2,563 matches
-
unitar român (prin actele istorice de la 27 martie/9 aprilie; 15/28 noiembrie și 18 noiembrie/1 decembrie). — Domnule profesor, cunosc toată materia afară de această cestiune pe care n-am avut vreme s-o repet. Vă rog întrebați-mă oricare cestiune veți binevoi. Brânză era un om cam aspru și mi-a răspuns: — La zoologie nu vă mai pun nici o întrebare. Să vedem cum aveți să răs pundeți la geologie și la botanică. La geologie și la botanică am răspuns în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
să înceteze de a urmări relațiunile de ginte și marea idee a solidarității gintei latine, care, atunci când va ajunge să fie o realitate, va forma garanția cea mai puternică a existenței noastre naționale. Dacă vreodată revizuirea Constituției va fi în cestiune, vom lupta ca modificările ce i se vor face să fie conforme principiilor democratice și naționale. Vom stărui ca dreptul electoral să înceteze de a admite altă distincțiune decât a inteligenții și a luminilor; vom susține orice îmbunătățiri în legea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
altor deputați (G. Mârzescu, C. Grădișteanu ș.a.) un Apoi Camera alege o comisiune de 7 membri spre a face instrucția foștilor miniștri. Sunt aleși: An. Stolojan, N. Ionescu, Eugen Stătescu, D. Brătianu, N. Fleva, D. Giani și N. Voinov.77 Cestiunea dării în judecată a miniștrilor conservatori, cât și a arestării lor preventive a înăsprit raporturile între guvern și majoritate. Cu prilejul votării prevențiunii acestor foști miniștri, Manolache Costachi, văzând că părerea sa nu e împărtășită de majoritatea Camerei, a spus
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
o gravă atingere suveranității României. Prin aceste articole România, ca și Egiptul și Serbia, sunt considerate drept provincii turcești.124 Guvernul întreprinde o puternică campanie de împotrivire față de pretențiunile Turciei și de stăruințe pe lângă cabinetele europene ale pute rilor garante. Cestiunea e serioasă și arzătoare. Camera și Senatul țin două ședințe secrete în care guvernul comunică stadiul cestiunii și întreaga situație politică. Apoi la Cameră, la 22 decembrie, se ține ședința publică în care se discută o Moțiune, prin care guvernul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
provincii turcești.124 Guvernul întreprinde o puternică campanie de împotrivire față de pretențiunile Turciei și de stăruințe pe lângă cabinetele europene ale pute rilor garante. Cestiunea e serioasă și arzătoare. Camera și Senatul țin două ședințe secrete în care guvernul comunică stadiul cestiunii și întreaga situație politică. Apoi la Cameră, la 22 decembrie, se ține ședința publică în care se discută o Moțiune, prin care guvernul este invitat să protesteze împotriva noii Constituții turcești în ceea ce privește drepturile României. Nicolae Blaremberg, Manolachi Costachi și Petre
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Apoi la Cameră, la 22 decembrie, se ține ședința publică în care se discută o Moțiune, prin care guvernul este invitat să protesteze împotriva noii Constituții turcești în ceea ce privește drepturile României. Nicolae Blaremberg, Manolachi Costachi și Petre Grădișteanu combat Moțiunea pentru cestiuni de formă sau de tactică însă, în realitate, fiindcă aceștia erau acum în opoziție. Ion Brătianu, șeful guvernului, roagă însă Camera ca să voteze Moțiunea cu unanimitate. Interesul României este ca Parlamentul să fie unanim în această cestiune. În sfârșit Moțiunea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
combat Moțiunea pentru cestiuni de formă sau de tactică însă, în realitate, fiindcă aceștia erau acum în opoziție. Ion Brătianu, șeful guvernului, roagă însă Camera ca să voteze Moțiunea cu unanimitate. Interesul României este ca Parlamentul să fie unanim în această cestiune. În sfârșit Moțiunea e votată cu 79 voturi albe și 7 abțineri.125 324 bucureștii de altădată pp. 342-343). În textul său Bacalbașa confundă Organizația Noii otomani fondată în 1865, cu Partidul Unitate și progres (Junii turci), creat la Istanbul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
român, în momentul când evenimente supreme par a-i impune lupta pentru existența națională. 1. În decembrie 1876 „Alianța israelită“ - potrivit afirmației lui I.C. Brătianu din Adunarea Deputaților - se adresase conferinței de la Constantinopol solicitându-i ca aceasta să recomande rezolvarea „cestiunii israelite“ în România. Fidelă numelui, principiilor și credințelor sale, societatea «Românizarea» va dezminți prin fapte, când patria o va cere, bănuielile care au pus la în doială simțimintele și devotamentul patriotic al israeliților români. Primiți [d-le redactor, asigurarea distinsei
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
guvernul rus, spre a înșela opiniunea publică mondială și mai ales pe România, trimite prin agenția telegrafică rusă următoarea notiță ziarelor din străinătate: „Ziarele oficioase declară lipsite de orice temei informațiunile publicate de Petersburger Herald, după care ar fi fost cestiune de abrogarea Tratatului de la Paris și de înapoierea unei părți a Basarabiei Rusiei. Se declară într-un mod formal că aceste zgomote au fost puse în circulație cu un gând rău voitor pentru guvernul rus.“18 În Cameră Nicolae Fleva
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de turci), pentru dezvoltarea ei economică, cerând însă cu insistență pentru Rusia brațul Chilia, deci accesul direct la Dunăre, evident prin reocuparea celor trei județe din sudul Basarabiei. Prințul Carol i-a replicat însă cu fermitate că „pentru rezolvarea acestei cestiuni Europa singură poate fi forul suprem. Silința principală a Măriei-sale este de a păstra integritatea teritoriului, garantată de tractate...“ (Regele Carol I al României, Cuvântări și scrisori, tom. II, 1877-1886, București, 1909, pp. 22-23). Evenimentele inspiră pe Vasile Alecsandri care
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
35 Notă asupra ediției (2013) 39 bucureștii de altădată O lămurire 45 În București 49 bucureștiul în 1871 59 Politica 59 Revoluția din Ploiești 66 Scrisoarea către Ambron 68 Curentul francofil 71 Politicianismul 71 Petiția de la Iași 74 Literatura 84 Cestiunea evreie 94 Finanțele 100 Teatrul 101 Târgul Moșilor 109 Tragerea la semn 110 Orașul 112 Tipuri bucureștene 153 Viața bucureșteană 156 Moravuri și farse 161 Ziariștii și scriitorii 166 Oamenii zilei 169 Doctorul Drasch 178 Întâiul congres al presei 184
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
București, 1908; Liniște, București, 1887; Trubadurul, București, 1887; Petre Ispirescu, București, 1887; Carmen Sylva. Neagoe Basarab și Meșterul Manole. Carmen Sylva și românii, București, 1892; Paraziții, București, 1892; ed. București, 1905; Între vis și viață, București, 1893; ed. București, 1903; Cestiunea națională, București, 1894; Hagi-Tudose, București, 1903; Apus de soare, București, 1909; ed. 2, București, 1912; Stăpânea odată ..., București, 1909; Viforul, București, 1910; Luceafărul, București, 1910; Liniște. Trubadurul, Stăpânea odată ..., București 1911; Irinel, București, 1912; Din estetica poeziei populare, București, 1913
DELAVRANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286716_a_288045]
-
rău în țară, un rău economic, un rău social: atâta e dator curentul să ne arate, iar mijloacele suntem noi datori să le arătăm. Noi însă, în loc de a lumina pe popor, când venim și primim inspirațiuni de la dânsul, în multe cestiuni nu facem decât a prostitua inteligența pe care Dumnezeu a binevoit să neo dea. Și aceia cari se cred că au primit o cultură mai înaltă, aceia au datoria sacră de a veni, când poporul e rătăcit, săi zică: nu
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
chiar am putut să fac muzică. A fost cazul cu maestrul Celibidache. Există generația "Pro" și colegiul "Pro", care face învățământ la distanță. Face și învățământ muzical la distanță!... Cu niște doamne care... transmit informații..., foarte prețioase, despre "fenomenul în cestiune"! Și în gestiune... Mie mi se pare foarte nociv. De altfel, și alți colegi de-ai noștri au spus, la momentul potrivit, când s-a înființat această acțiune, că nu e cel mai fericit lucru. Dar, pentru că se vede frumos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
turcisme din straturi de împrumuturi la modă devalorizate ulterior; candidează însă la această funcție și multe franțuzisme și anglicisme foarte recente, insuficient adaptate, conotînd snobismul contemporan; sînt numeroase diminutivele ironice (țărișoară, scriitoraș), aluziile sau citatele literare comice (din Caragiale: misie, cestiuni etc.) Dicționarele noastre nu indică decît rareori "registrul ironic", deși în limba actuală sînt multe cuvinte care au o conotație ironică și depreciativă fixă. Cîteva exemple de cuvinte ironice provenite din fondul mai vechi și popular sînt substantivele diriguitor, jună
Ironii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12583_a_13908]
-
și textul lui Cristian Teodorescu (nu că e colegul nostru, dar scrie bine, nu ne putem face că nu observăm), intitulat Un bine pentru literatura română. Pornind de la o anecdotă autobiografică nostimă și semnificativă pentru anii ’80, C. T. ajunge la cestiuni arzătoare ale literaților români de azi: relațiile „sinucigașe” dinlăuntrul breslei, scindarea publicului cititor între amatorii de literatură și „consumiști”: „Din nenorocire, moderații care disting între cultura de consum și cultura mai înaltă și care își păstrează optimismul în privința capacității românilor
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13650_a_14975]
-
Și care-i problema?" - poate o să mă întrebați - "sînt sau nu unii pensionari așa cum îi descriu uneori? Îmi pui la îndoială relatarea de pe firobuz?" Repet: sînt, nolens-volens, de aceeași parte a baricadei (minus dl Zubașcu). Dar vreau să ridic o cestiune: mulți și de valoare intelectuali români își cunosc poporul mult mai puțin decît specialistul în ape I. Iliescu. El știe cu ce a fost "hrănit" timp de decenii acest popor, știe că e un om nou (nici o greșeală) și procedează
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/13726_a_15051]
-
asupra faptului. Mărturii chiamati cu modulu acesta nu voru face juramentu, ci declarările loru voru fi considerate că nisce simple informări. Articolul 303 Președintele nu va pute închide desbaterile, înainte de a consulta pe jurați dacă sînt indestulu de luminați asupra cestiunii. § IV Funcțiunile ministeriului publicu de lîngă curtea juratiloru Articolul 304 Ministeriulu publicu de lîngă curtea de apelu va urmări ver-ce persona, pusă sub acusare, după formele prescrise la Capulu I, alu acestei cărți. Elu nu va pute aduce către curte
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 2 decembrie 1864 AL PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157219_a_158548]
-
celu după urma. Președintele va declara după acesta că desbaterile sînt terminate. Articolul 360 Președintele va resume causa, va atrage atențiunea juratiloru asupra principaliloru probe pentru sau contra acusatului. Le va reaminti funcțiunile ce sînt chiamati a împlini. Va pune cestiunile asia precumu să va specifica mai la vale. Articolul 361 Cestiunea ce resulta din actulu de acusatiune se va pune în terminii următori: Acusatulu este culpabile că faptuitoru alu cutărui omoru, cutărui furtu, sau a ori carii alte crime, în
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 2 decembrie 1864 AL PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157219_a_158548]
-
terminate. Articolul 360 Președintele va resume causa, va atrage atențiunea juratiloru asupra principaliloru probe pentru sau contra acusatului. Le va reaminti funcțiunile ce sînt chiamati a împlini. Va pune cestiunile asia precumu să va specifica mai la vale. Articolul 361 Cestiunea ce resulta din actulu de acusatiune se va pune în terminii următori: Acusatulu este culpabile că faptuitoru alu cutărui omoru, cutărui furtu, sau a ori carii alte crime, în tote circonstantele cuprinse în resumptulu actului de acusatiune? Articolul 362 Dacă
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 2 decembrie 1864 AL PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157219_a_158548]
-
omoru, cutărui furtu, sau a ori carii alte crime, în tote circonstantele cuprinse în resumptulu actului de acusatiune? Articolul 362 Dacă din desbateri resulta una sau mai multe circonstante ingreunatore, nemenționate în actulu de acusatiune, președintele va mai adaugi și cestiunea urmatore: Acusatulu sevartit-a crimă cu cutare sau cutare circonstantia. Articolul 363 Cînd acusatulu a propusu o scusa din cele admise de lege ca atare, presiedintele va trebui, sub pedepsa de nulitate, a pune cestiunea urmatore: Cutare faptu este bine constatatu
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 2 decembrie 1864 AL PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157219_a_158548]
-
acusatiune, președintele va mai adaugi și cestiunea urmatore: Acusatulu sevartit-a crimă cu cutare sau cutare circonstantia. Articolul 363 Cînd acusatulu a propusu o scusa din cele admise de lege ca atare, presiedintele va trebui, sub pedepsa de nulitate, a pune cestiunea urmatore: Cutare faptu este bine constatatu? Articolul 364 Dacă acusatulu are mai puțin de sese-supra-dece ani, președintele va pune, sub pedepsa de nulitate, următoarea cestiune: Acusatulu lucrat-a cu precepere? Articolul 365 În veri ce materia criminale, chiar în casu
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 2 decembrie 1864 AL PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157219_a_158548]
-
cele admise de lege ca atare, presiedintele va trebui, sub pedepsa de nulitate, a pune cestiunea urmatore: Cutare faptu este bine constatatu? Articolul 364 Dacă acusatulu are mai puțin de sese-supra-dece ani, președintele va pune, sub pedepsa de nulitate, următoarea cestiune: Acusatulu lucrat-a cu precepere? Articolul 365 În veri ce materia criminale, chiar în casu de recidiva, președintele, punendu cestiunile ce resulta din actulu de acusatiune și din desbateri, vă insciinta pe jurați, sub pedepsa de nulitate, că dacă ar
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 2 decembrie 1864 AL PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157219_a_158548]
-
bine constatatu? Articolul 364 Dacă acusatulu are mai puțin de sese-supra-dece ani, președintele va pune, sub pedepsa de nulitate, următoarea cestiune: Acusatulu lucrat-a cu precepere? Articolul 365 În veri ce materia criminale, chiar în casu de recidiva, președintele, punendu cestiunile ce resulta din actulu de acusatiune și din desbateri, vă insciinta pe jurați, sub pedepsa de nulitate, că dacă ar crede cu majoritate de voturi că esistu niscari-va circonstantie usuratorie în favorea unui sau mai multoru acusati recunoscuți culpabili vor
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 2 decembrie 1864 AL PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157219_a_158548]
-
unui sau mai multoru acusati recunoscuți culpabili vor trebui să declare acesta în terminii următori: "Comisiunea juratiloru declară cu majoritate de voturi, că sînt circonstantie usuratorie în favorea cutărui acusatu." După aceata presiedintele va da scrise in mana primului juratu cestiunile la cari jurații vor trebui să respunda și, deosebit, actulu de acusatiune, procesele verbali cari constată delictulu și actele procesului afară de declarațiunile scrise ale marturiloru. Președintele va insciinta pe jurați, că ori ce votu trebuie să se dea prin scrutinu
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 2 decembrie 1864 AL PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157219_a_158548]