2,563 matches
-
să ne pregătim și pentru cel mai mare rău“. Urmând acest principiu n-ar fi lucru rezonabil să închidem ochii dinaintea pericolului care ar putea să amenințe pe cea a Europei, la caz când Rusia, în opera regulării apropiate a cestiunei sudo-slave, s-ar prezenta cu niscai pretențiuni de a cele, a căror satisfacere ar fi de natură să jignească nu numai poziția de putere mare a Turciei, dară și interesele noastre opuse aspirațiunilor panslave. În cazul unei asemenea eventualități probabile
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
a felicitat Cornel Șoitu. Ai văzut cum l-am făcut de cacao pe Bășinică la gazetă? Cum b-nu?" Fluturel, care nu-și ține zahărul și sarea în recipiente diferite, mi-a zis că "tehnica e cam depășită". A revenit la cestiune, îndulcind: "Totuși, experimentele le practică, predilect, cei fără talent." "Tu ai de dat și altora, a intervenit, cu vorbă-dulce-mult-aduce Lucian Foișor. Da-n locul tău aș încerca un timp al narațiunii ceva mai îndepărtat. Altfel, există riscul să cazi, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
în fața reprezentanței naționale că noi suntem o națiune liberă și independentă. Însă domnilor, acum încep greutățile, fiindcă noua noastră condițiune de definire a independenței într-un mod mai determinant și mai absolut trebuie să fie acceptată în Europa. Aci este cestiunea, aici se reclamă patriotismul, aici se reclamă prudența, aici se reclamă sânge rece. Eu, cât pentru mine, nu m am îngrijit de loc de notele lui Savfet-pașa dar foarte mult m-am îngrijit de acele cuvinte, spuse la tribuna parlamentului
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
rău în țară, un rău economic, un rău social: atâta e dator curentul să ne arate, iar mijloacele suntem noi datori să le arătăm. Noi însă, în loc de a lumina pe popor, când venim și primim inspirațiuni de la dânsul, în multe cestiuni nu facem decât a prostitua inteligența pe care Dumnezeu a binevoit să neo dea. Și aceia cari se cred că au primit o cultură mai înaltă, aceia au datoria sacră de a veni, când poporul e rătăcit, săi zică: nu
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
Scena aceasta se face cu multă nervozitate.) Tipătescu: (citind) "Stimabilă doamnă, la redacția noastră se află un document iscălit de amabilul nostru prefect și adresat d-voastre. Acest document vi s-ar putea ceda în schimbul unui sprijin pe lângă amabilul în cestiune. Binevoiți dar a trece îndată pe la biuroul nostru, spre a regula această afacere într-un chip mulțumitor pentru amândouă părțile..."(cu desperare.) Cum? Cum? Când ai pierdut biletul, Zoe? Zoe: (înecată) Nu știu... alaltăieri sera, când am plecat de la tine
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Prezidentul agită clopoțelul.) SCENA I Trahanache, Cațavencu, Brânzovenescu, Farfuridi, Ionescu, Popescu, Cetățeni, Alegători, Public rumoare Farfuridi: (de la tribună) Dați-mi voie (gustă din paharul cu apă.) Dați-mi voie! (Rumoare.) Trahanache: (trăgându-și clopoțelul) Stimabili! Onorabili! (afabil) faceți tăcere! Sunt cestiuni importante, arzătoare la ordinea zilei... Aveți puțintică răbdare... (cătră Farfuridi.) Dă-i înainte, stimabile, aveți cuvântul! Farfuridi: (cătră adunare) După ce am vorbit dar din punctul de vedere istoric, din punctul de vedere de drept, voi încheia cât se poate mai
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
este un plebicist... Ionescu: Știm ce este plebicistul! Mersi de explicație! Toți: Nu trebuie explicație... (rumoare.) Farfuridi: (cătră întrerupători) Dați-mi voie! (cătră Trahanache.) Domnule prezident!... Trahanache: (clopoțel) Stimabilii, onorabilii, rog nu întrerupeți pe orator, (foarte afabil) faceți tăcere; sunt cestiuni arzătoare la ordinea zilii; aveți puțintică răbdare. (cătră Farfuridi.) Aveți cuvântul, stimabile, dați-i înainte! Farfuridi: (luând vânt) Când zicem dar 64, zicem plebicist, când zicem plebicist, zicem 64... Știm, oricine dintre noi știe ce este 64, să vedem ce
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
-mi voie; nu e vorba de 64. (rumoare aprobativă pentru Cațavencu.) Farfuridi: Dați-mi voie... (Toate colochiile și întreruperile se fac avocățește, cu multă vioiciune și cu tonul înțepat și volubil.) Domnule prezident!... Trahanache: (clopoțel) Stimabile, onorabile, faceți tăcere... avem cestiuni arzătoare... Cațavencu: (ridicându-se în capul băncii) Cum, domnule prezident? De unde până unde 64 chestie arzătoare la ordinea zilei? Dacă nu mă-nșel, îmi pare că suntem în anul de grație 1883... Ce are a face? Chemați pe onorabilul orator
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Cațavencu: (ridicându-se în capul băncii) Cum, domnule prezident? De unde până unde 64 chestie arzătoare la ordinea zilei? Dacă nu mă-nșel, îmi pare că suntem în anul de grație 1883... Ce are a face? Chemați pe onorabilul orator la cestiune... Trahanache: (ridicându-se iar peste masă și atingându-l pe umere pe Farfuridi) Stimabile... (afabil și rugător) să lăsăm plebicistul, dacă mă iubești; să trecem la cestiune. Farfuridi: (obosit de întreruperi, întorcându-se cu fața spre Trahanache și cu spatele la adunare
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
anul de grație 1883... Ce are a face? Chemați pe onorabilul orator la cestiune... Trahanache: (ridicându-se iar peste masă și atingându-l pe umere pe Farfuridi) Stimabile... (afabil și rugător) să lăsăm plebicistul, dacă mă iubești; să trecem la cestiune. Farfuridi: (obosit de întreruperi, întorcându-se cu fața spre Trahanache și cu spatele la adunare) Domnule prezident, ați binevoit a-mi acorda cuvântul... Eu cred c-ar trebui... Cațavencu: (strigând) Nu trebuie, onorabile! Toți din grup: Nu, nu trebuie! Trahanache: (punând mânile
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Trahanache, care s-a urcat la tribună, apoi Cațavencu, Popescu, Ionescu, Alegători, Publicul venind din fund și ocupând locurile lor din scena I-a. Intrare zgomotoasă, acompaniată de clopoțelul prezidentului. Trahanache: (în picioare) Orele sunt înaintate! Poftiți, poftiți, stimabililor: avem cestiuni arzătoare la ordinea zilii... (șade.) (Toată lumea s-a așezat la locul său.) Cațavencu: (cu modestie) D-le președinte, vă rog, cerusem și eu cuvântul... Trahanache: Da, (binevoitor) da, stimabile. Aveți cuvântul. Poftiți la tribună!... (Mișcare în grupul lui Cațavencu.) Cațavencu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
cu vederea că acesta, după ce "precizase" nașterea poetului la Dumbrăveni și la o dată tot așa de imposibilă, a devenit mai prudent și n-a mai făcut precizări. Pentru locul de naștere al poetului, căpitanul Matei a scris că "e o cestiune care rămîne de discutat"4, iar cu privire la data nașterii, tot el a scris, în continuare: "care din cele două date este adevărată, nu o putem afirma cu certitudine"4. Să lăsăm deoparte acest buchet de așa-zise "contribuții", presupuneri, plastografii
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
noiembrie a anului trecut, având dese întâlniri cu d-nii L. Nicoleanu, I. Popescu, D. Marinescu și Dion. Miron, din vorbă-n vorbă ajunserăm la convingerea că ar fi bine să scoatem un ziar săptămânal politic literar sub conducerea regretatului Eminescu. Cestiunea însă era dacă Eminescu va primi sau nu. După oarecare hesitare, Eminescu a primit și la începutul lunii decembrie s-a și putut anunța prin afișe apariția ziarului cu un lung șir de colaboratori(...) Cu Eminescu în frunte am mers
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
mijlocul nostru într-un mod mai constant, mai atractiv și mai instructiv, căci ca ziariști multe căi vă stau deschise și mai presus de toate aveți la deplina dispoziție Universul? Ați așteptat toamna ca să faceți paradă cu numele lui Eminescu? - Cestiune de calcul, dar nu de sentiment. Dați ca titlu justificativ pentru retragerea voastră descurajarea care a urmat în urma morții lui Eminescu, și aceasta o spuneți că a urmat cu toată încurajarea pe care v-a dat-o publicul. Vă întreb
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
ziarul ajunge la anul XII și numărul 4, ca la 15 februarie 1914 numărul ziarului să fie 5, iar anul de început XII...! Ziarul publică în prima pagină materiale cu tematică variată și de actualitate: „Starea țăranului în județul Tutova”, „Cestiunea iarmarocului”, „Școalele rurale”, „Presa română și ziariștii”, „Originea satelor și felul lor de c onstituire”, „Biserica sătească și popa”, „Școala Codreanu și lucrul manual”, „Concursul pentru catedrele primare” ș.a. iar în cuprins rubricile: „Foița ziarului Bârladul” ‐ cu lucrări literare, „Scrisori
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
a și pus mîna pe ficțiune și o vinde drept bani buni. E cu totul indiferentă pentru speculatori valoarea intrinsecă a viitoarelor titluri. Ei știu că la orice nouă emisie patronată de nume cunoscute se naște hausse în piață și cestiunea principală e de a vinde cît e hausse. Deci, precum vede oricine, ei nici nu au titluri în mînă. Mai mult! N-au nici bani necesari pentru a le cumpăra, adică n-au nimic, nici bani, nici efecte și cu
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
prozatorii veacului trecut. POMPILIU CONSTANTINESCU Prin valoarea comediilor de moravuri și de caractere, scrise, din păcate, într-o limbă fără circulație mondială, I.L. Caragiale este, probabil, cel mai mare dintre autorii dramatici necunoscuți. EUGEN IONESCU SCRIERI: O întâmpinare personală în cestiunea Teatrului Național, București, 1888; Teatru, pref. T. Maiorescu, București, 1889; Năpasta, București, 1890; Note și schițe, București, 1892; Păcat.... O făclie de Paște. Om cu noroc, București, 1892; Teatru, I-II, Iași, 1894; Schițe ușoare, București, 1896; Culisele chestiunii naționale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
căci România n-a fost niciodată vasală Turciei; dar în ochii diplomației engleze și a unei părți din jurnalistica austriacă România era ceea ce e și după opinia lui Savfet Pașa: parte integrantă a Imperiului otoman"211. În articolele "România și cestiunea Orientului" și "România și cestiunea orientală", jurnalistul dezbate pe larg revendicările României, stipulate în Memoriul înaintat de ministrul de externe Mihail Kogălniceanu Porții, și ecoul acestora în presa străină. Textele publicate în gazeta ieșeană cuprind și o retrospectivă a evenimentelor
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
niciodată vasală Turciei; dar în ochii diplomației engleze și a unei părți din jurnalistica austriacă România era ceea ce e și după opinia lui Savfet Pașa: parte integrantă a Imperiului otoman"211. În articolele "România și cestiunea Orientului" și "România și cestiunea orientală", jurnalistul dezbate pe larg revendicările României, stipulate în Memoriul înaintat de ministrul de externe Mihail Kogălniceanu Porții, și ecoul acestora în presa străină. Textele publicate în gazeta ieșeană cuprind și o retrospectivă a evenimentelor care preced declararea Independenței. Evenimentele
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
declanșează discursul publicistic eminescian, oferind totodată arhitectura argumentativă a limbajului gazetarului: "Ca pasărea Phoenix din antichitate care, prefăcută în cenușă prin flăcări, reapărea mai radioasă pentru a duce o viață cu atât mai trainică cu cât era lămurită prin foc, cestiunea căilor noastre ferate reapare, precum au apărut odinioară sub forma cestiunii Stroussberg și în alte chipuri"353. O lecție usturătoare de limbă latină administrează Eminescu colegilor de breaslă care recurg la sentințele latine fără a avea proprietatea acestora sau în
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Ca pasărea Phoenix din antichitate care, prefăcută în cenușă prin flăcări, reapărea mai radioasă pentru a duce o viață cu atât mai trainică cu cât era lămurită prin foc, cestiunea căilor noastre ferate reapare, precum au apărut odinioară sub forma cestiunii Stroussberg și în alte chipuri"353. O lecție usturătoare de limbă latină administrează Eminescu colegilor de breaslă care recurg la sentințele latine fără a avea proprietatea acestora sau în contexte discursive nepotrivite. Finalitatea ironică a utilizării unor expresii în limba
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
mai potrivite mijloace de semnificare. Construite pe calapodul unor simetrii savante, articolele valorifică valențe ritmice eufonice care imprimă textului tonalități emfatice: "Cu cât trec una după alta zilele, cu cât se prelungește fără nici un termen prevăzut sesiunea extraordinară, cu atâta cestiunea revizuirii se încâlcește mai mult, cu atât neliniștea și temerile cresc și cuprind toate mințile, cu atât mai mult toată lumea își pierde cumpătul și facultatea chibzuirii"357. Concluzii Multe dintre textele publicistice au ținuta unor spectacole de teatru amplu regizate
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
astăzi, ei ș.a.), în cazul pro-formelor, referința este endoforică (intra-textuală), situându-se la nivel frastic: În ajunul de-a pierde o parte din patria noastră, Basarabia, și a adaoge la pământul strămoșesc ținuturile de peste Dunăre ale Dobrogei, credem că cestiunea aceasta (s.n.) trebuie cercetată mai cu deamănuntul și din mai multe puncte de vedere"363. În categoria pro-formelor pronominale și adjectivale, o pondere însemnată o înregistrează categoria demonstrativelor (aceasta, celălalt, acel, același ș.a.) și a relativelor (care, cărei, cine, ce
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
România Liberă vorbește...", "Pressa arată deosebirea...", "Românul își face obiceiul...", "Țara întreagă cunoaște...", "D-l Candiano Popescu..." ș.a.) la studii ample, publicate în numere consecutive: "Icoane vechi și icoane nouă", "Anexarea Dobrogei", "Contestarea alegerii d-lui Maiorescu", "Basarabia", "Concesiuni economice", "Cestiunea izraelită" ș.a. Indiferent de dimensiunile pe care le înregistrează, fiecare articol se caracterizează prin autonomie sintactică și poate fi segmentat în secvențe discursive coezive. Articularea paragrafelor se face potrivit logicii argumentative și unității conceptuale care guvernează articolele în ansamblul lor
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
politic eminescian, care înzestrează cu sens evenimentele de pe scena politică, le traduce în scopul responsabilizării opiniei publice față de problemele țării. Finalitățile demersului jurnalistic sunt explicit exprimate de Eminescu, într-o justificare a asprimii și virulenței judecăților: Continuăm a publica asupra cestiunei române toate documentele proprii a lămuri opinia publică, în momentul în care încheierea unui tractat de comerț încheiat între acea țară și a noastră trebuie să angajeze principiile cele mai grave a dreptului nostru public"383. O altă dimensiune a
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]