539,800 matches
-
iar atunci cînd nu sînt fixate asemenea prețuri, la prețurile practicate. Articolul 5 Sumele rezultate din vînzarea acestor bunuri se vor face venit la buget, după ce mai întîi se vor deduce cheltuielile reprezentînd transportul, încărcarea, descărcarea, păstrarea și alte asemenea cheltuieli. Întreprinderile și instituțiile cărora li se atribuie în mod gratuit bunurile, vor suporta toate cheltuielile ocazionate cu păstrarea, transportul și manipularea lor. Articolul 6 Modul de valorificare și repartizare, termenele de predare, obligațiunile organelor financiare, procedura de decontare și vărsare
DECRET nr. 111 din 14 iulie 1951 privind reglementarea situaţiei bunurilor de orice fel supuse confiscării, fără mo��tenitori sau fără stapin, precum şi a unor bunuri care nu mai folosesc instituţiilor bugetare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106122_a_107451]
-
din vînzarea acestor bunuri se vor face venit la buget, după ce mai întîi se vor deduce cheltuielile reprezentînd transportul, încărcarea, descărcarea, păstrarea și alte asemenea cheltuieli. Întreprinderile și instituțiile cărora li se atribuie în mod gratuit bunurile, vor suporta toate cheltuielile ocazionate cu păstrarea, transportul și manipularea lor. Articolul 6 Modul de valorificare și repartizare, termenele de predare, obligațiunile organelor financiare, procedura de decontare și vărsare la buget a sumelor rezultate din vînzare, precum și orice alte norme necesare unei bune aplicări
DECRET nr. 111 din 14 iulie 1951 privind reglementarea situaţiei bunurilor de orice fel supuse confiscării, fără mo��tenitori sau fără stapin, precum şi a unor bunuri care nu mai folosesc instituţiilor bugetare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106122_a_107451]
-
milioane de roni din acea faimoasă HG a Guvernului cu bani către aleșii fostului partid de guvernământ”, a spus Ponta. El a completat că miercurea viitoare, în ședința de Guvern, Minusterul de Finanțe va veni cu memorandum pe tema reducerii cheltuielilor cu bunuri și servicii, a reducerii cheltuielilor cu deplasările externe.
Ponta: Pentru completarea banilor de la CASS, luăm de la primari () [Corola-journal/Journalistic/44868_a_46193]
-
a Guvernului cu bani către aleșii fostului partid de guvernământ”, a spus Ponta. El a completat că miercurea viitoare, în ședința de Guvern, Minusterul de Finanțe va veni cu memorandum pe tema reducerii cheltuielilor cu bunuri și servicii, a reducerii cheltuielilor cu deplasările externe.
Ponta: Pentru completarea banilor de la CASS, luăm de la primari () [Corola-journal/Journalistic/44868_a_46193]
-
ani" la PRO TV. Guvernul nu va renunța la a mai efectua a doua etapă de majorare a salariilor în sectorul bugetar nici dacă situația economică se va înrăutăți în semestrul II al anului, ci va tăia în acest caz din cheltuieli la alte capitole, a declarat premierul Victor Ponta la emisiunea "După 20 de ani" la PRO TV. Premierul Victor Ponta speră ca ținta de creștere economică de 1,5% pentru acest an să fie în continuare una realistă, admițând în același
Ponta despre reducerea CAS, cursul valutar și cota de impozitare () [Corola-journal/Journalistic/44867_a_46192]
-
viitoare s-ar putea să nu mai avem fonduri pentru voi, mai ales că la noi, sus, nu mai sunt bune Mercedes-urile și nici televizoarele nu mai sunt destul de mari, și cabinetele trebuie renovate, și diurnele nu mai acoperă cheltuielile de protocol și călătoriile În afară s-au scumpit, mai ales că sunt În interesul strict al bietei noastre țărișoare, și suntem nemulțumiți și de salariile pe care le avem, cu atât mai mult de pensiile pe care le vom
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
nu ne mai enervați că noi suntem "cineva", iar voi niște venetici buni de prostit numai În campania electorală, În rest să stați cuminți că altfel vă mâncăm fripți! Nu vă mai dăm pensia, că nu mai avem de unde, cu cheltuielile noastre imense și cu un buget așa mic pentru ele. Ce drepturi să mai aveți voi, că doar la noi ați muncit puțin, sau deloc, În rest, mergeți și cereți-vă drepturile Împușcatului. Ce dacă i-am luat locul, i-
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
pentru că nimeni nu mai are bani: nici administrația facultății, nici ministerul sănătății. Nu mai Întreb de ce, pentru că știm și aici răspunsul: nimeni nu mai este interesat În țara asta ca oamenii să aibă o dantură sănătoasă, pentru că ar Însemna o cheltuială prea mare și ar face o gaură prea mare bugetului de Înalt protocol, iar pentru noi este destul de bun și bugetul de maximă austeritate. Ce ne mai trebuie dinți, că tot n-avem ce mânca cu ei și de vorbit
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
două secole și sunt pe cale de epuizare. Criza energetică este determinată și de faptul că folosirea unor surse alternative de energie, de altă natură (eoliană, solară, nucleară etc), la nivelul actual al cercetărilor, prezintă un randament scăzut în exploatare, impune cheltuieli mari sau prezintă un pericol ridicat asupra securității vieții pe Terra. Paralel cu măsurile stabilite pentru sporirea producției de energie la toate nivelurile activității economice, trebuie acordată o atenție deosebită folosirii cu eficiență maximă a resurselor energetice și reducerii consumurilor
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
utilizate în agricultură, repartizarea lor pe plan mondial, precum și media pe 15 ani, sunt redate în tabelul 8. În structura consumurilor de energie, indiferent de zona geografică, ponderile cele mai mari le dețin consumurile de energie pentru mecanizare și îngrășăminte. Cheltuielile energetice pentru mecanizare cuprind atît energia consumată pentru producerea și repararea mașinilor, cît și cea necesară pentru exploatarea lor. În ceea ce privește prima grupă de cheltuieli s-au considerat necesari 86,7 x 103 kJ/kg de utilaj și o cotă de
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
de zona geografică, ponderile cele mai mari le dețin consumurile de energie pentru mecanizare și îngrășăminte. Cheltuielile energetice pentru mecanizare cuprind atît energia consumată pentru producerea și repararea mașinilor, cît și cea necesară pentru exploatarea lor. În ceea ce privește prima grupă de cheltuieli s-au considerat necesari 86,7 x 103 kJ/kg de utilaj și o cotă de reînnoire anuală a mașinilor de 8%. Pentru consumurile de exploatare s-au luat în considerare 43,2 x 103 kJ/kg de motorină. Situația
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
Această pondere reprezintă un consum mediu unitar de 0,14 - 0,18 TEP pe hectar și pe an (extremele fiind de 0,06 și 0,30 TEP). În următorii ani se preconizează o creștere cu circa 50 % a acestor consumuri. Cheltuielile legate de acoperirea necesarului de energie au crescut în timp și în mod rapid după anul 1973, influențînd costurile și determinînd diminuarea beneficiilor producătorilor. Astfel, în ultimii ani costurile energiei, în majoritatea țărilor, au crescut cu 25 - 35% mai mult
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
energia ca factor restrictiv, se poate defini randamentul energetic RE ca fiind inversul raportului energetic, adică raportul dintre energie obținută (valoarea energetică a producției obținute) și energia consumată. Energia consumată pentru obținerea producției agricole (IE) include o serie întreagă de cheltuieli și poate fi structurată astfel:energie activă directă sau energie externă directă; - energie activă indirectă, necesară pentru producerea unor bunuri consumabile întrun singur proces de producție; - energie pasivă, necesară pentru producerea mijloacelor fixe (utilaje, construcții etc) folosite în agricultură. În
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
ramuri deficitare sub aspectul bilanțului energetic, o mare parte din excedentul energetic al producției vegetale se pierde. Această pierdere este cu atât mai mare cu cât procesul de prelucrare a produselor vegetale este mai sofisticat, cu cât sunt mai mari cheltuielile de energie pentru transport, depozitare și desfacere la consumatori (Ex. Pentru 1 t de încărcătură transportată pe 1 km, consumul energetic este: 106 kcal pe cale ferată; 107 kcal în navigația fluvială; 600 kcal cu autocamioane; 6615 kcal în navigație aeriană
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
în șase rânduri, în răstimpul dintre 1730-1769, a încercat modernizarea administrației, a realizat o reformă a justiției, una fiscală etc. Cea mai importantă a fost abolirea șerbiei, dar tot atât de însemnată a fost trecerea în sarcina statului, în anul 1741, a cheltuielilor de întreținere a serviciului poștal din Moldova. El pune la menziluri: “Căpitani, oameni de Curte Domniei Mele”, cumpărând și caii necesari. A mai hotărât, să li se dea bani căpitanilor “Ca să se așeze mezalurile, totodată și ca să nu se supere
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Căpitani, oameni de Curte Domniei Mele”, cumpărând și caii necesari. A mai hotărât, să li se dea bani căpitanilor “Ca să se așeze mezalurile, totodată și ca să nu se supere locuitorii țării, nici cai a le lua de olac, nici de cheltuială oaspeților precum până acum”. Deși mai târziu s-a revenit la vechiul sistem, de întreținere a poștelor de către locuitorii satelor și târgurilor, totuși în documente apar destul de des cheltuieli ale statului pentru poștă. Ca exemplu, în bugetul Moldovei din anul
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
locuitorii țării, nici cai a le lua de olac, nici de cheltuială oaspeților precum până acum”. Deși mai târziu s-a revenit la vechiul sistem, de întreținere a poștelor de către locuitorii satelor și târgurilor, totuși în documente apar destul de des cheltuieli ale statului pentru poștă. Ca exemplu, în bugetul Moldovei din anul 1770, se prevăzuse cheltuieli pentru poștă și trimiși extraordinari, iar în 1776 se face mențiunea: “Că pentru marea cheltuială a poștelor pe lângă ludele satelor s-a cheltuit și suma
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
acum”. Deși mai târziu s-a revenit la vechiul sistem, de întreținere a poștelor de către locuitorii satelor și târgurilor, totuși în documente apar destul de des cheltuieli ale statului pentru poștă. Ca exemplu, în bugetul Moldovei din anul 1770, se prevăzuse cheltuieli pentru poștă și trimiși extraordinari, iar în 1776 se face mențiunea: “Că pentru marea cheltuială a poștelor pe lângă ludele satelor s-a cheltuit și suma de ...”. La fel, Alexandru Ipsilanti(1774-1782 și 17961797), domn al Țării Românești, a reorganizat fiscalitatea
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
locuitorii satelor și târgurilor, totuși în documente apar destul de des cheltuieli ale statului pentru poștă. Ca exemplu, în bugetul Moldovei din anul 1770, se prevăzuse cheltuieli pentru poștă și trimiși extraordinari, iar în 1776 se face mențiunea: “Că pentru marea cheltuială a poștelor pe lângă ludele satelor s-a cheltuit și suma de ...”. La fel, Alexandru Ipsilanti(1774-1782 și 17961797), domn al Țării Românești, a reorganizat fiscalitatea și administrația, a realizat o reformă a justiției etc., dar și-a legat numele de
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de domn și a altor funcționari în misiune. Căpitanii de poștă aveau în subordine un personal numeros și variat: beșlii, bicigași, surugii, rotari, dârvari și păzitori. Ipsilanti a organizat serviciul poștal drept instituție de stat, la dispoziția publicului larg, suportând cheltuielile necesare funcționării. Contra cost, orice persoană putea expedia corespondență și călători cu poșta. În secolul al XVIII-lea, principalele drumuri de poștă erau: București-Silistra sau GiurgiuConstantinopol; Iași-Bârlad-GalațișumlaConstantinopol și Iași-Hârlău-Cernăuți. Poșta din Muntenia mai deservea două trasee: București Târgoviște și București
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
au ca urmare înrăutățirea serviciului poștal. În războiul Rusiei și Austriei cu Turcia(1787-1792), rușii au ocupat Moldova, iar austriecii Muntenia și o parte din Moldova. Serviciul poștal pus sub autoritatea trupelor de ocupație este folosit excesiv, fără a suporta cheltuielile de întreținere. Căpitanii de poștă, numiți de ruși sau austrieci, luau prin constrângere cai și hrană de la țăranii satelor. Totuși, sub austrieci sau deschis, în primul rând pentru nevoile lor proprii, noi drumuri de poștă: București-Ploiești-CâmpinaPredeal și București-PiteștiCurtea de ArgeșCâineni-Turnu
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
după cucerirea Cameniței de către turci, printre care și asigurarea unei comunicații cu noua posesiune din Polonia. Aceste obligații au continuat și sub Duca Vodă (Gheorghe Duca, 1678-1683): "Atunce era greu în țară, pentru zaharale și meziluri la drumul Camenițâi și cheltuială cu schimbatul pașilor din Cameniță". Tot în a doua jumătate a secolului al XVII-lea s-a creat pentru țăranii birnici o nouă obligație fiscală, "caii de menzil", "fânul de menzil". La menziluri se aflau caii și olacele necesare pentru
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de țărani să părăsească satele așezate de-a lungul drumurilor, ceea ce a amenințat serviciul poștal cu dezorganizarea, fapt care, a determinat introducerea unor reforme în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, trecându-se în sarcina statului o parte din cheltuielile de întreținere a serviciului poștal. Constantin Mavrocordat, este primul care în a doua sa domnie(1741-1743), a luat întreținerea serviciului de poștă pe seama statului. Deși, mai târziu s-a revenit la vechiul sistem, nu s-a renunțat definitiv la ideea
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Serviciul poștal fiind pus sub autoritatea trupelor de ocupație, este suprasolicitat pentru transporturile de trupe și provizii, ajungând în câțiva ani întro stare jalnică. Trei ani(1788 iunie -1791 iulie) a durat exploatarea rețelei poștale, fără ca trupele străine să suporte cheltuielile de întreținere. Pe atunci, drumul FălticeniFocșani se făcea în 46 de ore și 30 de minute, cu cai de olac și cu boi pentru provizii. Spre sfârșitul secolului, în scopul reorganizării, se dă serviciul poștal în antrepriza unui particular, care
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
1828), care solicită vechilor antreprenori ai poștelor reînceperea serviciului poștal, pe baza contractelor existente înainte de revoluție. În 1826, în scopul unei cât mai bune organizări a poștelor, Domnul Moldovei, stabilește prin contract condițiile de arendare, statul fiind obligat a suporta cheltuielile pentru întreținerea cailor, releelor, surugiilor și cărucerilor. Corespondența oficială se expedia din capitala Moldovei la Fălticeni prin "țimirași", de două ori pe săptămână, iar în cadrul ținutului, transportul corespondenței se făcea de către călărașii isprăvnicești. Transportul taxat al persoanelor particulare depindea de
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]