6,690 matches
-
schimbare se regăsește cu claritate în configurația instituțiilor politice. Acestea nu dezvoltă programe politice de schimbare globală, planificată pe termen lung. Programele politice existente cuprind obiective punctuale, generate ca răspuns la problemele curente. În consecință, sociologia constituită în Occident este centrată pe descrierea și explicarea realității existente. Atitudinea colectivității este fundamental de acceptare a ansamblului structural-instituțional existent, perceput ca organic constituit și funcțional în ansamblul său. Este firesc ca sociologia să împărtășească o asemenea atitudine de acceptare a realității, orientarea sa
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
descrierea și explicarea realității existente. Atitudinea colectivității este fundamental de acceptare a ansamblului structural-instituțional existent, perceput ca organic constituit și funcțional în ansamblul său. Este firesc ca sociologia să împărtășească o asemenea atitudine de acceptare a realității, orientarea sa critică centrându-se pe problemele marginale cu care societatea se confruntă. Schimbarea socială nu este produsă de sociologie, în calitatea acesteia de cunoaștere științifică a realității sociale globale, ci de cunoașterea și acțiunea instituționale. Instituțiile sociale, la care se adaugă mișcările sociale
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
a sistemului, pe soluționarea problemelor endemice ale societății actuale (delincvența, de exemplu) sau structural marginale: tensiuni și conflicte interetnice, dependența de droguri, supraponderalitate etc. Sociologia marxist-revoluționarătc "Sociologia marxist‑revoluționară" Sociologia inițiată în secolul al XIX-lea de către Marx a fost centrată pe schimbarea prin revoluție a societății capitaliste. Șansa dezvoltării acestei paradigme a fost anulată de înlocuirea sa cu o abordare ideologică, fiind subordonată activității partidelor comuniste. Unele dezvoltări, independente de ideologia partidelor politice, pot fi găsite în țările din America Latină
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
secolul XX, puternic antagonizate social. Atitudinea față de realitatea capitalistă se funda, pe de o parte, pe critica structurală a acesteia, iar pe de altă parte, pe încercarea de articulare a unui program de schimbare structurală. Schimbarea avută în vedere se centra pe promovarea, prin revoluție, a unui nou model de organizare socială în locul celei existente. Sociologia în societățile comunistetc "Sociologia în societățile comuniste" Constituirea societăților comuniste a generat, inevitabil, o schimbare în configurarea sociologiei practicate aici. Dacă la început sociologia a
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
politice și ideologice. Regimurile comuniste au încercat să impună constituirea unei paradigme sociologice „marxiste” care să exprime punctul de vedere al partidelor comuniste. În realitate, practica sociologică a combinat eclectic și contradictoriu trei tendințe diferite: • sociologia loială programului comunist era centrată pe încercarea de a identifica modalitățile de acțiune pentru promovarea proiectului comunist de construcție socială. O asemenea sociologie nu putea fi realizată în parametrii științei propriu-zise, fiind subordonată dogmatismului programului ideologic și politic al partidelor comuniste de tip sovietic. Presiunea
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
România, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și prima jumătate a secolului XX, este un caz tipic. Sociologia românească dintre cele două războaie, reprezentativă în mod special fiind Școala sociologică de la București, a dezvoltat o paradigmă distinctă, centrată pe programul reformei sociale, substanțial diferită de sociologia occidentală. Cadrul de referință al sociologiei acestor societăți era exemplaritatea societății occidentale. În raport cu acesta, sunt identificate „rămânerile în urmă”, „decalajele”, situațiile de „subdezvoltare” care trebuie lichidate. Nu este întâmplătoare centrarea analizei Școlii
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
rămânerile în urmă”, „decalajele”, situațiile de „subdezvoltare” care trebuie lichidate. Nu este întâmplătoare centrarea analizei Școlii sociologice de la București pe sat, zona cea mai „rămasă în urmă” a societății românești. Adoptând un program de implicare activă în schimbare, sociologia se centra pe identificarea modalităților de acțiune care să lichideze subdezvoltarea: suportul pentru reforma instituțiilor, valorilor, mentalităților, asimilarea instituțiilor/științei/tehnologiei occidentale. Este interesant de notat o particularitate a programului de reforme de atunci, net diferit de cel al reformelor din societățile
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
zonă patru tipuri de programe de dezvoltare: programe inițiate și susținute de organizațiile internaționale în numele Occidentului (Banca Mondială, FMI); programe de tip comunist, destul de frecvente în anii ’60-’70, susținute în mod special de către Uniunea Sovietică; programe de tip fundamentalist, centrate pe tradițiile cultural-religioase proprii, mai frecvente în ultimele două decenii; în fine, începuturi de programe de reformă „pas cu pas”. O caracteristică a sociologiei din aceste societăți este orientarea critică față de aranjamentele internaționale care mențin subdezvoltarea. Tendințele de cristalizare a
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
schimbării. Ne putem aștepta ca în societățile „în tranziție” să se cristalizeze un tip distinct de sociologie a dezvoltării. Atât realitatea, ca obiect al analizei, cât și procesul însuși de schimbare sunt diferite de cele din societățile occidentale. Sociologia se centrează pe un tip nou de schimbare: dezvoltarea socială realizată pe bază de strategii și programe. Schimbarea societăților în tranziție este atât globală, cât și sectorială. Ea nu este o schimbare „din aproape în aproape”, mai degrabă rezultatul cumulat al schimbărilor
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
un nou echilibru de putere în cadrul întreprinderilor, încercând să reprezinte o contrapondere față de creșterea puterii tehnocrației și a efectelor distructive ale privatizării. Din punct de vedere politic, ele au fost convergente cu tehnocrația în ceea ce privește direcțiile de schimbare a societății românești, centrându-se însă pe interesele salariaților. Solidaritatea cu managementul din întreprinderile de stat s-a coagulat pe obiectivul menținerii întreprinderilor și al obținerii suportului financiar de la stat în vederea relansării acestora în noul context economic. Ceea ce nu a putut însă realiza această
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
Problemele politice cruciale ale tehnocrației se refereau la construirea viitorului și mai puțin la judecarea trecutului. Grupurile rămase din partidele desființate de comunism au venit cu un program politic complet diferit de cel al tehnocrației: doar o atitudine radicală anticomunistă, centrată pe excluderea din politică a tuturor celor care au fost legați într-un fel sau altul de comunism, complementar cu eliminarea tuturor structurilor moștenite. Dacă în interiorul țării un asemenea program era marginal, în Occident, datorită unor condiții particulare, el a
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
ci pur și simplu pentru că nu era interesată de un program politic de tip punitiv. Un program anticomunist, plasat în centrul atenției, nu prezenta însă atractivitate nici pentru tehnocrație și nici pentru marea masă a populației. Majoritatea actorilor interni își centrau atenția pe măsurile pragmatice de administrare a sistemului economico-social într-o tranziție dificilă. Mai mult, tehnocrația se simțea a reprezenta o țintă continuă a acuzațiilor de a fi fost solidară cu regimul comunist. Suportul puternic al Occidentului oferit grupărilor politice
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
constituit Frontul Salvării Naționale ca un organism politic care, în condițiile „vidului de putere”, urma să asigure guvernarea provizorie, promovarea rapidă a unor schimbări legislative, pregătirea noilor alegeri. Exprimând punctul de vedere al tehnocrației, el promova un larg consens provizoriu centrat pe obiectivul larg acceptat de a elimina structurile comuniste și de a promova schimbări profunde în întreaga societate. FSN nu a fost conceput ca un partid politic care să intre în competiție ulterioară cu alte partide, ci el urma să
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
inițială garantează competența de a realiza schimbarea necesară, o dată obținută puterea. Opțiunea pentru schimbarea prin distrugere a structurilor moderne produse de comunism, față de alternativa schimbării acestora prin corecție și dezvoltare la nivelul modernității occidentale: programul politic al partidelor istorice se centra nu pe temele constructive, ci pe cele accentuat distructive - excluderea în bloc a acumulărilor instituționale din anii ’40, prin reforme rapide; contestarea politică a competenței specialiștilor care au fost autorii a tot ceea ce s-a produs în societatea socialistă. În
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
față de problemele sociale: față de complexele probleme sociale moștenite de la regimul comunist și amplificate în perioada tranziției, partidele istorice păreau a fi indiferente, concentrându-se cu prioritate asupra cuceririi puterii politice, reinstaurării monarhiei, retrocedării proprietăților naționalizate. Programul lor politic s-a centrat pe presupoziția că, o dată realizate aceste obiective, societatea română se va reface de la sine. O politică socială era privită mai degrabă a fi o frână în calea tranziției, manifestarea unei mentalități comuniste populiste. Partidele istorice au mizat, pentru obținerea sprijinului
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
moratoriu asupra tuturor revendicărilor. Prin consultări extinse cu sindicatele, s-a instituit un nou sistem de drepturi ale muncii, care să creeze o abordare echitabilă și echilibrată în raport cu starea reală a economiei și cu perspectivele ei de dezvoltare. Moratoriul se centra pe crearea unor noi aranjamente legale pentru viitor, renunțându-se la reparațiile față de trecut. S-a instituit un nou consens național: este contraproductiv să identifici toate nedreptățile trecutului. Ele sunt multiple și întreaga populație a pierdut într-un fel sau
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
deci posibilă o analiză unifactorială independentă de analiza celorlalți factori; b) o explicație multifactorială este suma explicațiilor unifactoriale; 2. strategia explicației globaliste pornește de la presupoziția că factorii determinanți interacționează intens, formând o rețea determinativă globală. În consecință, nu există explicații centrate pe un factor, realizate independent de presupozițiile privitoare la contribuția celorlalți factori. În fapt, orice analiză unifactorială implică tacit un sistem global. Identificarea contribuției unui factor nu reprezintă prelucrarea unei informații empirice, ci parțial este explicativ. În explicarea unui fenomen
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
trecînd de la panică la violența intolerantă? De ce sînt ele ciclice, trecînd de la exaltare la depresiune. Aceste fenomene au fost adesea descrise, rareori explicate. Tocmai aceasta încercăm noi să facem. Precizăm de la început că toate explicațiile la care vom ajunge se centrează în jurul unei singure formule: dezvoltarea dorințelor mimetice are în contrapartidă regresiunea dorințelor de în-drăgostire. Pînă la urmă, imitația ia locul dragostei. Plăcerea de a fi cu cineva este abandonată pentru satisfacția de a deveni ca el. Oricunde și oricînd imperativul
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
memorie. Există memorii, asemănătoare celor scrise de autori încercînd să-și justifice existența și care încearcă să-și fascineze cititorul prin povestirea vieții, convinși că n-au spus decît adevărul. Seducția nostalgiei este cu atît mai copleșitoare cu cît se centrează pe perioade mai nedefinite și mai îndepărtate. "Epocile îndepărtate, constată Freud, exercită o puternică și misterioasă atracție asupra imaginației. Din momentul cînd prezentul îi nemulțumește, ceea ce se întîmplă destul de des, ei se întorc spre trecut și speră, încă o dată, să
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
de a semnala principalele tendințe la nivelul sistemului național de companii privind rata consolidată a profitabilității generale, schimbarea structurii proprietății, ponderile principalelor sectoare economice etc. În a doua etapă a cercetării, desfășurată între anii 2003 și 2011, interesul a fost centrat pe piețele clasificate, investigând metodele de identificare a nivelurilor distorsionării concurenței. Sunt bine cunoscute tendințele de intensificare a concurenței în contextul globalizării. În ciuda unor importante eforturi în domeniul cercetării, teoria microeconomică nu are în prezent răspunsuri satisfăcătoare pentru problemele pe
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
o perioadă de 40 de ani, 1970-2010. Din punct de vedere metodologic, perioada 1970-2010 a fost împărțită în două, ținând seama de schimbările majore survenite în anul 1990: 1970-1989 - 20 de ani; 1991-2010 - 20 de ani. Întrucât demersul nostru este centrat pe ierarhizări de putere și distorsionarea concurenței din perspectiva PIB în fiecare an al perioadei, valorile utilizate pentru PIB au fost cele în dolari curenți, la cursurile de schimb ale fiecărei țări, în fiecare an. Mărimile fundamentale ale repartițiilor structurale
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
în relațiile interstate. În cadrul sistemului se stabilesc legături de determinare și de influențare reciprocă între principiile fundamentale și principiile specifice anumitor domenii ale relațiilor internaționale. Principiile fundamentale dau expresie unor valori internaționale fundamentale pentru structura internațională, în timp ce principiile specifice se centrează pe valori ce apar și se afirmă într-un domeniu limitat al raporturilor dintre state. Este firesc, de aceea, ca principiile fundamentale să reprezinte cadrul de referință principal pentru principiile specifice, ele determinând limitele în care pot să apară principiile
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
faptului că cele trei componente priveau exclusiv competențele atribuite statelor membre, a fost extinsă Metoda deschisă de coordonare (M.O.C.)3 În 2005, Strategia de la Lisabona a fost revizuită pentru ca eforturile Uniunii Europene și ale statelor membre să fie centrate asupra unei dezvoltări puternice și durabile și a creării unor locuri de muncă mai numeroase și de o mai bună calitate. Cum între cele două componente Procesul de la Luxemburg (care introducea Linii directoare care trebuiau integrate în planurile naționale de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Strategiei de la Lisabona în 2005 a impus și revizuirea Strategiei europene pentru forța de muncă (adoptată la Luxemburg). În iulie 2005, Consiliul European a adoptat Linii directoare integrate pentru creștere și forță de muncă. Strategia de la Luxemburg astfel revizuită este centrată pe patru direcții în care se adoptă, succesiv: linii directoare integrate de creștere (dezvoltare) și forța de muncă, corelate cu linii directoare pentru politicile macroeconomice și microeconomice (pentru o perioadă de trei ani); programe naționale de reformă de către fiecare țară
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
privit sub nici un aspect dreptul colectiv al muncii. În Comunicarea Comisiei asupra finalizării dezbaterilor în baza Cărții verzi se notează că unele state membre, sindicatele și majoritatea experților universitari au indicat că ar fi fost preferabil ca dezbaterea să fie centrată și pe contractele colective de muncă și nu numai pe relațiile individuale de muncă. Numai abordarea celor două componente ale dreptului muncii contracte individuale și contracte colective ar fi fost în măsură să reliefeze interacțiunea complexă dintre cadrul legislativ al
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]