2,933 matches
-
modificările și completările ulterioare, și se dispune solicitarea intrării în procedura de faliment, conform prevederilor art. 21 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 503/2004 , republicată, cu modificările ulterioare. Articolul 4 Se dispune retragerea autorizației de funcționare a Societății "Carpatica Asig" - S.A., cu sediul social în Sibiu, str. Nicolaus Olahus nr. 5, turnul A, etajele 3-7, Centrul de Afaceri Sibiu, județul Sibiu, înregistrată la oficiul registrului comerțului cu nr. J32/1053/29.11.1996, cod unic de înregistrare 8990884, înscrisă
DECIZIE nr. 1.498 din 27 iulie 2016 privind închiderea procedurii de redresare financiară pe bază de plan de redresare, stabilirea stării de insolvenţă, declanşarea procedurii de faliment şi retragerea autorizaţiei de funcţionare a Societăţii "Carpatica Asig" - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273962_a_275291]
-
reasigurare și ale art. 21 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 503/2004 , republicată, cu modificările ulterioare. Articolul 5 (1) În termen de cel mult 30 de zile de la publicarea deciziei de închidere a procedurii de redresare financiară, Societatea "Carpatica Asig" - S.A. are obligația predării către Fondul de Garantare a Asiguraților a evidențelor complete ale dosarelor de daună, precum și a evidențelor tehnico-operative și contabile aferente acestor dosare, în vederea publicării listei potențialilor creditori în asigurări, conform art. 23 alin. (1) din
DECIZIE nr. 1.498 din 27 iulie 2016 privind închiderea procedurii de redresare financiară pe bază de plan de redresare, stabilirea stării de insolvenţă, declanşarea procedurii de faliment şi retragerea autorizaţiei de funcţionare a Societăţii "Carpatica Asig" - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273962_a_275291]
-
potențialilor creditori în asigurări, conform art. 23 alin. (1) din Legea nr. 503/2004 , republicată, cu modificările ulterioare. ... (2) Asigurătorul va lua toate măsurile necesare notificării asiguraților atât cu privire la posibilitatea acestora de a denunța contractele de asigurare încheiate cu Societatea "Carpatica Asig" - S.A., cât și cu privire la dreptul acestora de a recupera primele de asigurare achitate, aferente acestor contracte, proporțional cu perioada cuprinsă între momentul denunțării și cel al expirării duratei lor de valabilitate. ... (3) Orice persoană care invocă un drept de
DECIZIE nr. 1.498 din 27 iulie 2016 privind închiderea procedurii de redresare financiară pe bază de plan de redresare, stabilirea stării de insolvenţă, declanşarea procedurii de faliment şi retragerea autorizaţiei de funcţionare a Societăţii "Carpatica Asig" - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273962_a_275291]
-
republicată, cu modificările ulterioare, precum și a faptului că membrii organului de conducere al asigurătorului au fost sancționați de A.S.F. cu retragerea aprobării, iar prin Decizia A.S.F. nr. 603/2016 s-a dispus înlocuirea organului de conducere al Societății "Carpatica Asig" - S.A. cu Fondul de Garantare a Asiguraților, în vederea protejării intereselor creditorilor de asigurări, se prelungește durata mandatului administratorului temporar numai pentru și până la îndeplinirea de către Societatea "Carpatica Asig" - S.A. a obligației de predare a evidențelor prevăzute la art. 23
DECIZIE nr. 1.498 din 27 iulie 2016 privind închiderea procedurii de redresare financiară pe bază de plan de redresare, stabilirea stării de insolvenţă, declanşarea procedurii de faliment şi retragerea autorizaţiei de funcţionare a Societăţii "Carpatica Asig" - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273962_a_275291]
-
nr. 603/2016 s-a dispus înlocuirea organului de conducere al Societății "Carpatica Asig" - S.A. cu Fondul de Garantare a Asiguraților, în vederea protejării intereselor creditorilor de asigurări, se prelungește durata mandatului administratorului temporar numai pentru și până la îndeplinirea de către Societatea "Carpatica Asig" - S.A. a obligației de predare a evidențelor prevăzute la art. 23 alin. (1) din Legea nr. 503/2004 , republicată, cu modificările ulterioare. ... (2) La data intrării în vigoare a prezentei decizii, prevederile art. 3 din Decizia A.S.F. nr.
DECIZIE nr. 1.498 din 27 iulie 2016 privind închiderea procedurii de redresare financiară pe bază de plan de redresare, stabilirea stării de insolvenţă, declanşarea procedurii de faliment şi retragerea autorizaţiei de funcţionare a Societăţii "Carpatica Asig" - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273962_a_275291]
-
nr. 503/2004 , republicată, cu modificările ulterioare. ... (2) La data intrării în vigoare a prezentei decizii, prevederile art. 3 din Decizia A.S.F. nr. 603/2016 privind stabilirea atribuțiilor și competențelor Fondului de Garantare a Asiguraților - administrator temporar al Societății "Carpatica Asig" - S.A., publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 9 martie 2016, își încetează aplicabilitatea. ... (3) La data îndeplinirii obligației prevăzute la alin. (1), dar nu mai târziu de 30 de zile de la data publicării prezentei
DECIZIE nr. 1.498 din 27 iulie 2016 privind închiderea procedurii de redresare financiară pe bază de plan de redresare, stabilirea stării de insolvenţă, declanşarea procedurii de faliment şi retragerea autorizaţiei de funcţionare a Societăţii "Carpatica Asig" - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273962_a_275291]
-
alin. (1), dar nu mai târziu de 30 de zile de la data publicării prezentei decizii, prevederile Deciziei A.S.F. nr. 327/2016*) și ale Deciziei A.S.F. nr. 603/2016 își încetează aplicabilitatea. ... Articolul 7 (1) Împotriva prezentei decizii Societatea "Carpatica Asig" - S.A. poate face contestație la Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București, în termen de 10 zile de la data comunicării, sub sancțiunea decăderii. ... (2) Prezenta decizie este executorie conform art. 19 din Legea nr. 503
DECIZIE nr. 1.498 din 27 iulie 2016 privind închiderea procedurii de redresare financiară pe bază de plan de redresare, stabilirea stării de insolvenţă, declanşarea procedurii de faliment şi retragerea autorizaţiei de funcţionare a Societăţii "Carpatica Asig" - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273962_a_275291]
-
de care se bucură municipiul Brașov fac din acesta un important punct de plecare pentru turiștii din țară și străinătate. De aici se pot face excursii la Marea Neagră, în Bucovina, cu vestitele sale mănăstiri, în Maramureș, pe munții din lanțul carpatic, în zona cetăților dacice din Țara Hațegului etc. În municipiu, autoritățile au demarat un amplu proces de renovare a vechilor monumente și de transformare a acestora în puncte muzeale, în mare parte finalizat. Cea mai bună vedere asupra orașului se
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
în secolul al XVIII-lea. Ele constituie îndrăgite locuri de agrement. Trebuie amintită aici existența unor izvoare de apă minerală pe Valea Borcutului, Valea Usturoi și Firiza. Din zona municipiului Baia Mare are unele caracteristici specifice, măi aparte, datorită existenței lanțului carpatic ce îndeplinește rolul benefic de paravan, împiedicând intemperiile reci dinspre nord-est. Aflată la adăpost, depresiunea are un climat de nuanță mediteraneană, cu ierni blânde, fără mari viscole, cu veri răcoroase, prelungite și un echilibru atmosferic favorabil. Temperatura aerului atinge cota
Baia Mare () [Corola-website/Science/296949_a_298278]
-
slab. Trecerea de la pădure spre pășune sau teren cultivat este de obicei de o liziera de arbust alcătuită din specii că alunul, șocul, cornul, calinul, sângerul, lemnul câinesc. Fauna din spațiul geografic băimărean cuprinde aproape toate speciile cunoscute din zona carpatica, valoroase cinegetic: cerbul, căpriorul, lupul, vulpea, iepurele, jderul, veverița. Aceste specii sunt frecvente în zona pășunilor montane alpine. Păsările sunt bine reprezentate mai ales în locurile unde predomina pădurea de fag, mai bine conservata în ciuda defrișărilor masive, prin: ierunca, porumbel
Baia Mare () [Corola-website/Science/296949_a_298278]
-
forare cu turbină, producția de petrol în bazinul Trotușului crește simțitor. În prezent, prin intermediul forajelor de mare adâncime, au reintrat în exploatare perimetrele vechi din Depresiunea Dărmănești și Subcarpații Moldovei și-au extins cele existente în neogenul subcarpatic și paleogenul carpatic. Regiunea se numără printre cele mai importante sub raportul rezervelor și producției, iar cele două rafinării din zonă (Dărmănești și Gheorghe Gheorghiu Dej (Onești)) prelucrează petrolul extras din bazinul râului Trotuș și o parte din petrolul importat din țările arabe
Moinești () [Corola-website/Science/296998_a_298327]
-
un peisaj alpin deosebit. De asemenea, sunt puse sub protecția legii o serie de specii de plante și animale declarate monumente ale naturii. Aici se pot aminti: Cochlearia pyrenaica, Leontopodium alpinum, Lychnis nivalis, Silene nivalis, Hieracleum carpaticum, Primula longiflora, Soldanella carpatica, Rhododendrom kotschyi, Pinus mugo, Pinus cembra și Taxus baccata. Din fauna ocrotita fac parte: Rupicapra rupicapra, Marmota marmota, Lynx lynx, Tetrao urogallus, Lyrurus tetrix, Aquila chrysaetos, Aquila pomarina. Pentru ocrotirea lostriței (Hucho hucho) - specie endemica bazinului dunărean, relict al apelor
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
și cetatea, părăsiseră cetatea fie în timpul atacului bulgar, fie mai înainte. În 1268, banul Alexandru, împreună cu garnizoana cetății, a participat la mai multe bătălii victorioase împotriva bulgarilor și bizantinilor. Cetatea Severinului are o istorie particulară în raport cu alte cetăți din spațiul carpatic. Rolul și importanța sa au fost preponderent militare, comerțul aducător de bunăstare fiind dificil din cauza poziției geografice și a faptului că au stăpânit-o într-o succesiune permanentă, când regii Ungariei, când voivozii din Muntenia. La fel era și cu
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
secundar, reflex al influențelor climatice submediteraneene. În perioada propice culturilor agricole, cad aproape 80% din precipitații, ceea ce constituie o condiție favorabilă dezvoltării plantelor de cultură autohtonă. Urmare a poziției sale în câmp deschis, dar situat la distanțe medii de masivele carpatice și de principalele culoare de vale care le separă în această parte de țară (culoarul Timiș-Cerna, valea Mureșului etc.), Timișoara suportă, din direcția nord-vest și vest, o mișcare "a maselor de aer" puțin diferită de circulația generală a aerului deasupra
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
importante, în special gaz metan, de forță de muncă și tradiții meșteșugărești apreciabile, Târgu Mureșul a cunoscut o dezvoltare economică treptată, fapt care a stimulat și dezvoltarea demografică, culturală a orașului. Nu în ultimul rând poziția geografică, în centrul arcului Carpatic și pe malul râului Mureș, a favorizat încă din cele mai vechi timpuri apariția bâlciurilor, orașul devenind un important centru de schimburi economice. Acest aspect este reflectat chiar în numele orașului, pe care a primit în 1616 prin diploma din lui
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
câteva fabrici noi de componente electrice și electronice (Continental, Kuhnke Relee, Haartmann), de rulmenți (SNR Rulmenți), de air bag-uri (Takata Petri) și de curele de transmisie (investiție a companiei germane Siemens). În Sibiu își au sediul central Banca Comercială Carpatica și societatea de asigurări Carpatica Asig. Tot în Sibiu își are sediul Bursa Monetar Financiară și de Mărfuri, instituție emblematică pentru mediul economic și de afaceri românesc. Toate companiile bancare și de asigurări majore prezente în România au o filială
Sibiu () [Corola-website/Science/296808_a_298137]
-
electrice și electronice (Continental, Kuhnke Relee, Haartmann), de rulmenți (SNR Rulmenți), de air bag-uri (Takata Petri) și de curele de transmisie (investiție a companiei germane Siemens). În Sibiu își au sediul central Banca Comercială Carpatica și societatea de asigurări Carpatica Asig. Tot în Sibiu își are sediul Bursa Monetar Financiară și de Mărfuri, instituție emblematică pentru mediul economic și de afaceri românesc. Toate companiile bancare și de asigurări majore prezente în România au o filială sau o sucursală în oraș
Sibiu () [Corola-website/Science/296808_a_298137]
-
acestui fluviu. Se află atât la sudul, cât și la nordul Munților Carpați, care formează bariera naturală între bazinele Dunării. Varietatea, concentritatea și proporționalitatea reliefului, altitudinea medie 330 metri, altitudinea maximă 2544 metri fiind în Munții Făgăraș. România este țară carpatică deoarece 2/3 din lanțul carpatic se află pe teritoriul său. Munții Carpați determină etajarea biopedoclimatică, reprezentând un veritabil nod orografic și totodată o barieră în calea maselor de aer, dețin resurse naturale importante si au avut o importanță deosebită
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
sudul, cât și la nordul Munților Carpați, care formează bariera naturală între bazinele Dunării. Varietatea, concentritatea și proporționalitatea reliefului, altitudinea medie 330 metri, altitudinea maximă 2544 metri fiind în Munții Făgăraș. România este țară carpatică deoarece 2/3 din lanțul carpatic se află pe teritoriul său. Munții Carpați determină etajarea biopedoclimatică, reprezentând un veritabil nod orografic și totodată o barieră în calea maselor de aer, dețin resurse naturale importante si au avut o importanță deosebită în dezvoltarea vieții economice. România este
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
constituit pe resturi hercinice în condițiile eroziunii diferențiale a peneplenei. Relieful petrografic este dezvoltat pe roci cristaline în Carpați și Podișul Dobrogei. Relieful dezvoltat pe roci solubile reprezintă peste 20 % din teritoriul țării, mai relevant fiind relieful carstic din aria carpatică. Tot în Carpați este specific și relieful dezvoltat pe gresii și conglomerate, în ariile de orogen, alături de care evoluează relieful vulcanic și cel grefat pe roci metamorfice. Pe spațiile mai joase se afla relieful dezvoltat pe argile, marne, nisipuri și
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
din Munții Făgăraș. Carpații sunt apreciați ca munți cu înălțime mijlocie și mică și au altitudinea medie de 840 m. De asemenea, circa 90 % din suprafața lor se află sub altitudinea de 1500 m. Cea mai mare parte din aria carpatică având peste 2000 m, în proporție de 85 %, se află între Valea Prahovei și Culoarul Timiș-Cerna. Treapta munților prezintă, deci, diferențieri din punct de vedere hipsometric: Carpații Meridionali, cu altitudinea medie de 1136 m, Carpații Orientali, cu altitudinea medie de
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
aceste unități de relief constituie și reprezintă aria cu cea mai largă dezvoltare a așezărilor omenești, cu numarul cel mai mare de locuitori. Prin poziția geografică, cea mai mare parte a dealurilor și podișurilor (74 %) se află la exteriorul arcului carpatic, pe când la interior se găsesc doar Dealurile Transilvaniei. Cele din exterior alcătuiesc, în cadrul edificiului reliefului României, o treaptă între munți și câmpie. Dealurile și podișurile cuprind cea mai mare parte a intervalului hipsometric de 200 - 800 metri. În unele regiuni
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
soluri, vegetație, economie, tipuri de așezări etc.), fie în treapta dealurilor (Podișul Sucevei, Podișul Bârladului, nord-vestul Podișului Dobrogei). O situație aparte o reprezintă Podișul Mehedinți unde peisajul se apropie de acela al munților joși din Banat. El constituie un podiș carpatic jos. Relieful de ansamblu și microrelieful este diferit de la o regiune la alta. Astfel, sunt prezente culmi deluroase prelungi, uneori conforme cu structura (ex. Muscelele Năsăudului), culmi de confluență de tipul gruiurilor/dealurilor (în Podișul Getic), dealuri de tip bloc
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
pe calcare în Podișul Mehedinți; pe loess în Podișul Dobrogei de Sud). Importante, în peisajul actual, sunt terasele care au fost utilizate ca suport al sitului așezărilor umane și al căilor de comunicație. Depresiunea colinară a Transilvaniei prezintă un fundament carpatic puternic faliat și scufundat, ale cărui compartimente se regăsesc la adâncimi ce variază între 2000 și 6000 m. La suprafață se suprapune o cuvertură de roci sedimentare, formată din argile, marne, nisipuri, gresii, conglomerate. Structura geologică a depresiunii conține cute
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
resurselor de sol și subsol. Aceste unități morfologice constituie cele mai recente formații geologice pe care s-a dezvoltat cel mai tânăr relief. Poziția României între cratonul Panonic, cel Getic și cel Scitic determină structura sa geologică articulată în jurul lanțului Carpatic, parte din orogeneza alpină. Punctul unde cele trei cratoane se întâlnesc este țara Vrancei, epicentrul multor cutremure. În timp ce podișul ardelean este ridicat deaspura câmpiilor apuseană și dunăreană, la răsărit podișul moldovean este crestat de eroziunea hidrografică, din cauza coborârii nivelului de
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]