3,127 matches
-
intervenții numeroase au izvorât în decursul anilor din colaborarea celor doi istorici 7 . S-a aflat în legătură cu grupul din jurul ,,Luceafărului”, în primul rând cu Octavian Goga, cu care a împărtășit numeroase planuri culturale 8. Cu Bogdan Petriceicu Hașdeu, membru în Comisiunea Monumentelor Istorice (1900) a stabilit o colaborare strânsă, prin conlucrarea în cadrul Comisiunii 9. Nu în ultimul rând, relația cu Nicolae Iorga a fost una bazată pe respect și înțelegere. Începută din vremea studenției sale, Lapedatu fiind printre studenții preferați ai
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
7 . S-a aflat în legătură cu grupul din jurul ,,Luceafărului”, în primul rând cu Octavian Goga, cu care a împărtășit numeroase planuri culturale 8. Cu Bogdan Petriceicu Hașdeu, membru în Comisiunea Monumentelor Istorice (1900) a stabilit o colaborare strânsă, prin conlucrarea în cadrul Comisiunii 9. Nu în ultimul rând, relația cu Nicolae Iorga a fost una bazată pe respect și înțelegere. Începută din vremea studenției sale, Lapedatu fiind printre studenții preferați ai marelui savant, legătura s-a consolidat prin intermediul Comisiunii Monumentelor Istorice. Alexandru Lapedatu
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
strânsă, prin conlucrarea în cadrul Comisiunii 9. Nu în ultimul rând, relația cu Nicolae Iorga a fost una bazată pe respect și înțelegere. Începută din vremea studenției sale, Lapedatu fiind printre studenții preferați ai marelui savant, legătura s-a consolidat prin intermediul Comisiunii Monumentelor Istorice. Alexandru Lapedatu îi trimitea savantului diverse documente și informații bibliografice, fapt evidențiat de scrisorile trimise acestuia. Un exemplu îl constituie scrisoarea trimisă de Lapedatu la 12 iunie 1909, în care îl informa pe Nicolae Iorga de trimiterea documentului
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
a concentra, ambala și transporta la Moscova valoroasele piese cultural-artistice, ce compuneau tezaurul (Fig.5). La 23 iulie 1917, Ministerul Instrucțiunii și Cultelor, prin semnătura lui I. G. Duca, îl desemna pe Alexandru Lapedatu, în calitatea sa de secretar al Comisiunii Monumentelor Istorice, drept responsabil al acțiunii, având ca adjuncți pe profesorii G. Popa-Lisseanu și G. Nedioglu. De menționat este faptul că, lui Alexandru Lapedatu și colaboratorilor săi le-a revenit responsabilitatea de a supraveghea bunurile cultural-artistice ale unor eparhii și
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
al României, în ,,Revista muzeelor”, an XXVII, nr. 3-4, București, 1990, p.59-60. 30 Arhivelor Statului și Academiei Române 20. De altfel, Alexandru Lapedatu începuse să lucreze în acest sens încă de la începutul anului 1917. În calitatea sa de secretar al Comisiunii, în februarie 1917 perfectase formele de inventariere și împachetare a valorilor istorico-artistice aparținând Mitropoliei Moldovei, lucrare începută în luna ianuarie la Golia și la Barnovschi, așezămintele bisericești Trei Ierarhi, Secu, Vorona și la Episcopia Râmnicului și Noului Severin. Misiunea lui
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
a guvernelor ungare”. De altfel, pregătirea memoriilor, a necesitat și consultarea unei bibliografii bogate, din care făceau parte dicționare, hărți, rapoarte, recensăminte, cât și o vastă literatură europeană 62. În timpul lucrărilor Conferinței de Pace, Alexandru Lapedatu a redactat pentru membrii Comisiunii teritoriale române și alte memorii și note cu privire la chestiuni mai speciale, în favoarea susținerii cauzei unității românilor: Les Roumains et les contrepropositions de la delegation magyare concernant la navigation et les chemins de fer, alte două materiale menite să susțină problema Banatului
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
Basarabie. De asemenea, contactele cu delegații Sfatului Țării din Basarabia, demersurile pe linie de presă și publicistică privind contracararea pozițiilor unor diplomați au intrat în competența lui Alexandru Lapedatu 64 . Referitor la rezolvarea problemei Maramureșului, adică a graniței trasate de Comisiunea teritorială a Conferinței de Pace pentru regiunile Tisei superioare, el s-a implicat prin luări de poziție expuse în articolul intitulat În chestiunea Maramureșului redactat în mai 1920. El prezenta argumentația românească privind unitatea zonei nordice și sudice a Tisei
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
și Artelor. Că Alexandru Lapedatu era omul potrivit în acel moment, pentru a conduce departamentul Cultelor și Artelor, au dovedit-o autoritatea de care s-a bucurat în viața politică a țării, hotărârea în acțiuni, energia și experiența acumulată în cadrul Comisiunii Monumentelor Istorice. Raporturile între politică și cultură s au împletit, așadar și s-au completat armonios în cazul său. El a fost ministru al Cultelor și Artelor în mai multe rânduri 2. La remanierea guvernului Ion I. C. Brătianu de la 30
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
27 martie 1926. A 1 Discursul lui Constantin Brătianu, în ,,Viitorul”, an XXIX, nr. 8718, 3 februarie 1937. 2 În compunerea Ministerului intrau: Direcția Contabilității, Direcția Cultelor Naționale, Direcția Artelor, Direcția Teatrelor, Direcția Cultelor Minoritare, Direcția Seminariilor și Activităților Culturale, Comisiunea Monumentelor Istorice și Tehnicul, Direcția Arhivă și Registratură, vezi în Ioan Opriș, Alexandru Lapedatu și contemporanii săi, Editura Științifică, București, 1996, p. 51. 48 reluat departamentul Cultelor și Artelor în guvernele Ion I. C. Brătianu (22 iunie-24 noiembrie 1927) și Vintilă
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
care i l-au câștigat și asigurat cei ce au lucrat la îndeplinirea scopurilor sale, silințele tuturor celor care la noi s-au devotat cercetării și studierii pământului, trecutului și graiului românesc”2. Totodată, și-a concentrat activitatea și în cadrul Comisiunii Centrale a Monumentelor Istorice, al cărei președinte a 1 Dorina N. Rusu, Istoria Academiei Române în date (1866-1998), Editura Academiei Române, București, 1997, p. 192. 2 Alexandru Lapedatu, Istoriografia română ardeleană în legătură cu desfășurarea vieții politice a neamului românesc de peste Carpați, în Discursuri
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
desparte senin de postul său, spunând: Mi-am făcut datoria cât am putut mai mult și mai bine. Este timpul să vină și alții să ia această sarcină mai departe”33. Referitor la activitatea lui Alexandru Lapedatu ca președinte al Comisiunii Centrale a Monumentelor Istorice în perioada anilor 1940 1947, a susținut ca și în perioada cât a fost 27 Ștefan Pascu, Istoricul Academiei Române. 125 de ani de la înființare, Editura Academiei Române, București, 1991, p. 57. 28 Ioan Opriș, Alexandru Lapedatu în
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
lor oficială. De aceea, alături de colaboratorii săi, și de întreaga comisie, s-a opus mareșalului Antonescu care hotărâse demolarea Casei Moruzzi, care stătea în calea unor proiecte de sistematizare 35. Totodată, alături de Șt. Balș și Gala Galaction, cu toții membri ai Comisiunii, a sprijinit repararea și restaurarea unor monumente istorice degradate: Casa Filipescu și Palatul Șuțu din București. Alte lucrări au fost inițiate la Bran, Turnu Severin, Timișoara, etc36. În calitate de președinte al Comisiunii Monumentelor Istorice, Lapedatu a alocat fonduri pentru cercetarea și
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
alături de Șt. Balș și Gala Galaction, cu toții membri ai Comisiunii, a sprijinit repararea și restaurarea unor monumente istorice degradate: Casa Filipescu și Palatul Șuțu din București. Alte lucrări au fost inițiate la Bran, Turnu Severin, Timișoara, etc36. În calitate de președinte al Comisiunii Monumentelor Istorice, Lapedatu a alocat fonduri pentru cercetarea și conservarea moumentelor istorice, trimițând și specialiști pentru a-l informa despre starea acestora. Mergând pe această linie, a susținut cercetarea cetăților dacice din Munții Orăștiei, pentru care a obținut un fond
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
analize critice și obiective, în circuitul istoriografic. În ceea ce privește activitatea lui Alexandru Lapedatu după încheierea mandatului ministerial, a desfășurat o activitate lăudabilă, desfășurată în plan cultural și politic. Și-a concentrat activitatea ca secretar general al Academiei Române și ca președinte al Comisiunii Centrale a Monumentelor Istorice în direcția cultivării sentimentului istoric în mijlocul poporului 4 . În sfera politică, a militat pentru apărarea independenței, unității și integrității naționale, în condițiile agravării situației țării începând din 1939, el fiind cel care a contribuit la întocmirea
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
31 octombrie 1923-31 martie 1926), Tipografia ,,Cărților Bisericești”, București, 1926. Lapedatu, I. Ion, Memorii și amintiri, Institutul European, Iași, 1998. Scrisori către Nicolae Iorga (1902-1912), vol. II, Ediție îngrijită de Barbu Theodorescu, Editura ,,Minerva”, București, 1979. 87 C. PERIODICE ,,Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice (B.C.M.I.), nr. I, Institutul de Arte Grafice, “C. Göbl”, București, ianuarie-martie 1908. ,,Cotidianul”, București, 1996. ,,Cultura națională”, București, 1996. ,,Ecoul Moldovei”, Iași, 1897. ,,Înfrățirea”, Cluj, 1921. ,,Minerva”, București, 1910. ,,Monitorul Oficial”, partea a III-a, Dezbateri parlamentare, Adunarea
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
Republicii Socialiste România, București, 1985, p.195. 5. Lucrări speciale Braharu, D, (Omagiu) Fraților Alexandru și Ion Lapedatu la împlinirea vârstei de 60 de ani, Imprimeria națională,București, 1939. Gogâltan, Anca, Activitatea publicistică a lui Alexandru Lapedatu ca secretar al Comisiunii, în ,,Ars Transilvaniae”, nr. II, Cluj-Napoca, 1992. Lapedatu, Alexandru, Activitatea istorică a lui Nicolae Densușianu (1846-1910), Tipografia “C. Göbl”, București, 1912. Idem, Un mănunchi de cercetări istorice, Editura ,,Sfetea”, București, 1915. 91 Mândruț, Stelian, Silviu Dragomir despre Alexandru Lapedatu, în
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
în preajma Cantacuzinilor a și murit, cândva, între 1693 și 1697. Poate că N. Iorga i-a făcut dreptate. Repere bibliografice: N. Iorga, Cronicele muntene, AAR, memoriile secțiunii istorice, t. XXI, 1898-1899; Al. Lapedatu, Noi monumente istorice - Biserica din Ludești, „Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice”, 1908-1909; N. Iorga, O Biblie de la 1688 în posesia lui Stoica log. Ludescu, SDIR, XIII, 145; Giurescu, Contribuțiuni, 5-8, 20-22; D. Onciul, Din istoria României, București, 1913, 84-85; Iorga, Ist. lit., I, 352-358; Al. Ciorănescu, Un act al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287878_a_289207]
-
muniții din Ministerul Înzestrării Armatei. Debutează în „Revista istorică română” în 1933 cu Contribuțiuni la studiul portretelor lui Mihai Viteazul, iar editorial cu Ceramica românească (1938), pentru care va fi distins cu Premiul Academiei Române. Va colabora la „Convorbiri literare”, „Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice”, „Revista Fundațiilor Regale” ș.a. Instalarea comunismului în România îl transformă și pe el într-o victimă: în aprilie 1947 este arestat împreună cu toată familia sa, în 1950 i se naționalizează casa din cartierul Cotroceni și o fermă. Se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289717_a_291046]
-
Roco, România, Ion C. Bacalbașa, Lupta. În același timp se duce la Galați și o delegație a partidelor de opoziție, compusă din: Dumitru Brătianu, Gheorghe Vernescu, Grigore Păucescu, Pană Buescu, Al. Vericeanu, N. Fleva, G.D. Paladi și Al. Djuvara. Ambele comisiuni publică câte un raport în care aduc guvernului cele mai grave acuzațiuni. La Botoșani izbucnește un mare incendiu, care mistuie o parte a orașului. Consiliul de miniștri sub președinția Regelui numește un comitet de ajutorare, astfel compus: Mitropolitul primat Iosif
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
pretențios, va sfârși prin a se compromite. [comitetul celor 12 coloneli intră în linie] Când aceste scrisori au fost cunoscute, în cercurile ofițerești s-a ridicat un strigăt de indignare. șeful guvernului, pus în curent cu denunțările făcute, numește o comisiune compusă din generalii Cernat, Berendeiu și Budișteanu ca să ancheteze cazul, dar opinia publică și opinia ofițerimii nu e mulțumită. În seara de 28 ianuarie, 12 coloneli se întrunesc și încheie un proces-verbal prin care se leagă să nu dezarmeze până ce
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
o subvențiune așezământului industrial care va voi să înființeze o școală practică pentru formarea lucrătorilor în diferite fabricațiuni. Art. 8. Spre îndeplinirea procedurii celor prescrise de legea de față se va înființa pe lângă Ministerul Agriculturii, Industriei, Comerțului și Domenielor o comisiune pentru încuragiarea industriei naționale, compusă din 7 membri. Art. 9. Fiecare cerere din partea vreunui industrial va fi cercetată de către comisiunea specială. Ministeriul Agriculturii, Industriei, Comerțului și Domenielor, după ce va fi luat avizul comisiunii, va cere încuviințarea Consiliului de Miniștri. Art.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Spre îndeplinirea procedurii celor prescrise de legea de față se va înființa pe lângă Ministerul Agriculturii, Industriei, Comerțului și Domenielor o comisiune pentru încuragiarea industriei naționale, compusă din 7 membri. Art. 9. Fiecare cerere din partea vreunui industrial va fi cercetată de către comisiunea specială. Ministeriul Agriculturii, Industriei, Comerțului și Domenielor, după ce va fi luat avizul comisiunii, va cere încuviințarea Consiliului de Miniștri. Art. 10. Un regulament de administrațiune publică va determina amănuntele de aplicare a legii de față. Această lege s-a votat
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Ministerul Agriculturii, Industriei, Comerțului și Domenielor o comisiune pentru încuragiarea industriei naționale, compusă din 7 membri. Art. 9. Fiecare cerere din partea vreunui industrial va fi cercetată de către comisiunea specială. Ministeriul Agriculturii, Industriei, Comerțului și Domenielor, după ce va fi luat avizul comisiunii, va cere încuviințarea Consiliului de Miniștri. Art. 10. Un regulament de administrațiune publică va determina amănuntele de aplicare a legii de față. Această lege s-a votat de Adunarea Deputaților în ședința de la 31 martie 1887 și s-a adoptat
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
ia inițiativa unei asemenea lucrări de mare importanță”. Pentru realizarea unui asemenea obiectiv, Mihail Kogălniceanu propunea să se instituie o comisie formată din membri ai Consiliilor județelor Iași, Fălciu, Tutova, Covurlui, Cahul și Ismail-Bolgrad. Această comisie care se va numi Comisiunea de Navigabilitate a Prutului, subordonată Ministerului Lucrărilor Publice, va executa toate lucrările necesare pentru curățirea Prutului. După cum afirma marele istoric, în ședința Consiliului județului Fălciu din 4 noiembrie 1866, „orașul Huși până astăzi se află fără șosele [...] Din toate orașele
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
o povestesc martorii întâmplărilor sau urmașii lor. În cazul Cuza sunt convins că faptele s-au petrecut întocmai și tot ce s-a scris până acum este alăturea de adevăr”. Nicolae Iorga, care în 1940 îndeplinea funcția de președinte al Comisiunii Monumentelor Istorice, preciza: „Orice s-ar spune, domnitorul Cuza nu s-a născut nici la Barboși și nici la Iași, ci numai la Huși. Am să iau măsuri ca această casă să fie declarată monument istoric”. Într-o scrisoare, din
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]