3,105 matches
-
olăcarii geți care pîndeau(pentru că ei încă nu erau învățați să monitorizeze borta curului) tulburarea liniștii tărîmurilor lui Sîntu au dat fuga la Sarmisetuza pentru sfat și grabnică chemare la datorie. Purificîndu-și trupul și sufletul cu apa sfîntă a Istrului, cetele de năluci s-au îmbulzit în lumina soarelui să-i întrebe pe nepoftiți ce doresc de sînt atît de aprigi! Mult venin a adunat și acest rigă persan în preumblarea pe care a făcut-o în lumea geților, pentru că a
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Timbra sînt misii tari de virtute, licienii Și strunitorii de cai frigienii precum și meonii.... Tracii, veniți de curînd, se află la marginea oastei; Resos li-i Domnul, odrasla lui Eioneu, și-i acolo.... Merg mai departe, și-ndată-s la cetele tracilor, care, Rupți de obosire erau adormiți; După zece ani de lupte - tot poemul este un elogiu adus măcelului și jafului atît de drag aheilor și mai tîrziu urmașilor acestora - Troia este cucerită, prădată și incendiată de către cotropitori. În cîntul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
împărăției romeilor și să nu unească domnia misienilor și a bulgarilor într-una singură, așa cum fusese odinioară”. La aceste lupte participă și un grup de oaste valahă din stînga fluviului. Tot el ne mai amintește că în anul 1198 o ceată de valahi și cumani au trecut Dunărea și au făcut mare jaf în imperiul bizantin! Dacă nu erau aliați cu valahii din sudul fluviului nu putea să facă asemenea prădăciuni trecînd peste o țara potrivnică. La anul 1200 regentul Ioniță
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
și s-a prevestit pentru anul acesta un rău puternic. Privește malul(digul) datorită că-ruia torentul s-a revărsat. Nu a sosit acolo zvîrcolindu-se ca un pește în plasă. Fe-meia care păzea pînza a văzut cum această pleavă de cînepă(ceată de răi) alerga cu pași mari peste ghil purtîndu-se ca niște smintiți. Ca să fim toți siguri, repede au venit ostașii adunați în tabără să cerceteze. Cum aceste secături nu-și cereau iertare, le-am dat bucățele de pîine sfințită. Era
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Pentru a ține vii legăturile de familie, pui de căprioară să treci(întinzi drumul) puțin pe la sora ta să mîncați din același blid (să vă amintiți de copilărie) să fie cu folos. Să dormiți la geți și să mergeți în ceată astfel ca la toriștea sciților să spună de departe și să se vadă o mare și rotundă solie. Să luați șireturile de anul trecut și să spuneți că aveți de gînd să coaseți pînza la capăt. Rizuită(scrisă) de getul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
judecata necruțătoare a comunității geților care îl stropșea pe potlogar. Ce bine ar fi să mai găsim și astăzi asemenea falnici geți! ,, Priviți mîndri geți cum am fost furați și nimiciți, cînd neamul dormea. În timpul nopții Eno și-a adunat ceata, au ieșit și au stat să tragă(lovească, cucerească) un alt șanț(întăritură) ca hotar între noi. Neamul meu de oieri a fost prima rădăcină pe acest pământ și sîntem atenți ca cenușa lor să aibă liniște în somnul de
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
mai spun, vremuri crîncene și lume aspră dar cu simțul dreptății și mustind de evlavie pentru religia crucii! Că nu-l aveau la rînză pe falnicul get mulți nobili, ne-o spune tăblița 42 unde conducătorul ne povestește cum o ceată de mișei au vrut să-i termine caierul înain- te de vreme. S-au adunat în fața cetății Sarmisetuzo pe o curătură și au pus mișeii la cale prinderea și uciderea lui Bisto. Grupul s-a împărțit în mai multe facții
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
și am găsit locul în zid pentru a intra în ceta- tea galului Monsiro Dimpo. Nici terminarea fioroasei palisade cioplită, nu m-a în-duplecat și nu m-a înfricoșat anul trecut. După ce am luat-o, am făcut o beție. Toată ceata murdară de glod a ieșit afară să se culce. Ne-am ogoit și ne-am culcat într-o liniște de mormînt sub cerul liber(clar de lună). Ne-am trezit brusc toată ceata pen-tru că ningea. Am fost goniți dar
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
luat-o, am făcut o beție. Toată ceata murdară de glod a ieșit afară să se culce. Ne-am ogoit și ne-am culcat într-o liniște de mormînt sub cerul liber(clar de lună). Ne-am trezit brusc toată ceata pen-tru că ningea. Am fost goniți dar nu puteam certa sau jigni luna! Caută pe Tegotei să ceară satelor geților să coase și să strîngă cît mai multe togi noi. După dezgheț, apele au crescut și am dat bărci oamenilor
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
-i fie soață lui Octavian iar fiul lui Cotizo să o ia de nevastă pe fiica lui Octavian. Pentru a-și vedea nata, fiul lui Cotizo plea-că la Roma(T 47) dar pe drumul de întoarcere este atacat de o ceată de lifte iar o săgeată îl rănește rău în piept. Este adus pe corcie pînă acasă și imediat moare. Cred că vicleanul Octavian a pus la cale această mișelie a uciderii fiului lui Cotizo pentru ca alianța să fie anulată. Dacă
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
din Eleusis în-ființat după Pausanias, de către hiperboreeni, adică geții din nordul Istrului care erau vecinii poetului. Rufus Festus spune că Eumolpiada era vechea denumire pen-tru orașul macedonean Philipopolis.Pontice lll, 2 ,, Aici vă cunosc acum și sauromații și geții, iar cetele de barbari laudă un astfel de curaj. Cînd acum de curînd am adus vorba despre cinstea noastră(căci am învățat să vorbesc în limba geților și a sarmaților) un oarecare moșneag ce se găsea din întîmplare în acea mulțime, la
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
vedere apropierea datei de 19 aprilie același an, ziua conferinței lui Eduard Gruber, este de presupus că și el i-a însoțit. De altfel, tot Hanrieta vorbește de vizitele Veronicăi Micle la odaia de suferință de poetului, însoțită de „o ceată de hăndrălăi”. Fiica ei, Virginia Micle, se stabilise chiar în Botoșani ca profesoară și este de la sine înțeles că la ea se strângeau prietenii Veronicăi și ai lui Mihai Eminescu dintre care Eduard Gruber nu putea să lipsească. Încă o dată
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Căci, oare, pe Alecsandri și Mureșanu nu i am prețuit noi, până au trăit, fără să le fi făcut nimeni reclam ca lui Eminescu? Ci adevărat e că Eminescu n-a fost nici geniu, și nici baremi poet. Ci o ceată de oameni, din alte motive, a sedus publicul nostru cu cultul lui Eminescu în un mod, care nu se va putea nicicând scuza...”. (Idem, ibidem) Acestea sunt „argumente adresate omului cugetător”, cum ar zice Eminescu însuși, și trebuie luate în
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
cu facle aprinse. Din interpretarea reliefurilor de pe columna lui Traian rezultă că norocul războiului a șovăit între daci și romani până ce arta, știința și numărul au biruit. Regele Decebal s-a furișat pe vreo potecă de munte spre a aduna cetele risipite și pentru a urma lupta până la sfârșit, pe când supușii lui cei mai de frunte, pileații, au preferat să moară în capitala care nu mai era a lor. Strânși împrejurul unui vas mare cu otravă au ales moartea în locul vieții
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
aibă un trib întreg. Am fost de acord cu acest punct de vedere, căci m-am gândit că asta vroia el să audă, dar adevărul este că în nici un caz nu aș dori să-mi petrec restul vieții în mijlocul unei cete de copii. Nu sunt deloc tipul matern. După o vreme am devenit foarte apropiați și, până să mă dezmeticesc, m-a cerut de nevastă. Cum lucrurile ajunseseră până aici, trebuia să-l lămuresc cum stă treaba cu copiii! Din păcate
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
cai” sau din piele („chieile” - simple obrăzare), și cele de dată mai recentă - „tigvele” și „chipurile” (măști montante, ca niște sorcove imense). De la formele cele mai simple, cu două-trei personaje, jocurile cu măști au evoluat spre forme mai complexe, cu cete de colindători (alaiuri). Numele generic al acestora este variat: ceată, crilă, bandă (bantă), partie, malancă. Denumirile grupurilor provin, de asemenea, și de la măștile mai importante în jurul cărora s-au constituit alaiurile: Capra, Căiuții, Ursarii, Arnăuții, Damele etc. Unele cete aveau
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
dată mai recentă - „tigvele” și „chipurile” (măști montante, ca niște sorcove imense). De la formele cele mai simple, cu două-trei personaje, jocurile cu măști au evoluat spre forme mai complexe, cu cete de colindători (alaiuri). Numele generic al acestora este variat: ceată, crilă, bandă (bantă), partie, malancă. Denumirile grupurilor provin, de asemenea, și de la măștile mai importante în jurul cărora s-au constituit alaiurile: Capra, Căiuții, Ursarii, Arnăuții, Damele etc. Unele cete aveau caracterul confreriilor ludice (spre exemplu, toana transilvăneană), altele derivă din
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
cu cete de colindători (alaiuri). Numele generic al acestora este variat: ceată, crilă, bandă (bantă), partie, malancă. Denumirile grupurilor provin, de asemenea, și de la măștile mai importante în jurul cărora s-au constituit alaiurile: Capra, Căiuții, Ursarii, Arnăuții, Damele etc. Unele cete aveau caracterul confreriilor ludice (spre exemplu, toana transilvăneană), altele derivă din organizații paramilitare (hurta bucovineană). Deosebirea constă în aceea că organizațiile paramilitare funcționau tot anul, în vreme ce confreriile se destrămau, de obicei, după colindat. După structura și funcția lor ludică, cetele
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
cete aveau caracterul confreriilor ludice (spre exemplu, toana transilvăneană), altele derivă din organizații paramilitare (hurta bucovineană). Deosebirea constă în aceea că organizațiile paramilitare funcționau tot anul, în vreme ce confreriile se destrămau, de obicei, după colindat. După structura și funcția lor ludică, cetele pot fi: de copii (Căprița copiilor, Căiuții copiilor), de fete (Drăgaica), de feciori (cele mai numeroase alaiuri cu măști), de însurăței (Malanca, Geamala) și de vârstnici (Moșnegii, Munții, Urâții). În Evul Mediu, când intervenția bisericii în spectacolele populare devine intensă
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
teatrului de haiduci, sunt factorii care au determinat o mai mică popularitate a acestor piese. Un loc aparte îl ocupă drama Cântare și verș la Constantin, creație a minerilor din zona Baia Mare, inspirată de sfârșitul tragic al lui Constantin Brâncoveanu. Ceata reprezenta, la Anul Nou, uneltirea boierilor la Curtea otomană și uciderea domnului muntean. Intrată în circulație pe la mijlocul secolului al XIX-lea, această dramă nu se mai joacă astăzi în Transilvania. În schimb, în Moldova este semnalată în mai multe localități
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
Într-o grupă. Era un radiotelegrafist din Sibiu, un fost legionar, fugit și el, Ilie Rada, și un fost subofițer În armata regală, Virgil Pop3, care era de lângă Carei, dintr-un sat Pir. Și fratele meu, care era șeful acestei cete. Între timp veniseră ăștielalți și, care au avut noroc, doi-trei ani au stat În țară fără să fie prinși. Fratele meu a venit În iulie ’53 și În august deja i-o descoperit, că deja era alarmați și toată țara
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Benescu, cu studii teologice la Atena, a fost profesor de limba elină la Liceul Sf. Sava; moare în 1901. mahalalelor care intrau prin curți pentru ca să fure. Apoi biata datină a devenit o meserie pentru exploatatorii perverși. Oarecari țigani profesioniști formau cete de copii pe care îi încorporau în grupuri, îi învățau câteva cântece de stea și îi urmăreau la distanță. Când copiii ieșeau dintr-o curte, antreprenorul era lângă ei și le lua tot ce încasase. Bineînțeles, copiii erau plătiți în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Apropouri - Aforisme, Ed. Albatros, 1982, col. „Cogito“). 298. Strada Franceză, în plin centrul Bucureștilor. Imediat, un număr de clienți se aruncă claie peste grămadă în două trăsuri și... mână la „Steaua albastră“. Iar Cilibi Moise rânjea. Peste douăzeci de minute, ceata se întoarce furioasă. Dar evreul era impasibil. Un potop de imprecațiuni izbucnește: — Măgarule! Ți-ai râs de noi! Și te-ai jurat și pe copii! Ghetele costă 12 lei; de ce ne-ai mințit?... Stați, domnilor, eu nu v-am mințit
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
postă în holul Teatrului Național un număr de polițiști și îndoi posturile de jandarmi călări. Sala teatrului era plină. Când primadona apăru pe scenă, o furtună de fluierături izbucni din sală. Atunci poliția interveni și o crâncenă bătaie începu. Din ceata lui Isvoranu făceau parte, între alții, un fiu al generalului Christian Tell, cât și tenorul Theodor Popescu, un om de o statură herculeană, foarte puternic și foarte frumos bărbat. Fiindcă purta plete lungi, doi jandarmi l-au înșfăcat de păr
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
refugie acolo. Acest scandal fu cauza unei agresiuni în contra prefectului Hiotu.* Una din plăcerile favorite ale lui Isvoranu era să iasă seara pe Podul Mogoșoaiei și... să se lege de femei, cum se spune în limbajul popular. Câteodată, el și ceata luau scaune de la cofetăria Fialkovsky, le ducea până pe trotuarul Podului Mogoșoaiei (Calea Victoriei), chema câțiva vânzători de ziare pe cari îi comanda și le da ordin să ridice poalele femeilor care treceau. Și, cum pe vremea aceea cocote erau puține, cele mai multe
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]