109,977 matches
-
nu ca pe un experiment. Spațiul scenografic punctat de o construcție cu burlane, anvelope, cazane, o sugestie clară a canalului terifiant și întunecos (accesul se face coborînd și urcînd o scară) permite în spatele scenei o zonă a cufundării în vis. Comentariul oniric, conceput ca un teatru de umbre, realizat cu destul rafinament vizual, dublează sau anticipează povestea din prim-plan. Timpul cinematografului mut al lui Chaplin conține, și el, traseele hoinarului,vagabondului, marginalizatului care încearcă, mereu, să-și facă breșe spre
Acasă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16070_a_17395]
-
între 1998 și 2000. Ca și în multe alte ocazii, Pivot s-a întreținut cu interlocutorii săi despre cărți. Și încă: despre cărți în care e vorba despre cărți. Nu numaidecît de critică literară sînt primele dintre acestea: dar de comentarii asupra soartei cărții și a lecturii astăzi, de topuri ale romanelor preferate și așa mai departe. Mă gîndeam, urmărind emisiunea, cît de captivant poate fi un astfel de subiect aparent incompatibil cu televiziunea. Și mă gîndeam că TV5 își permite
Cartea la televiziune by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16091_a_17416]
-
mai ilustru. 4. Decizia CIO în cazul Andreea Răducan suferă doar de hipercorectitudine, în timp ce publicul român enervat omenește de buclucașul Nurofen suferă de mania victimizării, boală veche și despre care poți vorbi oricînd cu succes garantat. Aici se cere un comentariu despre apetența eseistică a ziaristului, apetență stimulată mai ales de posibilitatea de a glosa pe marginea sentimentului românesc al ființei. Mania are precursori celebri: de la Mircea Vulcănescu, reluat cu forțe proaspete de Constantin Noica, a-ți da cu părerea despre
Scriitorul deghizat în jurnalist by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16095_a_17420]
-
atîrnă cu capul în jos, capul avînd aspectul unei torpile gata să fie expediată. A fost prins mai demult și ținut într-un iaz, anume, în vederea praznicului. Trebuie să fi fost un păcat greu, avînd în vedere volumul capturii. Uluirea, comentariile enoriașilor blînzi, cu bărbile lor roșcate... Un cinic, stabilit aici din altă parte a țării, de dincolo de Dunăre, un inginer veterinar mai învățat pretindea că e "o lovitură de pocker" contra Divinității, s-o îmblînzească prin oferta aceea nemaipomenită. Mîncărurile
Praznicul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16102_a_17427]
-
cred că a creat un întreg curent afin. Iar, firește, dl. Adrian Marino nu l-a urmat pe Călinescu, reprimîndu-și expresivitatea literară atunci cînd scrie critică de idei. Ba chiar, după 1989, a părăsit treptat studiile literare, comparatistica, îndreptîndu-se spre comentariul politic, ideologic, inclusiv de actualitate. Ceea ce dacă nu-i asigură un statut chiar de superioritate efectivă, oricum unul de diferențiere calitativă îi garanteză. Abordînd, într-un întreg capitol, chestiunea noului tip de înțelegere a relației României cu Occidentul european, dl.
Un mare cărturar by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16083_a_17408]
-
scriu, într-un fel sau altul, cronici literare. În ziare și reviste, la radio și televiziune, am comentat pe scurt sau pe larg în toată această perioadă (din 1970, când Ștefan Bănulescu mi-a încredințat la Luceafărul o rubrică de Comentarii critice și până în prezent, când semnez Cronica literară în România literară alături de Gheorghe Grigurcu) aproximativ 2000 de cărți ale unor scriitori români contemporani. O mică bibliotecă. Pentru fiecare cronică, am citit nu numai cartea respectivă, ci și alte cărți ale
Cică niște cronicari... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16112_a_17437]
-
român joacă un rol măgulitor, revelîndu-se nu doar ca o conștiință bine informată, ci și ca una care gîndește, care-și are propriul punct de vedere. O asemenea postură activă a celui ce pune întrebările, uneori extinse și însoțite de comentarii, este una critică. Ovidiu Cotruș formulează opinii distincte, face disocieri, emite ipoteze. Iată o nedumerire interogativă și răspunsul ce și-l dă, în legătură cu autorul Condiției umane: "De ce experiența atît de bogată a lui Malraux din maquis, din lagărul de concentrare
Dialogurile lui Ovidiu Cotruș by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16096_a_17421]
-
Rodica Zafiu De fapt, primul termen indică modelul străin al întreprinderii: școala românească nu-l folosea pînă de curînd (cel puțin nu în învățământul preuniversitar, unde se vehiculau compuneri, rezumate, analize � și mai ales, de cîteva decenii, comentarii). Evident, fenomenul e unul întru totul negativ, asemenea texte paradidactice încercînd uneori să se înnobileze cu titlul de modele sau sinteze, dar reprezentînd în realitate simple oferte de copiere. Faptul e agravat de mediul lor de circulație electronică: pe de
Referate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16117_a_17442]
-
acesta dă noilor generații un sentiment de agreabilă familiaritate, pe de alta permite forma de copiere cea mai leneșă: total mecanică, nepresupunînd nici măcar minimumul de efort al transcrierii. De fapt, referatele nu sînt o noutate absolută: cărți și broșuri cuprinzînd comentarii literare destinate memorizării și reproducerii la diverse examene circulă de ani buni pe piața românească. Comentariile on-line preiau în mod evident sursele tradiționale, oferind o oarecare varietate de tipuri și nivele valorice: de la analize literare oneste și corecte, până la stîngace
Referate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16117_a_17442]
-
cea mai leneșă: total mecanică, nepresupunînd nici măcar minimumul de efort al transcrierii. De fapt, referatele nu sînt o noutate absolută: cărți și broșuri cuprinzînd comentarii literare destinate memorizării și reproducerii la diverse examene circulă de ani buni pe piața românească. Comentariile on-line preiau în mod evident sursele tradiționale, oferind o oarecare varietate de tipuri și nivele valorice: de la analize literare oneste și corecte, până la stîngace transcrieri din vreun caiet vechi ale comentariilor dictate de profesorul de liceu. Sintaxa textului � cu fraze
Referate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16117_a_17442]
-
diverse examene circulă de ani buni pe piața românească. Comentariile on-line preiau în mod evident sursele tradiționale, oferind o oarecare varietate de tipuri și nivele valorice: de la analize literare oneste și corecte, până la stîngace transcrieri din vreun caiet vechi ale comentariilor dictate de profesorul de liceu. Sintaxa textului � cu fraze scurte, întreruperi, cuvinte sărite - trădează adesea sursa din urmă. Limba și stilul� acestor producții � nocive în sine, pentru că substituie gîndirea individuală și exercițiul de redactare prin simpla copiere � este deci cel
Referate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16117_a_17442]
-
acest punct de vedere pe o treaptă subumană de început al existențianismului� (e vorba despre Bacovia, Lacustră) eroarea �de bătaie� nu e cel mai grav lucru: chiar după refacerea cuvîntului �existențialism�, nepotrivirea semantică cu contextul rămîne la fel de mare. Limbajul acestor comentarii � foarte inegale ca valoare � oferă destule exemple pentru defectele stilului didactic al lecțiilor tradiționale de literatură română: abuzul clișeelor, elogiile hiperbolice, acumularea de abstracții vagi, introducerea dogmatică și prea puțin motivată a unor noțiuni lingvistice ca argumente pentru efectele de
Referate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16117_a_17442]
-
popular: "sara", "urc" din "turmele-l urc" sunt forme fonetice specifice limbii române�; O muzicalitate aparte este imprimată versurilor prin folosirea refrenului, ca și prin creditul artistic pe care îl acordă poetul neologismului: "geniu", "mit", "monolit", "demoni", "magic". Între dogmele comentariilor lingvistico-stilistice nu poate lipsi formula perfect greșită, dar perpetuată prin ani, de caracterizare a imperfectului: Remarcăm folosirea verbelor la imperfect: "dormeau", "stam" care sugerează acea atmosferă de dezolare, o acțiune trecută dar neterminată, în continuă desfășurare încă�. De ce imperfectul ar
Referate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16117_a_17442]
-
câteva zile, când am anunțat că plec de la Academia Cațavencu, cineva a comentat aici, pe blog, sub numele de Mircea Badea, în felul următor: “În sfârșit, te-au dat afară papagalii ăia. Sper să te tăvălești în chinuri”. Am aprobat comentariul, fiind sigură însă că autorul lui nu era chiar Mircea Badea. “Nu poate să fie Badea chiar atât de prost încât să vină cu texte d-astea de mahalagioaică isterică”, mi-am zis, deși, într-o emisiune mai veche, îmi
Mirci Badea vrea să mă tăvălesc în chinuri by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19625_a_20950]
-
Simona Tache O știre amuzantă, care nici măcar nu necesită comentarii: “Industria pornografica din Statele Unite solicită fonduri federale de cinci miliarde de dolari pentru a face față crizei financiare. Potrivit CNN, fondatorul Hustler, Larry Flynt, si CEO-ul companiei Mantra Films, Joe Francis, vor solicita Congresului de la Washington să aloce miliarde
Industria porno in crize by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19791_a_21116]
-
Este timpul ca Legislativul să dea un nou avânt apetitului sexual al Americii. Iar singurul lucru pe care îl pot face este să susțină industria pornografica și să o facă rapid”. De fapt, m-am mai gândit, n-am un comentariu, dar am o sugestie: daca legislativul american nu dă curs solicitării, să se între în grevă japoneză. Adică, să se continue activitatea în domeniu, dar cu banderole pe braț.
Industria porno in crize by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19791_a_21116]
-
semnala azi, aici, ca, în ultima săptămână, singurul text pe care l-a scris Badea pe blog este “Vă cer scuze că n-am mai scris. Am niște probleme cu nervii capului plus că mă descurajează să validez mii de comentarii. Pur și simplu n-am mai avut putere în cap. Sper să mă redresez curând”. Am intrat să mă uit: așa e. După aia, am intrat și pe trafic.ro, ca să văd cum se reflectă această tăcere nervoasă asupra traficului
Mircea Badea-i premiant chiar şi când e cu nervii by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19770_a_21095]
-
Simona Tache Să presupunem că Einstein ar fi trăit în zilele noastre și că, în calitate de deținător al premiului Nobel, ar fi fost invitat să scrie, săptămânal, un editorial într-un ziar. Cum ar fi arătat comentariile din subsolul textelor lui? „Mamă când î-ți văd freza aia de maimuță electrocutată, îmi vine sămi bat copii, să mor io. Lasă-ne băi nene că n-eai obosit, ce nu înțelegi?“ Sau: „Du-te bă și pune curu la
Einstein şi libertatea de exprimare a idiotului de internet by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19835_a_21160]
-
savantă și nu ești decât o zdreanță penală penibilă. JOS CURVELE!“ „Mamă ce urâtă ești. Îți las numărul de telefon să vi până la mine, da să ști c-o să-ți pun o pernă pe ochi că ești prea urâtă.“ De ce comentarii ar fi avut parte Marguerite Yourcenar nici nu mai încerc să-mi imaginez, că mi se face frică. Mare noroc au avut toți cei de mai sus că, neexistând Internet în vremurile în care au trăit și și-au desfășurat
Einstein şi libertatea de exprimare a idiotului de internet by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19835_a_21160]
-
Simona Tache Când primesc comentarii de-astea, legat de Jurnalul Elenei B.? Să râd? Să plâng? Să ignor? Să explic? Să mă închin? Să zic și eu “Doamne, câtă prostie”, dar cu virgulă? Voi ce-ați face?
Ce-ar trebui să fac? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20032_a_21357]
-
pleci la plimbare prin blogosferă: “pișcot”, “pișcot”, “pișcot”...”pișcot”. LATER EDIT: Pentru că se pare că nu s-a înțeles foarte bine ce am vrut să zic, reiau aici o explicație pe care am dat-o și mai jos, într-un comentariu: Problema e - și nu înțeleg de ce nu s-a înțeles, încep să mă întreb dacă nu cumva e vina mea - că CÂȘTIGUL, fie el și sub formă de pișcot, a devenit SCOP ÎN SINE, nu CONSECINȚĂ a unui blog făcut
Opriţi pişcotăreala, vreau să cobor din online! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20094_a_21419]
-
Simona Tache Mai tare decât gestul lui Băsescu de a lovi un copil și decât mizeria politică românească, etalată, în aceste zile, în toată splendoarea ei, mă șochează comentarii ca cele de mai jos: Reacțiile sunt extrase de pe blogul lui Costin Ilie. Nu am cuvinte să le comentez. Sunt pur și simplu perplexă.
“Dacă era copilul meu și s-ar fi purtat așa, l-aș fi întrebat pe Băsescu de ce nu i-a dat o palmă” by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20131_a_21456]
-
la piariști „Gimnaziul l-am făcut la frații catolici, la piariști, ordin deloc obscurantist, chiar mason. La ei, sărbătoarea zilei naționale a Ungariei (Idele lui Marte) începea cu Marseieza” - își va aminti Crnjanski mult mai târziu, în „Lirica Itacăi și comentarii” (parțial tradusă de Ioan Radin, în „Europa Centrală - Memorie, paradis, apocalipsă”, volum coordonat de Adriana Babeți și Cornel Ungureanu și apărut la „Polirom” din Iași, în 1998, în colecția „A treia Europă”). „Până la moartea tatălui meu, spre sfârșitul clasei a
Agenda2003-15-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280906_a_282235]
-
rămășițelor, orașul vechi, muribund, religios până la fanatism. Diaspora semănând cu Timișoara evreilor. Orașul din inimă Tot despre Timișoara, unde și-a și plasat acțiunea Cărții a II-a din romanul „Migrațiile”, își va aminti pe larg în „Lirica Itacăi și comentarii”. „În inima orașului se aflau multe clădiri construite în stil baroc: marea catedrală catolică, vestită pentru concertele din Bach care se organizau aici, mănăstirea fraților catolici, între care una, cea a piariștilor, a fost școala mea. Timișoara se dezvolta pe
Agenda2003-15-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280906_a_282235]
-
serie de nuvele”- și nu cu personaje. Cu o documentație științifică ce nu îngreunează deloc lectura. E antrenantă. O citești și cu interes și cu plăcere. și înveți multe din ea. Te îmbogățești spiritual. Aș fi dorit în final un comentariu, o concluzie mai substanțială decât laconica propoziție „așa s-a terminat o călătorie frumoasă”. Dar, după ce am închis volumul, putem repeta noi vorbele cronicarului: „că nu este mai de folos zăbavă decât cititul cărților”.
TIERRA DEL FUEGO FIN DEL MUNDO. In: Editura Destine Literare by Livia Nemțeanu-Chiriacescu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_381]