătură cu tranziția de la economia planificată centralizat (socialism de tip marxist) la economia cu piață concurențială (capitalism liberal) este dacă aceasta este un proces spontan sau un proces conștient. Disputa are ca punct de plecare realitatea că în a doua jumătate a secolului trecut au coexistat, mai mult sau mai puțin pașnic, și au funcționat, mai mult
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
mult sau mai puțin pașnic, și au funcționat, mai mult sau mai puțin eficient, două sisteme de organizare economico-socială diametral opuse, și anume: sistemul capitalist, bazat pe proprietatea privată, pe absența ierarhizării puterii economice și pe acțiunea mecanismelor pieței concurențiale (capitalismul este asociat pieței), și sistemul socialist, bazat pe proprietatea publică, mai ales sub forma proprietății de stat, asupra resurselor productive și pe mecanismele birocratice ale planificării centralizate (socialismul este asociat planificării imperative atotcuprinzătoare). Forma pură a celor două sisteme este
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
asupra resurselor productive și pe mecanismele birocratice ale planificării centralizate (socialismul este asociat planificării imperative atotcuprinzătoare). Forma pură a celor două sisteme este însă greu de depistat în vreo țară. Fiecare dintre cele două sisteme era promovat de ideologii specifice. Capitalismul propovăduia acțiunea fără reproș a mecanismelor „mâinii invizibile”, respectiv reglarea și autoreglarea spontană a vieții economice (în mod deosebit a alocării resurselor), în timp ce socialismul era focalizat pe acțiunea conștientă a agenților economici, ghidați sau orientați ex-ante prin mecanismele planificării administrative
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
transformări. Lucrările de mare impact în științele sociale creează modele de practică terminologică. Este foarte probabil ca Marea transformare a lui Karl Polanyi (1944)<foonote The Great Transformation, Beacon Press, Boston, 1994. footnote>, ca lucrare clasică a analizei trecerii de la capitalismul bazat numai pe principiul pieței la capitalismul în care încep să acționeze și instituții ale protecției sociale, a contribuit substanțial la cristalizarea unui mod de utilizare a termenului „transformare” în științele sociale. Or, marea transformare este una de lungă durată
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
sociale creează modele de practică terminologică. Este foarte probabil ca Marea transformare a lui Karl Polanyi (1944)<foonote The Great Transformation, Beacon Press, Boston, 1994. footnote>, ca lucrare clasică a analizei trecerii de la capitalismul bazat numai pe principiul pieței la capitalismul în care încep să acționeze și instituții ale protecției sociale, a contribuit substanțial la cristalizarea unui mod de utilizare a termenului „transformare” în științele sociale. Or, marea transformare este una de lungă durată. Dubla mișcare a fost cea de limitare
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
mai puțin durabile decât punctele de echilibru între care apar. Există însă societăți în care tranziția este aproape permanentă, perpetuă. Societatea românească pare să fie una din această categorie. În momentul în care a început reforma totalitar-comunistă de după anul 1944, capitalismul românesc nu se instituise cu putere la toate nivelurile și în toate sectoarele social-economice, ba chiar era departe de acest obiectiv. De exemplu, pentru segmente largi ale populației rurale, principalul mod de organizare social-economică era subzistența agricolă. Perioada interbelică s-
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
în întreaga lume socialistă, eșec marcat simbolic de mișcările din anul 1989. De aici începe o nouă tranziție, o tranziție dublă, spre economia cu piață concurențială și spre democrație. Aceasta este o tranziție de natură totală, ca și aceea de la capitalism la socialism. Diferența majoră rezidă în faptul că mecanismele de realizare sunt predominant voluntare. Revenirea la normalitate este așteptată de majoritatea covârșitoare a populației. O examinare atentă a ceea ce s-a întâmplat în raportul dintre intenții și fapte evidențiază că
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
sau laturi ale vieții sociale (în sens larg) pe planeta noastră. În ultimele două decenii, s-a acordat însă o atenție prioritară tranziției de la socialismul de tip marxist, bazat pe planificarea economică atotcuprinzătoare și pe ideologia totalitarismului de stat, la capitalismul liberal de piață, bazat pe proprietatea privată și pe funcționarea concertată a pârghiilor pieței concurențiale. Acest ultim tip de tranziție, ca de altfel și celelalte, presupune plecarea de la o anumită stare și ajungerea la o altă stare, dorită, posibilă și
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
această premisă. Prin urmare, chiar o singură forță politică (numită partid comunist), transformată radical în interiorul său, poate asigura înfăptuirea unor mari schimbări, în cadrul unor strategii pe termen lung, și poate manageria mai bine riscurile care le-ar putea compromite (corupția - capitalismul de cumetrie, criminalitatea economico-financiară, economia neînregistrată, șomajul, sărăcia, inflația peste limitele considerate normale). În ambele cazuri, managementul procesului de tranziție este lipsit de experiența necesară înfăptuirii unor asemenea schimbări la scară macrosocială; se consideră, din acest motiv, că ambele alternative
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
specificitatea sa; întreaga lume se îndreaptă spre un mod nou de a produce avuție sau bogăție (bunăstare), spre o nouă economie, care încorporează elemente ale economiei de piață actuale, dar nu numai; au apărut, în ultimul timp, voci contestatare ale capitalismului actual ca sistem care ar răspunde întru totul nevoilor omenirii în întregul său; România, alături de celelalte state foste socialiste, nu poate face abstracție de acest lucru. Am considerat, de aceea, utilă jalonarea unor piloni de rezistență ai noii economii, indiferent
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
realitate; pentru a răspunde aspirațiilor de mai bine ale propriilor populații și pentru a încerca să câștige timpul pierdut, ele trebuie să se înscrie hotărât pe această traiectorie. De fapt, în ultimul timp au apărut chiar unele voci contestatare ale capitalismului actual ca sistem care ar răspunde întru totul nevoilor, aspirațiilor omenirii în întregul său, mai ales în condițiile globalizării. Se propun variante ale acestuia<footnote C. David Korten, Corporațiile conduc lumea, Editura Samizdat, București, 1991; Lumea post corporatistă, Editura Antet
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
etc. Societatea industrială, cu tipul său de economie, cedează locul noii economii, care nu mai este industrială, ci este o economie postmodernă, postcapitalistă, postindustrială și informațională. George Soros remarca, de exemplu, că niciun sistem nu este perfect, prin urmare, nici capitalismul și nici comunismul. Omenirea încearcă acum să extragă și să păstreze cât mai multe elemente pozitive de la fiecare dintre cele două sisteme<footnote George Soros, Criza capitalismului global: societatea deschisă în primejdie, Editura Polirom,Iași, 1999. footnote>. Desigur, aprecierea merită
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
Soros remarca, de exemplu, că niciun sistem nu este perfect, prin urmare, nici capitalismul și nici comunismul. Omenirea încearcă acum să extragă și să păstreze cât mai multe elemente pozitive de la fiecare dintre cele două sisteme<footnote George Soros, Criza capitalismului global: societatea deschisă în primejdie, Editura Polirom,Iași, 1999. footnote>. Desigur, aprecierea merită o analiză mai amplă. În ultimul timp are loc o expansiune a conceptului „noua economie”, ca un tip nou de abordare legat de știința economică. O parte
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
unii exegeți consideră că acesta reinventează social-democrația. În demersul său analitic, Giddens pornește de la axioma superiorității economiei de piață capitaliste<footnote „După eșecul istoric al regimurilor socialiste, către care social-democrația a tins în mod reformist, pașnic, prin transformarea internă a capitalismului..., a devenit clar că nu există alternativă la capitalism”, Anthony Giddens, A treia cale. Renașterea social-democrației, Editura Polirom, Iași, 2001, p. 8. footnote>. În contextul temei abordate, interesează în mod deosebit aspectele socialeconomice referitoare la economia globalizată și la noua
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
său analitic, Giddens pornește de la axioma superiorității economiei de piață capitaliste<footnote „După eșecul istoric al regimurilor socialiste, către care social-democrația a tins în mod reformist, pașnic, prin transformarea internă a capitalismului..., a devenit clar că nu există alternativă la capitalism”, Anthony Giddens, A treia cale. Renașterea social-democrației, Editura Polirom, Iași, 2001, p. 8. footnote>. În contextul temei abordate, interesează în mod deosebit aspectele socialeconomice referitoare la economia globalizată și la noua economie - economia cosmopolită. Mai mult, în ansamblul opiniilor privind
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
pe aceea a libertății ca independență personală și încredere în sine. Instituționalizarea proprietății private este considerată drept una dintre contribuțiile cele mai importante ale Europei. Fără un regim matur și bine reglementat al proprietății private nu ar putea să existe capitalismul de piață, iar statul-națiune nu ar fi supraviețuit. Chiar expresiile „piață modernă” și „statnațiune” sunt legate indisolubil de regimul proprietății private. Rolul pieței este să permită schimbul liber de proprietăți, iar funcția esențială a statului este să protejeze dreptul de
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
abstractizată, cuantificată și transformată în proprietate negociabilă pentru un preț pe piață. Expresia „economie de piață modernă” își are originea în Europa, dar și-a găsit forma cea mai deplină în America. Europenii au avut, încă de la început, îndoieli în legătură cu capitalismul, în timp ce americanii nu au avut niciodată, America fiind considerată bastionul capitalismului; credința în dogma capitalistă a fost atât de profundă, încât America și capitalismul au ajuns să aibă un statut tautologic. Terenul principal pentru realizarea așa-zisului vis american (piețe
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
piață. Expresia „economie de piață modernă” își are originea în Europa, dar și-a găsit forma cea mai deplină în America. Europenii au avut, încă de la început, îndoieli în legătură cu capitalismul, în timp ce americanii nu au avut niciodată, America fiind considerată bastionul capitalismului; credința în dogma capitalistă a fost atât de profundă, încât America și capitalismul au ajuns să aibă un statut tautologic. Terenul principal pentru realizarea așa-zisului vis american (piețe libere-guvern reprezentativ) este ideea lui A. Smith, a unei piețe neîngrădite
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
a găsit forma cea mai deplină în America. Europenii au avut, încă de la început, îndoieli în legătură cu capitalismul, în timp ce americanii nu au avut niciodată, America fiind considerată bastionul capitalismului; credința în dogma capitalistă a fost atât de profundă, încât America și capitalismul au ajuns să aibă un statut tautologic. Terenul principal pentru realizarea așa-zisului vis american (piețe libere-guvern reprezentativ) este ideea lui A. Smith, a unei piețe neîngrădite, în care vânzătorii și cumpărătorii individuali concurează pentru a-și maximiza proprietatea. Piața
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
uneltele și mașinile folosite de forța de muncă rurală. Meseriașii săraci au fost nevoiți să apeleze la credit de la negustorii-angajatori, garantat cu tehnica de muncă, pe care o puteau pierde oricând<footnote M.M.A. Dobb, Studies in the Development of Capitalism, International Publishers, New York, 1974,p. 150. footnote>. Noii comercianți au putut controla mult mai bine costurile de producție. Apariția fabricilor a erodat și mai mult puterea meșteșugarilor și a breslelor. A apărut ideea centralizării producției și a folosirii unei surse
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
fost concepute pentru a se adapta unei revoluții în comunicații care poate cuprinde tot globul și poate conecta pe toată lumea și toate locurile de pe planetă simultan. Noul sistem economic și noile instituții de guvernare care apar sunt la fel de diferite de capitalismul de piață și de statul teritorial modern pe cât de diferite au fost acestea de economia feudală și de domeniile dinastice ale erei anterioare. Capitolul 6 Tipuri de economie concurențială 6.1. Prezentarea problemei Economia cu piață concurențială, existentă în marea
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
sectorul privat-productiv și cel public-prestator de servicii. Un alt punct de vedere a fost exprimat de economistul francez Michel Albert<footnote Op. cit., p. 21. footnote>, care realizează o analiză comparată între sistemul economic neoamerican, pe care autorul îl numește metaforic capitalism texan, și sistemul economic german și japonez, căruia îi spune capitalism renan, identificând astfel două tipuri ale economiei de piață, anume: tipul neoamerican și tipul renan. În opinia acestuia, ambele tipuri sunt specifice sistemului capitalist și liberalismului, dar au la
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
vedere a fost exprimat de economistul francez Michel Albert<footnote Op. cit., p. 21. footnote>, care realizează o analiză comparată între sistemul economic neoamerican, pe care autorul îl numește metaforic capitalism texan, și sistemul economic german și japonez, căruia îi spune capitalism renan, identificând astfel două tipuri ale economiei de piață, anume: tipul neoamerican și tipul renan. În opinia acestuia, ambele tipuri sunt specifice sistemului capitalist și liberalismului, dar au la bază sisteme de valori opuse în ceea ce privește poziția persoanei în întreprindere sau
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
să apară unele distorsiuni, anomalii și dezechilibre, ca urmare a intervenției administrative a statului, a existenței unor monopoluri sau prin încălcarea durabilă a unora dintre regulile sale de funcționare. Primul tip al economiei moderne de piață a mai fost numit capitalism concurențial, economie concurențială, economie de piață bazată pe concurența completă sau pură și perfectă, capitalism al liberei concurențe<footnote Dumitru Ciucur, Ilie Gavrilă și Constantin Popescu, Economie, Manual universitar, ediția a doua, Editura Economică, București, 2001, pp. 107-110; Niță Dobrotă
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]