5,671 matches
-
Mircea Cărtărescu, cum e să fii albatrosul poeziei românești?“ La care domnul Mircea Cărtărescu sa ridicat politicos de pe scaun și sa dus săși vadă de treburile lui, departe de țipetele păsărilor marine. De data aceasta, nu el a fost victima colaterală, ci Eugenia Vodă. Dar, cum emisiu nea na fost dată pe post, noi nu vom ști asta niciodată. (2003) Piedone Prin anii ’80 era un personaj care, în comedioare italienești ieftine ca I se spunea Buldozerul sau Piedone în Egipt
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
acestor explicații sensul celor afirmate de Nae dobândește o semnificație cu caracter emblematic. El se extrage din acest circuit al istoriei ca succesiune vertiginoasă de calamități, gravitatea sa este contrafăcută pentru că acest lanț de calamități nu modifică paradoxal existența sa colaterală oricărei istorii. În același timp, realitatea este mereu în altă parte, Nae nu prezintă decât un fictiv și necreditabil scenariu apocaliptic ca orizont de posibilitate în încercarea de a da consistență propriei sale realități, și nu în cele din urmă
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
Diacon a ajuns la concluzia că „un cenotaf se pierde, odată cu extinderea cimitirului, printre mormintele anonimilor”. De aceea, a cerut sprijinul prietenului său, medicul stomatolog Sorin Cotlarciuc din localitatea Vama, județul Suceava, nepot al lui Nectarie Cotlarciuc pe o linie colaterală, întemeietorul unui cenaclu în aceeași localitate suceveană, care poartă numele rudeniei sale. El a venit și cu ideea salvatoare, aceea de a face un bust. În acest sens, Sorin Cotlarciuc a găsit fondurile necesare și a vorbit cu sculptorul ieșean
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
cu îngăduința cititorului. II. Funcția ceremonială romană: funus imaginarium Demersul de a sonda până la rădăcinile semantice ale noțiunii de imaginar, dată fiind formarea și, implicit, utilizarea sa lingvistică, conduce, printr-un fel de ricoșeu metodologic, și la prospectarea unor câmpuri colaterale. Semnificațiile unor termeni mai mult sau mai puțin învecinați puteau fi generatoare sau cel puțin propice decantării sensului cu care a fost folosit cuvântul, într-o anumită ipostază morfologică a sa. Util demersului de față este și că, în ultimele
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
istorii instituționale, ritualuri etc.). Politeía, Politica, Legile, binecunoscutele texte ale lui Platon, sau Etica Nicomahică și Politica lui Aristotel mi-au oferit argumentele teoretice pentru a întări această observație. La ele am adăugat alte trimiteri, în funcție de diverse concepte colaterale. Un dialog fecund cu imaginarul politicului din vechea Eladă (reflectat în ritualuri, dar și în filosofie) a influențat, după cum se poate constata, atât formele romane de organizare a imperiului, cât și pe cele ale lumii gestionate ulterior de Constantinopol. În jurul
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
de față rămâne un șantier deschis. Am căutat răspunsuri la mai multe întrebări, stârnite de acest subiect bogat, imaginarul colectiv. Nu oriunde, ci la rădăcina indicată de primele atestări ale cuvântului. Aflându-le, am pătruns apoi în mai multe probleme colaterale, ca într-un organism viu, prin capilarele lui, până acolo unde "pulsează" formațiunile discursive, semantismele vechi, simbolurile, imaginile și teoriile, detaliile istorice și opțiunile politice, care fac, toate, să se articuleze marele corp al imaginarului − această lume internă a mentalului
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
care fac, toate, să se articuleze marele corp al imaginarului − această lume internă a mentalului colectiv, cum l-am numit de la început. Sondarea arheologică ne-a purtat până la straturi de cultură adânci, în antichitatea greco-romană, pe nivelele și sub-straturile sale colaterale, și ne-a permis să ne deplasăm atât pe axul vertical, al perioadelor, cât și pe orizontală, în spațiu, urmărind translația din secolul IV dinspre Roma înspre Bizanțul lui Constantin I. Pe tot traseul, ne-am oprit doar asupra a
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
termici; În fapt, sunt receptori chimici, care reacționează la produșii eliberați În timpul inflamației. Rezultatul este că stimuli slabi, anterior non-noxici, acum pot activa nociceptorii. Nu este Însă singurul mecanism prin care apare sensibilizarea. Alte mecanisme posibile mai sunt: Apariția de colaterale nervoase; Creșterea activității neuronilor lezați; Iritarea și activitatea anormală a celulelor din ganglionul de pe rădăcina dorsală; Invadarea ganglionului de pe rădăcina dorsală de fibre simpatice postganglionare care formează o rețea conectată la acesta. Terminațiile dendritice C reprezintă forma cea mai simplificată
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
2001): este cel mai vechi În evoluția filogenetică este mai rudimentar la om. are origine În straturile 1,2,3,4,5 Rexed este format din fibre A delta și C conectate cu neuronii substanței reticulate multietajate supramedulare, cu numeroase colaterale. fibrele se Încrucișează parțial (82%) se dispune În poziție mediană În măduva spinării (substanța albă) este constituit din fibre de calibru mic are organizare difuză, slab delimitată și dă caracterul dezagreabil al durerii traectul general medular este poziționat În interiorul fascicolului
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
următoarele: este format din fibrele A gamma și A delta se poziționează antero-lateral În măduvă față de PST este un tract lemniscal este oligosinaptic, cu conducere rapidă prezintă o somatotropie bine organizată spațial și funcțional este un fascicol specific, cu puține colaterale. Nu există certitudine În privința Încrucișării totale a NST la nivelul comisurii anterioare. Majoritatea cercetătorilor admit vechea aserțiune a lui Petren (1902) că fibrele ce mediază durerea și temperatura se Încrucișează În totalitate. Totuși există dovezi (degenerarea ipsilaterală secundară cordotomiei, persistența
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
nucleul ventro-postero lateral (NVPL) și un grup secundar pentru nucleul posterior al talamusului ai cărui neuroni sunt vecini cu cei În care se termină calea lemniscală. Etajul spinotalamic al medierii algoreceptoare are numeroase conexiuni cu substanța reticulată mezencefalică prin numeroase colaterale de unde influxurile nociceptive pot urca În rinencefal prin aferențe reticulare și să ajungă astfel În structuri ale sistemului limbic precum: hipocampul, amigdala (Circuitul Papez) jucând un important rol În aspectul afectiv-emoțional al durerii (Deligne, 1990). Sistematizarea fibrelor În NTS merită
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
timp excită și un interneuron inhibitor (NI) care generează un potențial post sinaptic inhibitor (PPSI) pe același neuron post-sinaptic rezultând o scădere a câmpului depolarizant al acestuia, deci o acțiune modulatoare. Circuit inhibitor presinaptic (II): axonul neuronului presinaptic emite o colaterală care face sinapsă cu un interneuron care astfel stimulat inhibă la rândul lui neuronul presinaptic. Cu cît stimulările neuronului presinaptic sunt mai frecvente și mai intense cu atât mai mult va acționa asupra sa interneuronul inhibitor (circuit scurt de tip
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
lui neuronul presinaptic. Cu cît stimulările neuronului presinaptic sunt mai frecvente și mai intense cu atât mai mult va acționa asupra sa interneuronul inhibitor (circuit scurt de tip feed-back). Circuit autoinhibitor presinaptic sau postsinaptic (III): axonul neuronului presinaptic emite o colaterală recurentă ce face sinapsă cu propria soma neuronală având acțiune inhibitoare asupra acestuia. și În acest caz ca și În precedentul se constată o relație liniară Între intensitatea excitației presinaptice și inhibarea acesteia . Circuite neuronale recurente: În acest caz impulsurile
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
fibrelor subțiri A δ și C care fac sinapsă cu straturile 3 și 4 ale lui Rexed ce conțin neuronii T (neuronii II din cornul dorsal cu rol de „trigger"). Fibrele groase A α, A β și A γ trimit colaterale directe către centrii superiori Înainte de a trimite și fibre activatoare asupra interneuronilor din substanța gelatinoasă, precum și terminații sinaptice de asemeni activatoare asupra celulelor T. Sistemul de poartă funcționează În felul următor: În lipsa excitațiilor periferice (stare de repaus), fibrele subțiri au
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
poarta este Întredeschisă . În prezența unei excitații cutanate nealgogene se declanșează În fibrele groase potențiale de acțiune care ajung la celulele T prin terminațiile lor sinaptice, dar activitatea celulelor T este slabă sau nulă căci influxul se propagă și prin colateralele ce se articulează cu interneuronii substanței gelatinoase care astfel stimulați au acțiune inhibitorie, atât asupra terminațiilor sinaptice a fibrelor groase cît și asupra fibrelor subțiri (fig.1.10. ). Pe de altă parte, ramurile fibrelor groase care ocolesc această poartă și
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
depolarizări al căror nivel este mult inferior pragului critic ce antrenează stimularea structurilor supraspinale responsabile ale durerii, În fine, dacă excitația periferică devine potențial dureroasă, ea cointeresează fibrele fine care activează prin terminațiile lor celulele T. Aceleași fibre fine prin colaterale de legătură cu interneuroni, Îi inhibă pe aceștia, Încât tonusul lor inhibitor asupra celulelor T este diminuat sau suprimat, instalându-se astfel facilitarea presinaptică a transmisiei mesajului; În acest mod poarta se deschide, excitația celulelor T depășește pragul critic, influxurile
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
transmis prin celule „T" vor varia În funcție, de rata impulsurilor primite prin aceste fibre. Stimulii care parcurg și activează sistemul fibrelor groase excită neuronii T din cornul dorsal cît și neuronii intercalari inhibitori din substanța gelatinoasă. Aceștia stimulați prin colaterale desprinse din fibrele groase vor scădea amplitudinea câmpului depolarizant generat de fibrele groase excitate asupra neuronilor T (inhibiție presinaptică), poarta Închizându-se pentru eventuale stimulări de mică intensitate venite prin fibre C. Un excitant nociceptiv puternic Însă, vehiculat pe fibrele
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
miu sunt mai eficienți Împotriva durerii indusă termic. Neuronii serotoninergici din nucleii rafeului interferează atât direct cu terminațiile C, cât și prin intermediul interneuronilor enkefalinergici (Terenius, 1994), aspecte verificate experimental și clinic. Din fascicolele ascendente ale fibrelor căii spinotalamice se desprind colaterale ce fac sinapsă cu neuronii rafeului spinal care la rândul lor prin axoni de Întoarcere sinapsează neuronul II din cornul posterior având ca mediator opioizii endogeni. Acțiunea inhibitorie este direct proporțională cu nivelul excitării neuronilor II prin fibrele A delta
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
formația reticulată bulbară care În continuare generează impulsuri inhibitorii asupra neuronului II . Un alt circuit scurt (local) este cel de potențare având ca mediatori serotonina și metenkefalina. El funcționează În felul următor: stimulările vehiculate prin tractul neo spinotalamic ajung pe colaterale la substanța gri periapeductală din trunchiul cerebral; neuronii acesteia stimulează Nucleul Accumbens care, la rândul lui, prin conexiuni scurte Îi stimulează pe cei din Habenulă. Nucleii habenulei sunt conectați cu cei ai SGP (substanța gri periapeductală) pe care Îi activează
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
scădere pe parcursul evoluției speciilor animale (mamifere), sistemul PST (paleo spino-reticulo-talamic) poate deveni hiperactiv provocînd dureri chinuitoare (hiperpatia), stare interpretată ca un fenomen de "eliberare" (defrenare) de sub aceste influențe (Melzack, 1994). și În fine, tot de-a lungul PST se desprind colaterale care stimulează bine cunoscuții nuclei senzitivi din talamus, cortexul anterior cingulat (CAG), cortexul orbital (CO) și cortexul senzitivo-senzorial (CSS). Odată activate de stimulii nociceptivi purtați de PST, aceste structuri enumerate vor trimite mesaje inhibitorii prin fibre scurte de legătură la
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
de proiecție a sensibilității generale) reducând din intensitatea algotransmisiei către stația senzitivă talamică (neuron III). Alte circuite scurte supresive ale durerii sunt reprezentate de fibre care pleacă de la nucleii talamici centrum median, nucleul posterior talamic și talamusul median (stimulate prin colaterale desprinse din tractul paleo spino-reticulo-talamic și neo-spinotalamic) spre nucleii talamici de releu (nucleul ventral bazai posterior, nucleul ventropostero lateral, complexul ventro-bazal, grupul nuclear posterior, nucleii intralaminarii, nucleul ventral posterior median), conexiuni cu rol inhibitor post sinaptic, reducând astfel din amplitudinea
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
de procesele inflamatorii și pot contribui la creșterea și persistența durerii. Majoritatea căilor descendente inhibitorii ale durerii au În comun trei caracteristici: au ca loc de plecare structuri nervoase supramedulare situate la nivelul trunchiului cerebral; aceste structuri sunt stimulate prin colaterale emise În principal de tractul paleo-spino-talamic (spino-reticulo-talamic) și secundar de neo-spino talamic; acțiunea lor este de tip inhibitor presinaptic la nivelul cornului posterior medular (neuronul II) Așadar În drumul lor spre talamus sau/și spre cortex, tracturile spino-talamo-corticale emit colaterale
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
colaterale emise În principal de tractul paleo-spino-talamic (spino-reticulo-talamic) și secundar de neo-spino talamic; acțiunea lor este de tip inhibitor presinaptic la nivelul cornului posterior medular (neuronul II) Așadar În drumul lor spre talamus sau/și spre cortex, tracturile spino-talamo-corticale emit colaterale care vor purta mesaje de stimulare a unor structuri inhibitorii pe durere, În mod direct proporțional cu intensitatea stimulării dureroase. Surprinzător, procesul inhibitor Începe chiar de la talamus, deși aici sunt principalii nuclei de proiecție primară a sensibilității dureroase. În paralel
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
substanța gri periventriculară (cale enkefalinergică și endorfinergică); Punte: locus coeruleus (cale noradrenergică); Bulb: nucleul tractului solitar, nucleul magnus al rafeului (cale sero toninopiatergică), nucleul giganto-celular, nucleul paragigantocelular (cale enkefalinergică, noradrenergică, serotoninergică, dopaminergică). Cu cât impulsurile nociceptive sosite pe cale ascendentă prin colaterale desprinse din tractul spino-reticulo-talamic și ajunse În zonele susmenționate sunt mai intense, cu atât mesajele eferențiale inhibitorii descendente sunt mai puternice pe neuronii senzitivi ai cornului posterior spinal și ai nervului trigemen. Modificările neuroplastice diferite (variații ale SP, ale receptorilor
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
a 24 ore, a relevat faptul că variațiile CD ale acesteia au fost În corelație foarte mare cu parametrii mai sus amintiți. Starea de repaus a determinat În majoritatea cazurilor valori minime, indiferent de starea de stress sau alte afecțiuni colaterale, iar maxima s-a Înregistrat În timpul stărilor de activitate, indiferent de tipul și de intensitatea acestora și independent de ritmul noapte-zi. S-au Înregistrat diferențe Între momentele din zi, de maxim și minim, În schimb, În funcție de sex și de sezon
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]