46,314 matches
-
persoane sau grupuri capabile de a organiza și a realiza asemenea demersuri." Blonton se referea și la organizarea centrală a tineretului, după modelul sovietic, inclusiv copiii de 9-14 ani, precizînd că "această înregimentare a tineretului român are ca scop îndoctrinarea comunistă în orele libere, mai degrabă decît recreere. Se fac presiuni asupra tineretului pentru ca acesta să se înscrie în brigăzi "voluntare" de muncă pentru reconstrucție prin toată țara. Cu toată ostilitatea celor mai mulți tineri români față de acest gen de constrîngere, programul comunist
Un raport american despre România din 1949 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15694_a_17019]
-
comunistă în orele libere, mai degrabă decît recreere. Se fac presiuni asupra tineretului pentru ca acesta să se înscrie în brigăzi "voluntare" de muncă pentru reconstrucție prin toată țara. Cu toată ostilitatea celor mai mulți tineri români față de acest gen de constrîngere, programul comunist de a extinde ideologia marxistă asupra unei proporții apreciabile dintre ei va reuși, fără îndoială, dacă accesul la alte puncte de vedere va continua să fie împiedicat. Comuniștii își pun evident mari speranțe în programul pentru "controlul gîndirii", care în
Un raport american despre România din 1949 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15694_a_17019]
-
concert ori cinema, pentru a descoperi tendințele care ar putea să aibă legătură cu Occidentul "decadent și reacționar". Chiar și Academia Română a fost naționalizată după modelul sovietic." Conchizîndu-se că revoluția din România este practic desăvîrșită, "o mare parte a programului comunist mai urmează să fie implementată, mai ales în zonele rurale, care reprezintă majoritatea zdrobitoare a poporului român. În consecință, sub îndrumarea și controlul permanent al URSS, România va urmări, în politica internă, obiectivul de a deveni un stat colectivist, care
Un raport american despre România din 1949 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15694_a_17019]
-
pînă în 1951-1952, atunci aducerea nivelului de producție la cel de dinainte de război va întîrzia pînă în perioada 1955-1960." În capitolul relații externe, evident se arată totala dependență a României față de URSS, constatîndu-se consolidarea, după alegerile din 1946, a regimului comunist care a respins nota SUA care contesta imparțialitatea acestor alegeri. Raportul acesta, de o impresionantă seriozitate, este, astăzi, un document istoric de reală importanță. Mă îndoiesc, repet, că o personalitate cu putere decisivă în administrație l-a citit și analizat
Un raport american despre România din 1949 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15694_a_17019]
-
colegului mai tomnatic Mihai Viteazul, ba printr-o găzduire aniversară, într-un docil partener de happening sau de performance politico-istoric. în acest moment bulgarii au fost pur și simplu umiliți. Or avea ei un rege prim-ministru, dar un președinte comunist care să se joace în public cu un rege detronat de comuniști, să se țină de braț, să se reculeagă la sfintele cripte, să asculte liturghii și concerte împreună, chiar asta n-o aveau. Dar cînd tocmai părea că România
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15714_a_17039]
-
și concerte împreună, chiar asta n-o aveau. Dar cînd tocmai părea că România își revine în forță și măcar la paradoxuri este premiantă, bulgarii s-au trezit și s-au răzbunat definitiv. Și-au ales și ei un Președinte comunist! Om fi avînd noi un Președinte comunist și un Rege monumental, s-or plimba ei la braț și s-or juca public împreună, însă, într-un fel sau altul, ambii sînt, din ce în ce mai mult, frumoase piese de scenografie, ornamente rătăcite într-
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15714_a_17039]
-
aveau. Dar cînd tocmai părea că România își revine în forță și măcar la paradoxuri este premiantă, bulgarii s-au trezit și s-au răzbunat definitiv. Și-au ales și ei un Președinte comunist! Om fi avînd noi un Președinte comunist și un Rege monumental, s-or plimba ei la braț și s-or juca public împreună, însă, într-un fel sau altul, ambii sînt, din ce în ce mai mult, frumoase piese de scenografie, ornamente rătăcite într-o tranziție atipică, populată barocizant cu fantasme
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15714_a_17039]
-
într-un fel sau altul, ambii sînt, din ce în ce mai mult, frumoase piese de scenografie, ornamente rătăcite într-o tranziție atipică, populată barocizant cu fantasme și cu miraje. în compensație, ai bulgarilor sînt beton: Regele este prim-minstru, adică executiv, iar proaspătul Președinte comunist Pârvanov nu are decît 44 de ani. Vîrsta optimă la care se poate făuri istoria, mai ales că domnia sa este, după cîte se aude, și un reputat istoric! Asta e, și aici am luat-o în bot!
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15714_a_17039]
-
transistorice. Pentru Gheorghe Grigurcu, individul conformist este aproape însemnat genetic. Situația istorică specială l-ar transforma pe conformist într-un odios. Aici intervine și o distorsionare gravă de perspectivă, prezentă în multe atitudini revizioniste, nu doar la Grigurcu: compararea compromisului "comunist" cu acela "postdecembrist". Este o premisă mistificatoare de la un capăt la altul. Este un mod de a bagateliza prima "vină" și în fond cea mai gravă. Compromisul postdecembrist nu poate fi tratat decît în termeni ironici, din perspectivă culturală - sînt
Revizionistul numărul unu by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15725_a_17050]
-
al ,,misiunilor speciale" din cadrul KGB, cu cortegiul lor de asasinate secrete, otrăviri, răpiri ale unor emigranți din străinătate, înscenări de anvergură, unele cu pronunțată tentă antisemită, precum ,,complotul halatelor albe" și alte crime monstruoase, se reclamă de asemenea de la morala comunistă, justificînd asemenea acțiuni prin ,,transformarea unei țări arierate în supra putere nucleară".) Această concepție despre lume și aplicările ei practice l-au făcut pe Camus să exclame: ,,Morala cînd e formală devorează tot" și: ,, Nimic nu e mai sîngeros decît
Cele două morale și politica by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15707_a_17032]
-
revistele din scoarță-n scoarță și, în restul timpului liber, stătea cu ochii în televizor, urmărind, de pildă, ore întregi de transmisie în direct din CPUN... Cererea era uriașă și oferta s-a adaptat imediat. Marile cotidiane, renăscute din cenușa comunistă sau nou apărute, treceau de un milion de exemplare vîndute, iar cîteva săptămînale săreau de două-trei sute de mii de bucăți vîndute. Oamenii care scriau aceste publicații veneau din orice direcție: vechi ziarișit, convertiți (mai bine ori mai rău) la
A fi ziarist în România by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15689_a_17014]
-
greacă și cea germană, prezentă prin nume de primă mărime: poeta müncheneză Dagmar Nick, a cărei sursă statornică de inspirație o constituie mitologia greacă, poetul Günter Kunert, originar din Berlinul de Est, ale cărui evocări despre avatarurile intelectualilor în timpul regimului comunist stârneau zâmbetele auditorilor mai tineri, dar căpătau accente dramatice în sufletul celor care au trăit experiențe similare, prozatorul Norbert Niemann, unul dintre cele mai viguroase talente afirmate în ultimul deceniu în Germania. Avanpremieră a manifestărilor care s-au derulat în cadrul
,,Dimensiunea europeană a literaturii neoelene" by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/15737_a_17062]
-
în climatul totalitar, n-a dispărut după 1989, găsind condiții nesperat de favorabile în climatul restauraționist, al conservatorismului politic, cu ale cărui poziții n-a întîrziat a se corela, primind și recompensele scontate, pe linia carierei. Abdicării morale din era comunistă îi urmează abdicarea morală din era postcomunistă, ambele consubstanțiale. Prin adaptarea lor la cerințele politice de după decembrie, oportuniștii de curte nouă, chiar dacă-și pun, pur ornamental, un enorm ecuson lovinescian, îl sfidează neîndoios pe marele predecesor, care afirma apodictic: ,,critica
Un impas al lovinescianismului? (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15726_a_17051]
-
fost așezat pe un trup ce nu-i aparține. Al cui să fie oare? Al lui Lenin, fraților! Numai în Istoria ieroglifică mai întîlnim asemenea alcătuiri: capul unui dramaturg, poate cel mai important al nostru, stă pe trunchiul unui dictator, comunist și criminal. Pentru cine o fi mai greu să conviețuiască cu celălalt? Pentru Lenin sau pentru monșerul Caragiale? Hoții ăia poate n-au fost chiar niște ignoranți. S-au gîndit că "achiziția" e bună din orice direcție ar bătea vîntul
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15751_a_17076]
-
din capul locului este îndeobște acceptată și de către comentatorii politici români. Nu e nevoie să insist nici asupra laturii politice, pusă limpede în evidență de alegerile din 2000, nici asupra celei economice, unde decalajul dintre România și restul țărilor foste comuniste este, de asemenea, vai, incontestabil. O problemă complicată și delicată este aceea legată de, spune Judt, "recîștigarea memoriei". Pretutindeni procesul a debutat cu glorificarea trecutului de dinaintea comunismului, dar a ajuns repede la dezbaterea nuanțată a punctelor sensibile și dureroase: la
Apel către Europa by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15758_a_17083]
-
parțialitate tendențioasă în reconsiderarea trecutului. Unde articolul lui Tony Judt își dovedește cu adevărat însemnătatea și face figură discordantă cu majoritatea unor astfel de intervenții datorate străinilor este în considerațiile din capitolul al treilea, consacrat situației actuale, grevată de moștenirea comunistă, și problemelor integrării. Analiza mi se pare serioasă și corectă. "România va fi o piatră de încercare pentru Bruxelles - scrie Judt, și cei mai mulți eurocrați speră pe ascuns că aderarare nu se va realiza foarte curînd". Precizarea de la sfîrșit arată sinceritatea
Apel către Europa by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15758_a_17083]
-
Această decizie nu constă, pur și simplu, în recunoașterea locului firesc al unor țări în comunitatea europeană, ci în crearea unor țări europene dintre acelea care, ca România, se găsesc în situații dramatice sau chiar critice, urmare a durității regimurilor comuniste naționale, ca și a erorilor comise de guvernanți după căderea lor. Acest final este important. El este motivul pentru care cred că articolul lui Judt trebuie citit ca un apel către Europa și ca o pledoarie pentru o Românie deseori
Apel către Europa by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15758_a_17083]
-
oameni din Occident au sprijinit constant, de-a lungul multor ani, rezistența culturală est-europeană, în ciuda chiar a politicii oficiale a țării ai cărei cetățeni erau, cealaltă se referă la o privire comparatistă asupra disidenței (politice și culturale) în diversele regimuri comuniste. Citind A fost odată, în alte vremuri, o asemenea comparație e imposibil de evitat. Memoriile scenografei engleze confirmă cîteva aprecieri unanim acceptate - faptul că în Cehoslovacia opoziția s-a centrat pe aspectul civic (poate prin raportare negativă la catolicismul habotnic
Povești din spatele Cortinei de Fier by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15743_a_17068]
-
oameni? În acest sens, și un dosar deschis poate fi destul de contaminator... Datorită posibilelor manipulări ale fostei Securități? Da, pentru că există multe documente produse de Securitate, care conțin anumite lucruri care nu se pot verifica, nu? Instrumentul principal al puterii comuniste a fost instaurarea suspiciunii între oameni și acest sentiment se prelungește prin dosare. Eu sunt absolut pentru deschiderea dosarelor, nu vreau să fie ținute închise. Dosarele deschise sunt o problemă, dat fiind că opinia publică și oamenii în mod particular
Richard Wagner: "Cine a făcut dictatura? Ceaușescu singur cu biata lui nevastă?" by Manola Romalo () [Corola-journal/Journalistic/15750_a_17075]
-
mult mai puțin motivat în ceea ce privește dorința de afirmare și nevoia de comunicare, el exploatînd ofertele cu un tonus egal, fără fluctuații și cu o evidentă, chiar dacă subînțeleasă, convingere că totul este stabil și mereu disponibil, în timp ce artistul din spațiul ex comunist, cel asiatic și cel din America Latină are o nevoie imperativă de cominicare, o dorință de afirmare aproape ultimativă și manifestă acea urgență în a răspunde la solicitare ca și cînd o a doua șansă nu s-ar mai ivi. Același
Din nou despre gravura mică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15772_a_17097]
-
Asta ar explica succesul lor enorm în rîndurile acelor categorii de public pentru care efortul de a gîndi este o pedeapsă. Uneori îmi vine să cred că tocmai pentru asta au inventat românii o Revoluție. "Omului nou" propovăduit de ideologia comunistă i-a luat locul Omul-conductă - prin care trece mîncarea de la bucătărie la closet, cu un mic ocol prin fața televizorului. Să mai adaug că e vorba de unul și același om? Dar să nu fim malițioși degeaba. Există - ce-i drept
Frica de normalitate by Petru Cimpoeșu () [Corola-journal/Journalistic/15760_a_17085]
-
nu-i mai indignează nimic - și acest lucru nu e doar foarte trist, ci e și foarte grav. Deoarece indică o anumită uzură a percepției anormalului, începutul adaptării lor la anormalitate. Și mai indică faptul că lecția învățată în timpul regimului comunist nu a folosit la nimic. încă nu e tîrziu ca elitele intelectuale, printre care se numără destui oameni de decizie, să reacționeze. Nu e prea tîrziu pentru ca emisiunea lui Stelian Tănase să fie preluată de un alt post de televiziune
Frica de normalitate by Petru Cimpoeșu () [Corola-journal/Journalistic/15760_a_17085]
-
opinie mai abitir decît orice discurs politic din opoziție. Tot ea îi face pe cei de la putere să scoată de la naftalină "greaua moștenire", ca pe un palton politic. Să fie iarna mai rea în România decît în alte țări foste comuniste? Revenind la agenda priorităților românului obișnuit, dincolo de lupta cu iarna, el se roagă cu tot mai multă insistență bunului Dumnezeu să-l țină sănătos. După ce a fost reformat și revoluționat de nenumărate ori sistemul asistenței medicale din țara noastră s-
Interesul național și interesele zilnice by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15777_a_17102]
-
Comuna Malovăț. Zilele noastre, anul 2001. O știu, e în drum spre Turnu-Severin. Echipa televiziunii - România 1 - mai curînd a emisiunii Cu ochii'n patru ajunge și acolo. Nu degeaba, evident. Un localnic are o mare dragoste: Ceaușescu și partidul comunist. N-a fost și nu e singurul. Dar tipul ține istoria într-un muzeu adăpostit într-o magazie, un soi de garaj. Nenumărate portrete într-o ureche (sau chiar în două) ale lui Ceaușescu pavoazează, pînă la refuz, pereții. "Mi
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15786_a_17111]
-
pe nesimțite - vreau să zic: fără a fi consemnată ca atare de către lumea scriitoricească - la câtva timp după ce perioada de afirmare a grupului nostru (anii 1943-1945) trecuse -, adică la Cluj, în timpul ultimelor zvâcniri ale vieții culturale, înainte de instalarea dictaturii culturale comuniste. Adevărata recunoaștere a meritelor sale literare s-a petrecut, însă, și mai târziu, la București, în perioada când unii "cerchisti" s-au regrupat în Capitală, încercând să revină din "exilul voluntar" pe care și-l impuseseră. Această întârziere se explică
Al patrulea poet al "Cercului literar" by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Journalistic/15767_a_17092]