3,295 matches
-
de o rară modestie și de o generozitate întemeiată pe inepuizabile energii afective. SCRIERI: Cronica lui Ștefan cel Mare. Versiunea germană a lui Schedel, București, 1939; ed. 2, București, 1942; Folcloriști și folcloristică românească, București, 1968; Folclorul românesc în perspectivă comparată, București, 1971; Probleme de bază ale literaturii române vechi, București, 1972; Literackie studia i szkice rumunistyczno-polonistyczne, Varșovia, 1983. Ediții: B.P. Hasdeu, Ion Vodă cel Cumplit, pref. edit., Craiova, 1942; Teodor T. Burada, Istoria teatrului în Moldova, pref. edit., București, 1975
CHIŢIMIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286217_a_287546]
-
un întreg sistemic. Un alt principiu definitoriu al modului critic de sorginte călinesciană, practicat consecvent, este convingerea potrivit căreia critica trebuie să fie organic legată de cunoașterea istoriei literaturii naționale și universale, aceasta din urmă oferindu-i o vastă perspectivă comparată. Culegerea de „eseuri duminicale” Cicatricea lui Ulysse (1982), dar și Duminica valorilor (1989) ori Mărul de aur. Valori românești în perspectivă europeană (1998) îl înfățișează pe C. în postura unui Ulise intelectual, care investighează cu perspicacitate, dintr-o perspectivă comparatistă
CIMPOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286228_a_287557]
-
care răspunsul învățat observațional este dat. Într-o analiză a imitației, Gewirtz și Stingle (1968) au conceptualizat modelarea ca analoagă paradigmei „de potrivire” folosite pentru a studia învățarea discriminativă. În această procedură, un subiect alege dintr-un număr de stimuli comparați unul care are o proprietate comună cu stimulul-mostră. Deși modelarea și potrivirea cu mostra seamănă puțin, deoarece amândouă presupun un proces de potrivire, acestea pot fi cu greu egalate. O persoană poate lua decizii eronate în combinarea ariilor de operă
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
generației căreia îi aparține autorul, proza lui G. reprezintă o sinteză între estetica realistă, tradițională, cuminte și cea poetică, metaforică, parabolică, fantastică sau fantastă, sinteză cumpănită și eficace esteticește (cu, desigur, unele stângăcii). Caracteristică e metafora prozastică în care termenul comparat, având un înțeles abstract, e substituit de un comparant concret (de pildă, alcătuiri ori fenomene naturale, geologice, tectonice, meteorologice sunt utilizate pentru a semnifica metaforic sentimente sau trăiri intense); procedeul comportă riscul grandilocvenței nepotrivite, risc asumat și evitat cu iscusință
GHERMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287249_a_288578]
-
ș.a. Cea mai însemnată biruință a lui ca președinte al Ligii rămâne amplasarea, în decembrie 1930, a bustului lui Eminescu în parcul Arboroasa din fața catedralei cernăuțene. G. desfășoară de timpuriu o activitate publicistică susținută. Articole de critică, istorie literară, literatură comparată, poezii, nuvele, traduceri, studii filosofice și din domeniul pedagogic sunt răspândite cu generozitate în numeroase publicații din Bucovina și din alte părți ale țării. Cu oarecare regularitate scrie pentru „Glasul Bucovinei”, „Poporul”, „Junimea literară”, „Gazeta poporului”, „Codrul Cosminului” (toate din
GHERASIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287243_a_288572]
-
cercetării sociologice. Remarcabil cercetător, să amintim activitatea ei la Institutul de Sociologie al Academiei Române timp de peste trei decenii, Maria Larionescu este profesor la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București, unde predă cursurile: Istoria sociologiei românești, Sociologie comparată, Sociologie comparată a comunităților umane, Structură și mobilitate socială, Sociologie aplicată (Sociologie românească). Prin întreaga sa activitate, Maria Larionescu a contribuit cu competență și dăruire la ctitorirea istoriei sociologiei românești ca disciplină de specialitate, la transmiterea cunoștințelor sociologice, la formarea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Remarcabil cercetător, să amintim activitatea ei la Institutul de Sociologie al Academiei Române timp de peste trei decenii, Maria Larionescu este profesor la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București, unde predă cursurile: Istoria sociologiei românești, Sociologie comparată, Sociologie comparată a comunităților umane, Structură și mobilitate socială, Sociologie aplicată (Sociologie românească). Prin întreaga sa activitate, Maria Larionescu a contribuit cu competență și dăruire la ctitorirea istoriei sociologiei românești ca disciplină de specialitate, la transmiterea cunoștințelor sociologice, la formarea unei viziuni
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
al orientării naționaliste în sociologie” (p. 81). Cu atât mai mult cu cât Maria Larionescu demonstrează dimensiunea organicistă a ideilor sociologice ale poetului, în consecință, ele aparținând unuia dintre curentele sociologice fundamentale, evoluționismul. Deosebit de fertilă este sugestia autoarei cu privire la analiza comparată a procesului de desprindere a individualității din conștiința comună la M. Eminescu, E. Durkheim și C. Stere. Viziunilor sociologice despre dezvoltarea capitalistă a societății românești li s-au alăturat ca alternative alte două curente sociologice - poporanismul, fiind subliniate contribuțiile lui
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
eseist; a publicat peste 500 de articole în principalele reviste de cultură și academice din țară. Semnează prefețe la numeroase volume, antologii etc. Redactor al revistei "Paradigma". Membru al Uniunii Scriitorilor din România și al Asociației pentru Literatură Generală și Comparată. Din 2006, semnează o rubrică săptămânală în "Ziarul de Iași". Premii: Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din România (2005); Premiul pentru debut al revistei "Convorbiri literare" (2005); Premiul pentru debut al "Ziarului de Iași" (2005), nominalizat la Premiul pentru
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
anatomie cunoscut, descrie o serie de organe, iar creierul este considerat organul inteligenței și senzațiilor. Hipocrate (secolul IV î.Ch.), pe baza unei disecții, pune bazele anatomiei umane, iar Aristotel (384-322 î.Ch.), în studile asupra animalelor, pune bazele anatomiei comparate, a embriologiei și zoologiei. Școala din Alexandria (înființată în 300 î.Ch., după vizita în Egipt a lui Alexandru cel Mare, 356-322 î.Ch.), care avea în structura „Muzeului” asociat faimoasei „Biblioteci” și un „Teatru anatomic”, destinat disecțiilor pe cadavre
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
particularități ale oaselor feței, palatului, linia părului, la criminali, găsind „atavisme”din perioade mai timpurii ale dezvoltării umanității. Această teorie care vedea crimă ca pe un „destin”al individului și-a găsit destul de repede infirmări, consecutiv unor cercetări cu loturi comparate. în Franța, opunându-se teoriei lui Lombroso, A. Lacassagne (1885-1914) a direcționat comprehensiunea crimei spre factorii sociali. Fără a fi un adept al determinismului social, Lacassagne susținea că există atât factori biologici, cât și factori sociali care conlucrează în cazul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
istorie, literatură (în colaborare cu Ioana Bot, 2008) și Dus-întors: rute ale teoriei literare în postmodernitate (în colaborare cu Oana Fotache și Magda Răduță, 2016). A îngrijit mai multe ediții din opera Ioanei Em. Petrescu: Studii de literatură română și comparată (2005), Studii eminesciene (2009), Studii despre Ion BudaiDeleanu (2011) și a tradus în română cartea lui Jean Paulhan, Florile din Tarbes sau Teroarea în Litere (2015). Adrian Tudurachi, Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
5. Arheologia ca știință a frumosului Vor trece aproape douăzeci de ani până când un alt autor român va reflecta asupra legăturii dintre viață și producția estetică. Este vorba de Alexandru Odobescu, cel care pe la 1860 se preocupa de problemele folclorului comparat și care la începutul anilor '70 a încercat să propună un concept al frumosului sub umbrela arheologiei. Cursul de Istoria arheologiei, inițiativă de "avangardă" în contextul epistemic al epocii, e menit în esență să legitimeze o estetică bazată pe fapte
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
explicat fratelui meu, București, Art, 2012. Bourdieu, Perre, Les Règles de l'art (1992), Seuil, Paris, 1998. Breazu, Ion, "Michelet și folklorul românesc", Anuarul Arhivei de Folclor, vol. II (1933), pp. 181-193. Breazu, Ion, Michelet și românii. Studiu de literatură comparată, Tipografia Cartea Românească, Cluj, 1935. Bucur, Marian, Istoriografia literară românească, Minerva, București, 1973. Bud, Crina, Literatura română în Franța: configurări critice în context european, Editura Muzeului Național al Literaturii Române, București, 2013. Caracostea, Dimitrie, Expresivitatea limbii române, Fundația Regală pentru
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de France prin interesul arătat de Mickiewicz, precum și despre perspectiva "transnațională" făcută astfel posibilă, în Cornis-Pope, Neubauer (eds.), History of the Literary Cultures of East-Central Europe, III, pp. 277, 278, 351sqq. 48 Ion Breazu, Michelet și românii. Studiu de literatură comparată, Tipografia Cartea Românească, Cluj, 1935, pp. 21-22. 49 Jules Michelet, Légendes démocratiques du Nord, Garnier, Paris, 1854, pp. 355-356. 50 Ibidem, pp. 351-354. 51 Ibidem, p. 342. E vorba de o traducere în franceză a unei balade, "Mihu le jeune
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Sanchez Aranda, J.J., Barrera, C., Historia del periodismo espanol. Desde sus origenes hasta 1975, Eunsa, Pamplona, 1992. Seoane, M.C., Saiz, M.D., Historia del periodismo en Espana, vol. 3, El siglo XX: 1898-1936, Alianza editorial, Madrid, 1996. Soulet, Jean Francois, Istoria comparată a statelor comuniste din 1945 până în zilele noastre, Editura Polirom, Iași, 1998. Stehle, H., Eastern Politics of the Vatican, 1917-1979, tradusă în engleză de Sanda Smith, Ohio University Press, 1981. Sykes, N., La vita religiosa e i rapporti fra stato
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
the Vatican, 1917-1979, tradusă de Sanda Smith, Ohio University Press, 1981, p. 265. 295 Iulian Munteanu Ghercă, "Biserica Romano Catolică formă de rezistență anticoministă", în Chronos, anul III, nr. 1(4), Iași, 2005, p. 25. 296 Jean Francois Soulet, Istoria comparată a statelor comuniste din 1945 până în zilele noastre, traducere de Silvia Albișteanu, Ana Zbârcea, Editura Polirom, Iași, 1998, p. 45. 297 Ibidem, p. 45. 298 Bazele jurnalisticii românești au fost puse în primele decenii ale secolului al XIX-lea. Primul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
alteritate din ea. Iată așadar pe scurt problematica complexă a cărții lui Alain Montandon despre ospitalitate, pusă în legătură cu dorința, cu literatura și cunoașterea. Instrumentele fine cu care operează eseistul din Auvergne sunt furnizate deopotrivă de sociopoetică, istoria literaturii, psihanaliză, literatură comparată, teorii ale imaginarului, hermeneutică, filozofie, simbologie, într-o sinteză savant dozată. Versiunea românească vine pe un teren bine pregătit de studiile de etnografie și istorie a civilizațiilor pentru a le da o dimensiune sociopoetică, literară și filozofică. Ea ne oferă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
doi tovarăși se opresc pentru a mânca și devorează cu această ocazie faimosul salam. 560 "Sute de femei îmbrăcate în îngeri, drapate în stofă albă, cu aripi mari în spate, suflând în lungi trompete aurite care străluceau". 561 Pentru studiul comparat al lui Pinocchio de Collodi și America de Kafka, vezi Alain Montandon, "Kafka și Pinocchio", în Actes du colloque international Carlo Collodi organizat la BNF pe 7-8-9 martie de către Institut Charles Perrault. 562 Trimit pentru această analiză la studiul comparat
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
comparat al lui Pinocchio de Collodi și America de Kafka, vezi Alain Montandon, "Kafka și Pinocchio", în Actes du colloque international Carlo Collodi organizat la BNF pe 7-8-9 martie de către Institut Charles Perrault. 562 Trimit pentru această analiză la studiul comparat dezvoltat între America și Raport pentru o Academie de Ralf R. Nicolai, Kafkas Amerika-Roman "Der verschollene". Motive und Gestalten (Königshausen + Neumann, Wurzburg, 1986) care arată numeroasele analogii existente între Karl și maimuța Rotpter, și ea venită dintr-un alt continent
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
sensul practicilor evaluative s-a schimbat în intenția de a se adapta la noile cerințe educative și sociale. Definiții ale evaluării elevilor Evaluarea folosită în sens larg „nu se reduce la prezentarea unei simple constatări; relevând disfuncționalitățile (...) ea facilitează analize comparate, permite înțelegerea diversității situațiilor și modificarea activităților pentru îmbunătățirea activității” (Larousse, Dictionnaire de pédagogie, 1996, p.124). În evolutia conceptului de evaluare se identifică trei categorii de definiții (Hadji Ch., p. 30; Cucos, p. 365): 1. Definițiile „vechi" care pun
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
are un elev; a da un aviz asupra valorii unei prestații a elevului. 1.3. Funcții ale evaluării elevilor Evaluarea folosită într-un sens cât mai larg „nu se reduce la prezentarea unei simple constatări; relevând disfuncționalitățile (...), ea facilitează analize comparate, permite înțelegerea diversității situațiilor și modificarea activităților pentru îmbunătățirea activității” (Larousse, Dictionnaire de pédagogie, 1996, p.124). Se diferențiază șapte funcții semnificative ale evaluării: praxiologică sau operațională, axiologică, constatativă, de echilibrare, de prognoză, morală și socială. 1) Funcția praxiologică sau
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
n plus față de cărțile și materialele citate `n note, recomand patru reviste excelente care tratează pe larg astfel de chestiuni: Studia Politica: Revista Română de Științe Politice; Sfera politicii; Politica externă (care, `n ciuda titlului, se ocupă și de politici comparate); și The Romanian Journal of Society and Politics. Republicat sub forma Lord Acton, „The Study of History”, `n Lord Acton, Essays in the Study and Writing of History (citat `n cele ce urmează Acton, Essays on History, 1985), volum editat
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
p. 14. Se păstra `nsă tăcerea asupra momentului 7 iulie 1950. ACNSAS, fond D, dosar 69, vol. 7, f. 79. Ibidem, f. 80. Scrisoare a PS Petru Gherghel, episcop de Iași, adresată autorului (136/27.01.2003). Jean-François Soulet, Istoria comparată a statelor comuniste din 1945 p`nă `n zilele noastre, traducere de Silvia Albișteanu și Ana Zbarcea, Editura Polirom, Iași, 1998, p. 310. Timothy Garton Ash, Foloasele prigoanei. Eseuri despre destinul Europei Centrale și de Est. Lanterna magică. Martor la
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
îl interesează, semnificanții, limitați la rândul lor de un mare număr de alți semnificanți vecini. El n-a putut astfel stabili niciodată sistemul veritabil, căci paradigmele, seriile asociative prin care a făcut real sistemul lingvistic, devin în continuare imposibil de comparat și clasat. Invers, succesul școlii fonologice, așa cum îl explică Oswald Ducrot, rezidă în aceea că ea a aplicat principiul pertinenței, confin cu cel al limitării negative, la un număr mic de elemente fonice nonsemnificative. Desigur pertinența, distinctivitatea care face atâtea
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]