4,347 matches
-
construcția unui WC, a bordeiului și, ulterior, a casei. Am început cu obiectivul numărul 1: grupul sanitar. Cei patru copii mai mari, însoțiți de mama, am mers la depozit și am luat tot materialul necesar pentru construirea unui WC, inclusiv ciocan, cuie și fierăstrău. Cam la vreo 15-20 de metri de spațiul unde trebuia ridicat bordeiul, am fixat locul de construire a privatei. Lucrările erau coordonate de Mircea. Am muncit câteva zile; dar a fost foarte greu. Pământul era tare uscat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
mondiale importate din nefericita Rusie, căreia i se vârâseră sperjur pe gât, în zilele și nopțile de pierdere a minților din anul 1917, urmate de groaznicul, inumanul război civil. Ei bine, ca să nu spun ei rău, tata târa, nituite cu ciocanul de glezne, lanțurile umanismului socialist. Mama, vai de capul ei, vara mă ducea la oraș, mă urca, de la Piatra Neamț, într-un tren cu niște roți înspăimântătoare, roșii, și mergeam până la Bacău, apoi schimbam și coboram pe peronul gării Roman. Chiar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
0,50 În sus pentru ceilalți. Vitele Împinse rapid cu un baston electric, se Înșiruie pe un culoar strâmt, Încât nu se mai pot mișca. Acest culoar are În stânga un perete mobil. Un muncitor Încalecă acest culoar și cu un ciocan cu coadă lungă, lovește pe rând vitele În frunte, amețindu-le, imediat peretele din stânga cade odată cu vitele, care nu mai mișcă. Imediat sunt Înhățate de un picior de un cinghel ce rulează ca un scripete mobil, prin fața lucrătorilor așezați În
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
P. Jitariu; „Însemnătatea laptelui pentru hrana gospodarului”; Chiot către cei cu plugul (Poezie) de Vasile Militaru; „Mărțișor” din colecția P. Jitariu; „Ion Creangă”; „Amintiri din copilărie” de I. Creangă; „Mărgărit bețivul” de Jean Bart; „Cântec” (poezie populară); „Clește ține-l, ciocan dă-i” de Leca Morariu; Ghicitori; „Frunză verde peliniță (melodie populară) din colecția Alexandru Voevidca; „Sempacă doi dușmani” de I. Agârbiceanu; „Însemnări relative la comuna Sucevița, județul Rădăuți” de T. Sireteanu; „Deale lui Nastratin Hogea” culegeri de Emil Boca; „Cea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
bombă de pace/ Va fi miliardul de mici semnături.// Și eu printre ele îmi pun semnătura/ Ca javrele morții din urlet să stea./ Ca-n veci să-nflorească spre inimi natura,/ În snopul de raze să cearnă căldura/ Pe seceri, ciocane, pe truda lor grea.// Semnez ca obuzul de foame să crape,/ Semnez pentru oameni și dîrzul lor crez,/ Semnez pentru viață și pace semnez!// Și fiindcă mi-e dragă cîmpia și teiul/ Și drag viitorul de aur cum e,/ În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
apologetică a crimelor contra umanității comise de regimul Antonescu, considerăm că este de neacceptat proliferarea de busturi și alte forme comemorative în raport cu activiștii comuniști. Interzicerea afișării în public a simbolurilor și însemnelor comuniste (steaua roșie, drapelul roșu cu secera și ciocanul, stema RPR, respectiv RSR), cu excepția contextului educativ antitotalitar. Interzicerea difuzării materialelor de propagandă comunistă (afișe, pliante, cărți, filme, cîntece), cu excepția contextului educativ antitotalitar. Eliminarea tuturor numelor de foști comuniști (în măsura în care mai există) pentru nume publice (străzi, localități, instituții etc.)". La
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
despre dreptate se dovedeau infinit mai rudimentare decît ale strămoșilor cu bîtă și unelte de piatră. Justiția lor a fost oarbă pentru că și-au acoperit ochii nu cu eșarfa adevărului, ci cu steagul partidului. Din pînza roșie cu seceră și ciocan și-au croit mantie și glugă de călău. Analfabeți și stîngaci la începuturi, s-au rafinat pe parcurs. Au absolvit școli de partid, și-au făcut liceul la seral și facultatea la fără frecvență. Chiar anchetatorul meu, locotenentul-major Constantin Voicu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
umană și națională au fost aceste „figuri În zeghe”, aceși foști demnitari sau scriitori mărunți, inși aflați la vârste cărora li se prezic toate hatârurile existenței și cărora zeii le fac acest „dar” ciudat; un dar ca o lovitură de ciocan a timpului, o nenorocire, o năpastă care, la capătul ei... da, doar la capătul ei, te Întâmpină cu brațele pline, mai mult decât atât: te Întâmpină cu darul Însuși al existenței, cu demnitatea umană doar astfel câștigată și Înălțată când
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
și celebre, când un om, un singur om, se ridică prin nu știu ce forțe sau impulsuri, aparent sinucigașe, din talazurile Întotdeauna grozave ale existenței sociale - un Iona ce luptă cu intestinele formidabile ale Chitului, care nu sunt decât faldurile rugoase și ciocanele existenței! -, și se regăsește „Încă o dată”; deplin, Întreg și mândru pentru prima dată, bucuros de renașterea sa, bucuros de suferința formidabilă, năucitoare În care a fost aruncat și În care nu a decăzut, nu a murit, nu s-a Înecat
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
faci carieră din futut?“ (soția unui industrialist bogat). El se zgâiește la ea de parcă ar fi o legumă, apoi îi trage pe mutră o mască de gaze. În același timp inventează o serie de cocteiluri, cum ar fi Fundgol, Chiloșlitz, Ciocanul Dement, Weenus, Dublă Penetrare, Părosul și Spermata. Cea mai nouă cucerire - de unde și titlul - o puștoaică insipidă de vreo șaisprezece ani care crede că poți rămâne gravidă după o partidă de sex oral sau că se poate contracta SIDA dacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
de sănătate. Cu toată prietenia și prețuirea, V. Tempeanu P.S. A Încetat polemica „Șt. Gorovei și autorii „Monografiei”, care a stârnit atâtea nemulțumiri? Mai știți ceva de semicentenarul liceului No. 2? Se mai ține serbarea? Aveți numărul din „Secera și Ciocanul” piteștean, despre care mi scrieți? Eu posed un număr În plus, pe care Vi l-aș putea trimite. </citation> <citation author=”TEMPEANU Virgil” loc=”Buftea” data=”5 iunie 1971”> Iubite domnule Dimitriu, Sper că atunci, când te vor ajunge aceste
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
unele informații prețioase despre trecutul cultural al orașului. Îmi recunosc un merit: că am pus să activeze toate energiile orașului: (...) D-na Vârnav, Dr. Davilla Braunstein, Dan Protopopescu, Haralamb Băeșu, violonistul Aurel Mihăilescu (acum de mult la Paris), Prof. Haralamb Ciocan, Prof. Sava, Avocat Stăcescu, inginerul Ghețu, Serafim Ionescu etc. Cât despre Gorovei și Ciurea, ei activau și fără mine; dar nu organizat (ca la „Prietenii Culturii”). Ați „vizionat” și D-voastră filmul „Ulița Răd.”? Am auzit, că Sorin Gorovei se
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
acum ca „invitat de onoare” la sărbătorirea celor 75 de ani ai „Junimei” piteștene. Acolo domnește o cu totul altă atmosferă. Am rostit - improvizând - căci nu mă așteptam să fiu solicitat și, după cum ai citit și mata În „Secera și Ciocanul”, cuvântul meu a fost În special relevat, ca „emoționant” - debitând de fapt amintiri despre ședințele Junimei și activitatea revistei cu același nume pe care am Înființat-o și condus-o. Mi s-a pus la dispoziție hotel și mașină și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
română, dar care, atunci când, la începutul anilor ’80, la Paris, i-am dat antologia Aer cu diamante, publicată pe banii tinerilor M. Cărtărescu, Florin Iaru, Traian T. Coșovei și Ion Stratan, lansând corifeii unei noi, splendide generații ce lupta cu ciocanul obstrucției ceaușiste, s-a entuziasmat - deși Țepeneag nu e nici critic, nici poet! -, i-a tradus și publicat la Paris pe sus-numiții tineri, apoi, în decursul vremii, a tradus și publicat un întreg volum de poezii, Quinze poètes roumains, pe
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
a răspunde la inevitabila întrebare: "Susțineți sau condamnați terorismul?" A sfârșit prin a nu mai răspunde solicitărilor lor. Învins pe toate fronturile, dar mereu în picioare, magnific, profetic. Frumos exemplu de negru alb, singur contra tuturor, sfidând și nicovala și ciocanul. Un adevărat creștin, pentru că a ales tabăra celor învinși. El prevestește epuizarea luptei armate, vrea o Constituție, o Declarație a drepturilor, o luptă culturală și politică. Cel mai rău lucru, a spus el la un moment dat, nu este izolarea
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
la pârăul lui Faur. Nimic din el n-a mai rămas acolo. Va muri peste puțin și această amintire. Când, într-o primăvară am ieșit la soare, și m-am așezat cu spatele într-o fierărie de scânduri, ascultând cântecul ciocanelor. Soare strălucit, adăpost de vânt, cer curat de primăvară. Aveam doi ani jumătate probabil. O scânteie, răzbătând prin crăpăturile șandramalei, m-a mușcat de după ceafă. M-am spăriat tresărind, am strigat; otavă!6 nu puteam pronunța pe r; noțiunea otrăvii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
orândă sau la o casă de gospodar. De deschis pomp. interiorul, cașicum ar fi un palat. Când s-au adunat la Vaslui fauri, ca să facă suliți și săgeți. Un fel de șatră primitivă, în care suflă foile țigănești și bat ciocanele cu formă preistorică. Coborâre în ocnă. Prietine, când privești luna plină într-o noapte de vară și observi ceiace se chiamă eclopsis, cunoaște acolo umbra sferei pe care tu însuți sălășluiești. (Pitagora) Cap 19 vers 11 A venit pământului vreme
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
departe. Eu eram învățător în Bogata și în Sasca Mare era Ion S. Danielescu de loc din Fărcașa. Când a venit m-a întrebat ce planuri am ? Și i-am spus că vreau să iau în căsătorie pe domnișoara Aurelia Ciocan fiica învățătorului din Rădășeni. Și ducându-ne amândoi la Rădășeni, eu vorbeam cu învățătorul V.Ciocan iar el vorbea cu domnișoara Ciocan. Eu plecam luni dimineață de mai să nu se vadă afară ca să ajung la timp la școală. Iar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
din Fărcașa. Când a venit m-a întrebat ce planuri am ? Și i-am spus că vreau să iau în căsătorie pe domnișoara Aurelia Ciocan fiica învățătorului din Rădășeni. Și ducându-ne amândoi la Rădășeni, eu vorbeam cu învățătorul V.Ciocan iar el vorbea cu domnișoara Ciocan. Eu plecam luni dimineață de mai să nu se vadă afară ca să ajung la timp la școală. Iar el venea pe amiază, ori sara, ori a doua zi, ori miercuri ori chiar și joi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
a întrebat ce planuri am ? Și i-am spus că vreau să iau în căsătorie pe domnișoara Aurelia Ciocan fiica învățătorului din Rădășeni. Și ducându-ne amândoi la Rădășeni, eu vorbeam cu învățătorul V.Ciocan iar el vorbea cu domnișoara Ciocan. Eu plecam luni dimineață de mai să nu se vadă afară ca să ajung la timp la școală. Iar el venea pe amiază, ori sara, ori a doua zi, ori miercuri ori chiar și joi. L-am pus pe Neculai Stoleriu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
de mai să nu se vadă afară ca să ajung la timp la școală. Iar el venea pe amiază, ori sara, ori a doua zi, ori miercuri ori chiar și joi. L-am pus pe Neculai Stoleriu să întrebe pe Dl.V.Ciocan, dacă dă fata după mine, și i-a spus că are să se mai gândească. Și atunci mi-am zis, de ar da Dumnezeu să zică că mi-o dă, că am să zic: că am să mă mai gândesc și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
atunci mi-am zis, de ar da Dumnezeu să zică că mi-o dă, că am să zic: că am să mă mai gândesc și eu. Și într-o zi N.Stoleriu zice: Dle Rădășanu fii voios că Dl V.Ciocan dă pe domnișoara după dumneata. Iar eu îi spun lui N.Stoleriu: Să-i spui că am să mă mai gândesc și eu. Și într-o zi N.Stoleriu zice: Dle Radășanu fii voios că Dl V.Ciocan dă pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Dl V.Ciocan dă pe domnișoara după dumneata. Iar eu îi spun lui N.Stoleriu: Să-i spui că am să mă mai gândesc și eu. Și într-o zi N.Stoleriu zice: Dle Radășanu fii voios că Dl V.Ciocan dă pe domnișoara după dumneata. Iar eu îi spun lui N.Stoleriu: Să-i spui că am să mă mai gândesc și eu. Și N.Stoleriu s-a făcut foc și m-a întrebat: Da mă rog cine-s eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
au luat amândoi. Dar peste 2 ani, I.S.Danielescu era în mormânt, că el era (indescifrabil). Deci era bolnav. Și are un băiat făcut cu el care abia își târâie picioarele. Dar nu m-am dus să spun lui V.Ciocan că-i bolnav. Asta-i treaba lor. Și în toamna lui 1908 pe lângă că am strâns sâmburi, m-am apucat și am desfundat locul școalei la 60 de cm adâncime și de scos pietrele și de aruncat în drum. Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
a avut trei feciori și o fată. Cel mai mare fecior l-a chemat Gheorghe și a fost preot și învățător în vestitul sat Rădășeni de la 1858 și până la 1893 când a dat școala pe samă învățătorului Vasile Gh. Ilii Ciocan de loc din satul Slătioara com. Râșca, jud. Suceava, care mai pe urmă s-a însurat și a luat în căsătorie pe Ilenuța, fiica lui Toader Grumăzescu din Rădășeni, gospodar f. chiabur. Preotul Gh. s-a îmbolnăvit de cancer și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]