3,278 matches
-
și filme care meritau văzute chiar și de mai multe ori, berbecul se întorcea de la păscut adesea împleticindu-se pe picioare, de-a chemat cumnatul un veterinar să-l consulte, fără a i se putea stabili diagnosticul. Prestația mea de cioban a luat sfârșit printr-o revoltă spontană: cumnatul avea o soră, sora un copil. Pentru a asigura lapte copilului, sectorul zootehnic s-a îmbogățit la un moment dat cu o vacă. Până aici nimic spectaculos, duceam și vaca la păscut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
proprietate a cumnatei. Acesta, porc din fire și născare, mă alerga pe câmp toată ziua, smulgându-și priponul și neavând astâmpăr nici un moment. Așa că, după câteva zile de "maraton" în urmărirea "bestiei", mi-am prezentat "demisia", gândind că dacă breasla ciobanilor a pierdut un confrate, cea a intelectualilor a câștigat unul. Ulterior aveam să mai exercit diverse munci sezoniere, în perioada vacanțelor de școlar sau student: îngrijitor de sere și cărăuș la transportat sacii cu grâu la "Baza", la IAS Dobrovăț
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
cu vulturi mari. O "Împărăție", spune el mai încetișor, care, din păcate, nu mai este... Trufia-i ca râia aceea câinească de care nu scapi cu orice ai unge-o. Cine-s eu?! Un mărunt voievod al unui popor de ciobani... Anevoie-i a înțelege rosturile țării, pentru cineva care... Maria, chinuită, strigă isteric aproape: Măreața Principesă a "Împărăției ce nu mai este" l-a luat de soț "pe umilul voievod al unei umile țărișoare"! I-a făcut "cinstea și onoarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
un muc pe care îl face cocoloș între degete. Are pe vino-n-coa'... Dracu' să-l ia! explică Alexa podidit de invidie. Muieri, poale lungi și minte scurtă, scuipă Cupcici cu dispreț. Ți-ai luat nevestică tinerică, frumușică. Te-ai băgat cioban la turmă de iepuri... Să-ți târgui și o pereche de coarne, îl înțeapă Alexa din invidie. Du-te dracului! izbucnește Cupcici. Știi ceva?! spune el apoi, panicat, dar se liniștește. N-am treabă, o țin sub cheie... Am auzit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
1944, când a fost semnat armistițiul, a scăpat cu greu de ducerea în robie ca prizonier. Se afla ca sublocotenent în Ardeal, și într-un sat un român ardelean l-a îmbrăcat în costum ardelenesc și l-a prezentat ca cioban la oile sale. Acolo a trăit drama viitoarei sale soții, în munții Apuseni. După stabilirea unei oarecari liniști în țară, s-a întors la Iași, a fost angajat ca inginer la Uzinele căilor ferate de la Nicolina, a devenit membru de
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
venau activiștii de partid cu borcane care trebuiau umplute cu miere, încât stupina a fost dusă la faliment, pentru că brigadierul știa de acum lecția. Scos și din funcția de brigadier dela stupină, a fost pus baci la stâna colectivei, ca „cioban la sterpe”. Dinu are un fiu însurat care l-a făcut bunic. Dinu a ținut loc de tată fiilor surori noastre Netuța rămasă văduvă, până au ajus amândoi nepoții lui, ofițeri cu studii superioare. Dinu a fost mângâierea părinților la
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
grăbit. S-a urcat în mașină și în câteva minute autovehiculul puternic, de teren, a dispărut. Parcă înduioșată, ploaia s-a oprit pentru câteva momente, dându-mi răgaz să ajung la stâna de oi din apropiere. Am alergat până acolo. Ciobanul și soția lui văzuseră toată scena. De ce nu v-au luat și pe dumneavoastră cu mașina, tovarășa secretară? Ce oameni sunt și ăștia, să lase o femeie în ploaie, a exclamat femeia necăjită, în timp ce îmi usca părul cu un prosop
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
să fiu pusă de securitate la sediul primăriei. Plănuisem în acea primăvară să mergem la socri, undeva într-o comună din apropierea Bucureștiului, care era înconjurată de păduri. Era primăvară și codrul abia era înfrunzit. Am vorbit din timp cu un cioban să mi aducă doi miei contra cost și o roată de caș proaspăt. Odată ajunși la țară, la socri, vroiam să facem un grătar și să ne simțim pentru câteva ore o familie adevărată și fericită. O cunoștință s-a
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
a fi cosite. Dacă ploua și timpul era favorabil, se cosea fânul de două ori pe vară. Fiecare crescător de animale care încheia contracte cu statul la produsele animaliere primea pentru acestea fân de cea mai bună calitate. Uneori, noaptea, ciobanii intrau cu oile în tarlalele de grâu sau de orz și diminuau serios producția de cereale care și așa nu era prea mare. Câte un cioban mai îndrăzneț, care avea peste o sută de oi, intra și ziua în tarlalele
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
la produsele animaliere primea pentru acestea fân de cea mai bună calitate. Uneori, noaptea, ciobanii intrau cu oile în tarlalele de grâu sau de orz și diminuau serios producția de cereale care și așa nu era prea mare. Câte un cioban mai îndrăzneț, care avea peste o sută de oi, intra și ziua în tarlalele cu cereale sau în fânețe. Inginerii agronomi erau depășiți de situație sau nu voiau să strice relația cu ciobanii, iar milițienii, care ar fi trebuit să
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
așa nu era prea mare. Câte un cioban mai îndrăzneț, care avea peste o sută de oi, intra și ziua în tarlalele cu cereale sau în fânețe. Inginerii agronomi erau depășiți de situație sau nu voiau să strice relația cu ciobanii, iar milițienii, care ar fi trebuit să se ocupe de aceștia, dispăreau când se întâmpla să fie câte un cioban prins cu oile la păscut în grâu. Ultima soluție era primăria. Într-o astfel de zi am mers pe câmpuri
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
în tarlalele cu cereale sau în fânețe. Inginerii agronomi erau depășiți de situație sau nu voiau să strice relația cu ciobanii, iar milițienii, care ar fi trebuit să se ocupe de aceștia, dispăreau când se întâmpla să fie câte un cioban prins cu oile la păscut în grâu. Ultima soluție era primăria. Într-o astfel de zi am mers pe câmpuri cu cei de la primărie și am umplut curtea de oi adunate 191 de pe tarlale. Nenea Turuianu dădea dimineața de mâncare
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
era primăria. Într-o astfel de zi am mers pe câmpuri cu cei de la primărie și am umplut curtea de oi adunate 191 de pe tarlale. Nenea Turuianu dădea dimineața de mâncare la oi, le mulgea și cu laptele făcea brânză. Ciobanii ale căror oi erau confiscate în curtea primăriei când mă îmbiau cu roți mari de caș uscat și cu miei, când mă amenințau cu bătaia sau cu judecătoria. După câteva astfel de acțiuni, nici un cioban nu mai îndrăznea să intre
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
și cu laptele făcea brânză. Ciobanii ale căror oi erau confiscate în curtea primăriei când mă îmbiau cu roți mari de caș uscat și cu miei, când mă amenințau cu bătaia sau cu judecătoria. După câteva astfel de acțiuni, nici un cioban nu mai îndrăznea să intre cu oile în tarlalele îmbietoare cu grâu verde și fraged sau în fânețele înflorite. Cei mai mulți dintre ciobani erau însă oameni harnici, care munceau ziua și noaptea, își achitau datoriile la stat, aveau grijă să avem
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
uscat și cu miei, când mă amenințau cu bătaia sau cu judecătoria. După câteva astfel de acțiuni, nici un cioban nu mai îndrăznea să intre cu oile în tarlalele îmbietoare cu grâu verde și fraged sau în fânețele înflorite. Cei mai mulți dintre ciobani erau însă oameni harnici, care munceau ziua și noaptea, își achitau datoriile la stat, aveau grijă să avem și noi brânză și carne și restul duceau în piață și câștigau bani frumoși. Lâna era achiziționată și dusă la fabricile de
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
Burada neobosit cercetător al românilor de pretutindeni care În 1892 a Întreprins o călătorie de studiu În zona locuită de români În Asia Mică. Cercetătorul străbate sate, urcă la stânele din munți, stă de vorbă cu săteni, preoți, Învățători, comercianți, ciobani și autoritățile locale. Se Întâlnește cu localnicii la biserică, intră În casele oamenilor, participă la hore, nunți culegând informații despre trecut, obiceiuri, ocupațiile casnice și adună material folcloric. Acești vlahi din Asia Mică se distingeau prin ocupația lor, păstoritul, religia
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
decizia finală, așa cum e normal într-un stat de drept, tribunalelor. Îmi amintesc de un caz întâmplat după al Doilea Război Mondial într-o țară nordică și ăștia tot cu ochi albaștri, da' benigni! -: cică au descoperit, prin munți, un cioban analfabet, unicul analfabet al țării, s-au speriat și imediat au dat o lege specială în Parlament și l-au băgat pe "mioritic" la studii-alfabetizare, studii medii, superioare, masterat și doctorat! Așa mă gândesc și eu: că CNSAS ar trebui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
primăria a acordat loc de târg, care se ține în fiecare marți din săptămână, unde veneau oameni din comunele, respectiv satele vecine, pentru ași vinde produsele, a face schimb, cumpărări vânzări de păsări, porci, oi, vite, cai și se tocmeau ciobani și stâne pentru vară. Tot la iarmaroc se tocmeau lăutarii pentru nunți, fie „boanta”( alămuri și toba mare) fie scripcarii. Primăria încasa taxa fixată și își mărea bugetul. În această comună au crescut numărul de instituții de stat existând: Școala
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
primăria a acordat loc de târg, care se ține în fiecare marți din săptămână, unde veneau oameni din comunele, respectiv satele vecine, pentru ași vinde produsele, a face schimb, cumpărări vânzări de păsări, porci, oi, vite, cai și se tocmeau ciobani și stâne pentru vară. Tot la iarmaroc se tocmeau lăutarii pentru nunți, fie „boanta”( alămuri și toba mare) fie scripcarii. Primăria încasa taxa fixată și își mărea bugetul. În această comună au crescut numărul de instituții de stat existând: Școala
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
cetățeni, prin care declara că, „ordinea morală, constituțională și națională este răsturnată În patria noastră”. Dacă Sturdza credea că legea minelor periclita morala și naționalitatea românilor, presa liberală, mai sentimentală, vorbea cu melancolie de „fluierul stricat al mașinei Înlocuind doina ciobanului!” În ședința din 7 februarie 1895 raportorul Gr. Tocilescu considera legea ca impusă prin Însăși firea lucrurilor: „voim să scoatem din fundul pământului avuțiile miniere; voim cu alte cuvinte să creăm industria minieră; trebuie atunci să găsim mijloacele proprii pentru
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
noi ne-am rezolvat tensiunile după prototipul baladei fundaționale, cel al Mioriței. Ceea ce am făcut sistematic a fost să fim orbi la acea parte din Miorița care nu ne flata deloc. Pe scurt, balada este o poveste în care doi ciobani, roși de invidie pe reușitele celui de-al treilea (oi mai multe, mândre și cornute, cai învățați, câini mai bărbați), nu procedează de loc rațional, nici pe varianta morală: să negocieze asocierea, să dorească să învețe metodele de a ajunge
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
de loc rațional, nici pe varianta morală: să negocieze asocierea, să dorească să învețe metodele de a ajunge la astfel de rezultate, să cumpere cai, oi și câini, nici pe varianta rațional-imorală să-i fure avutul. În schimb, cei doi ciobani reacționează pentru stingerea conflictului (care era de fapt o stare de tensiune derivată din reușita celui de-al treilea și nereușita lor), într-un mod care ar stupefia orice etică a modernității, anume: stârpesc termenul de comparație. Etica mioritică privește
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
o investiție absolut necesară, cu atât mai necesară acum când lumea dezvoltată exportă know-how. Probabil dumneavoastră vreți să intrăm în continuare în competiția mondială mai ales cu exportul de bușteni, rafinarea petrolului, textile, peisaje, mână de lucru ieftină, culegători, zilieri, ciobani și prostituate. Dacă erați liberali, ați fi promovat competiția liberă, demonopolizarea și reducerea intervenției statului în economie. În schimb, ați încurajat monopolurile și ați păstrat statul drept client și furnizor principal al multor firme. Dacă erați liberali, ați fi promovat
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
și tendința etniei rome de a căpăta drepturi speciale în condițiile în care își menține în interiorul comunității proceduri normative parastatale și în care femeile din propria comunitate sunt puternic discriminate. Text publicat în Curentul, 13 martie 1998 Gheișa, vizitiul și ciobanul: noi „trenduri” ale calificărilor în România Precaritatea jenantă a finanțării este sursa ce mai importantă a înapoierii mediului universitar și mai ales a rezultatelor acestui mediu. Societățile care sunt în dialog cu prezentul și viitorul (numesc aici SUA, Canada, Australia
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
economiei de know-how. Întrebarea mea nu este una retorică, ci politică. Deocamdată răspunsul mai nou este că, în logica pieței, singura care acționează în libertarianismul nostru guvernamental iresponsabil (mă refer la toate guvernele) a început, în ultima lună, exportul de ciobani mioritici către Ungaria. Text publicat în Gândul, 14 noiembrie 2005 Cu Don Quijote înainte. Etica în universități Am coordonat și încheiat recent un proiect dedicat eticii în universități. Rezultatele au fost făcute publice în premieră la Ministerul Educației și Cercetării pe
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]