5,487 matches
-
Kogălniceanu” de la Vaslui, mă chemă la cancelarie să mi-o arate: “Acum înțeleg eu mai multe despre tine”. Soția sa, profesoara de fizică, la care eram vax, era atât de încântată de talentul meu dramatic, dar mai ales comic, deci conchise că nu soră, rudă de mi-ar fi, ar face totul să dau la teatru...Decise că aș fi putut deveni unul din marii actori , din viitor, ai țării noastre. Dar cariera mea de actor fu scurtă și motivată, când
INTERVIU CU SCRIITORUL ION MURGEANU de LUCREŢIA BERZINŢU în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344940_a_346269]
-
bătrână în materie de femei, marfa de ieri era de zile mari. -Cine era duduia? - stărui ea cu întrebarea, moartă de curiozitate, că prea era distinsă și frumoasă. -E o doamnă de la Ieși, soția rectorului Micle, venită aici la tratament! - conchise Eminescu, aparent indiferent, ca să nu trezească bănuială. -Și ce voia de la mata? -S-o însoțesc în voiajurile ei prin oraș... Ea nu prea cunoaște orașul... -Și matale - completă mam’zel Greta, entuziasmată - crezi că o asemenea femeie care vine tocmai de la
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 3, 4) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347780_a_349109]
-
cuprindă în căușul palmei sale mari, sânul. Nu pot spune că nu mi-a plăcut, mai ales că simțeam cum mă apucă furnicăturile prin tot corpul, poate de aceea m-am și smuls din îmbrățișarea lui, de teama plăceri momentului, conchise Ana. Nu știa ce să facă în situația nou creată. Să dea curs sentimentelor, crezându-l pe cuvânt pe Emilian că și el este îndrăgostit de ea sau să mai aștepte, să vadă cum vor evolua lucrurile între ei? Mai
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. XIII PART. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347720_a_349049]
-
n-am să te mai ascult!” - strigă el tare, culegându-și de pe jos hârtiile care-și luaseră zborul. -Ba ai să m-asculți! - vârâ femeia capul pe ușă - dacă n-ai să m-asculți, ai să pierzi dumneata, nu eu! - conchise femeia înfuriată. Iar damele... Nu rărise el vizitele artistei de la Burgtheater ca să se apuce de învățătură? Nu trebuia să-i arate bătrânului care-l culesese de pe drumuri și-l adusese aici, și mai ales domnului Maiorescu, că e-n stare
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]
-
nomenclatură”, suspect de insistent promovată, au fost dezagregarea structurilor economice, pierderea piețelor, clătinarea instituțiilor și, în consecință, lezarea spiritului de creație al Națiunii și primejduirea identității sale”. Pentru ca în următorul discurs, intitulat “Învățături la timpul trecut. Luați, furați, risipiți!” să conchidă: “Și în loc să ne apucăm de dereticat gospodăria, ne-am apucat de bocit”, făcând posibilă “apariția “bonelor” de ocazie și mai apoi a mămucilor și tătucilor surogat”. Mai vorbește și de “verdictul primului ministru (Petre Roman-n.m.) asupra industriei românești
ROMÂNIA MOLUSCĂ DE MIRCEA CHELARU, CRONICĂ DE RĂZVAN DUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347888_a_349217]
-
a făcut.” III. COLECȚIA MONOGRAPH 1. MIHAELA GUDANĂ (Tecuci) - MONOGRAFIA COMUNEI GHIDIGENI GHEORGHE A. STROIA: O încercare privind descoperirea sau revelarea adevărurilor istorice, de a surprinde etapele dezvoltării societății românești în parcursul său firesc, de a studia, cerceta, analiza și conchide asupra veridicității izvoarelor, poate fi socotită o întreprindere de mare curaj și foarte multă înțelepciune. Drept este că, o astfel de lucrare, fără a avea pretenții de o analiză exhaustivă asupra evenimentelor, faptelor ori personajelor, devine - imediat după finalizarea sa
GHEORGHE A. STROIA: NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE [Corola-blog/BlogPost/347929_a_349258]
-
nomenclatură”, suspect de insistent promovată, au fost dezagregarea structurilor economice, pierderea piețelor, clătinarea instituțiilor și, în consecință, lezarea spiritului de creație al Națiunii și primejduirea identității sale”. Pentru ca în următorul discurs, intitulat “Învățături la timpul trecut. Luați, furați, risipiți!” să conchidă: “Și în loc să ne apucăm de dereticat gospodăria, ne-am apucat de bocit”, făcând posibilă “apariția “bonelor” de ocazie și mai apoi a mămucilor și tătucilor surogat”. Mai vorbește și de “verdictul primului ministru (Petre Roman-n.m.) asupra industriei românești
„ROMÂNIA MOLUSCĂ” DE MIRCEA CHELARU de RĂZVAN DUCAN în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347934_a_349263]
-
poezie a fost reluat de către Solomon Marcus care vede în acest criteriu al abaterilor factorul esențial spre care converg direct sau oindirect toate celelate explicații ce s-au dat ori s-ar putea da în materie de limbaj poetic. Putem conchide în legătură cu criteriul alegerii în stil că el este secundar și exterior expresiei poetice, care trebuie raportată la funcția de reprezentare poetică pe care o îndeplinesc elementele expressive ale limbii organizate stilistic într-un întreg elaborate, într-o structură artistic determinată
ASEMĂNĂRILE DINTRE ALEGERE, NORMĂ ŞI EXPRESIVITATEA POETICĂ ŞI RAPORTURILE DINTRE ELE. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347267_a_348596]
-
toate fețele manipulării iar națiunea își întoarce fața la Monarhia Constituțională. „Monarhia”, spune Aristotel, „este un sistem de guvernământ în care puterea este exercitată pentru binele tuturor”. Sub președinți care au zdruncinat țara, rămâne ca speranță restaurarea istorică. „Monarhia parlamentară” conchide economistul german Max Weber, „îndeplinește un rol pe care niciun președinte ales nu-l poate îndeplini niciodată. Ea limitează formal setea de putere a politicienilor, deoarece prin ea, funcția supremă în stat este ocupată odată pentru totdeauna”. Față de alternativa aceasta
VICTOR CIORBEA. LA INTERSECŢII A ALES DEMNITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1098 din 02 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347465_a_348794]
-
înțelegând Doca din viața asta - deși bătrâna era aparent cât se poate rațională - și cum poate fi atât de nemulțumită că trăiește, când are o viață atât de liniștită, sau se mira că - uite, îi pasă ei de păcatele altora... Conchidea, în cele din urmă, că bătrânii sunt ca mobila veche, valoroasă pentru cei cărora nu le place linia modernă, dar pocnește și scârțîie tot timpul, ajungând să te irite. Apoi, o saluta cu o undă de condescendență în priviri și
PAGINILE ARSE de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 762 din 31 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348910_a_350239]
-
colaborări și activități...” aș zice de data aceasta eu, mozaicate. Mi-am pus întrebarea ce le unește pe aceste trei personalități atât de modeste ăn aparență și totuși extrem de complexe.matematica,literatura,psihologia.Și tot eu(ca și Domniile voastre)am conchis: pasiunea pentru știință, artă și cultura neamului românesc. Al. Florin Țene,Președintele Ligii Scriitorilor din România, scriitor și diplomat în journalism, a remarcat că anuarul este :” Oglindă a unei activități dăruită culturii românești” Ce poate fi mai minunat decât această
CAIETE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346828_a_348157]
-
dezvoltă autorul. Călătoria personajului se oprește pe „Insula dăruiri și binefacerii depline“, unde „Darius a devenit un adevărat medic na¬turist care multe vieții a salvat ( ... )”, iar însoțitoarea au¬to¬ru¬lui, Zâna Sorții, devenită personaj chiar de la începutul romanului, conchide apoteotic: „Eu, Zâna Sorții, pe Mir mai departe l am însoțit și m am bucurat că nu mi a creat probleme de nerezolvat, urmare a drumului care i s a programat, trăind mai departe după principiile învățate în ultima insulă
PLANETA INSULARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346189_a_347518]
-
Fecioara -/ se ruga Mirelui pentru toate zicând:/ Și ierbii/ și crinului/ și lunii/ și stelelor/ și soarelui fă-le un semn/ din inima mea pentru Tine/ ca să le torn în candeli untdelemn!” (A unsprezecea oră, s. n.). În fine, se poate conchide că poetul-preot, Dumitru Ichim, își sprijină creația poetică pe texte biblice, despre diferența din miezul Divinității și pe cea „derivată” din sânul omului, și că are privirea fixată înduioșător pe termenul mijlocit și mijlocitor, adică pe chipul prea omenesc și
DUMITRU ICHIM, SAU DESPRE REAMINTIREA GRAIULUI UITAT de DUMITRU VELEA în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346225_a_347554]
-
din Craiova), cursant la Vălenii de Munte, județul Prohova, a povestit că, întrebat când se odihnește, Nicolae Iorga a răspuns: „Când voi muri, voi avea destul timp să mă odihnesc”. Ghiță Kirileanu, prieten statornic al istoricului, analizând poeziile acestuia, a conchis interogativ: „Domnule Profesor, de ce nu scrieți numai în domeniul în care nu vă întrece nimeni?” (p. 76). Gheorghe Hrușcă, profesor pensionar din localitatea Vlădeni, județul Botoșani, a povestit că printre cărțile citite ca elev în clasele primare a fost și
2013... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 888 din 06 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346262_a_347591]
-
de lei noi mai mare decât a lui. Cazurile sunt multiplicate, cel puțin în cazul pensionarilor proveniți din educație, cu numărul celor care au ieșit la pensie de la data evenimentului incriminat (modificarea legii). “Dacă e pensia mică, măcar să fie dreaptă”, conchide învățătorul pensionar. Așadar, iată o discriminare rezultată din incapacitatea guvernelor noastre de a asigura măcar o stare de echitate în calcularea acestor pensii (care oricum abia asigură supraviețuirea), conform cu principiile inserate chiar în Legea pensiei. Nu, nici vorbă că e
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (I) SAU DACĂ E MICĂ PENSIA, MĂCAR SĂ FIE... DREAPTĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1105 din 09 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/346505_a_347834]
-
față de țara în care s-au născut și cresc și nepoțeii mei americani ... În nu știu ce sursă, se spunea că în Las Vegas vezi ceva șocant pentru America, lume care bea băuturi alcoolice pe stradă și care fumează în clădiri și conchidea sarcastic, cu o oarecare satisfacție “rânzoasă”: curat sacrilegiu pentru o națiune de puritani, așa cum sunt americanii. Nu contrazic, dar adaug că în cei câțiva ani de când vin în America, din care am stat efectiv aproape un an de zile, în
DISTRACŢII, LUX NINEACĂ ŞI CRIZA...APROAPE ÎN L.V. (XV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346492_a_347821]
-
fost împușcați într-o noapte", tot Holocaust se numește. Discuția a fost, finalmente, tranșată de senatorul P.R.M., Gheorghe Buzatu, care citând definția dată de Dicționarul Larousee pentru Holocaust: eliminarea evreilor de către naziști între 1939-1944 în țările ocupate de trupele Reichului, conchide: "România n-a fost niciodată ocupată de Reich, dom'le". "Disputa l-a determinat pe ministrul Theodorescu, unul dintre părinții ordonanței [guvernamentale], să recunoască necesitatea introducerii definiției [Holocaustului] în text. Credeam că e un lucru știut de toată lumea , s-a
DOSARELE SECRETE AL ISTORIEI ROMANIEI CAP. 10 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348258_a_349587]
-
pentru sine, nu a tânjit să fie cunoscută, să aibă statutul de vedetă", a declarat în continuare Flammer. "Ea și-a dorit să supraviețuiască prin compania să dedicată educației, în special îndrumării tinerelor pentru a îmbrățișa o carieră științifică”, a conchis această. Corina Diamanta Lupu București 25 iulie 2012 Referință Bibliografica: Omagiu lui Sally Rîde, prima astronauta americană care a ajuns în spațiu / Corina Diamanta Lupu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 572, Anul ÎI, 25 iulie 2012. Drepturi de Autor
OMAGIU LUI SALLY RIDE, PRIMA ASTRONAUTĂ AMERICANĂ CARE A AJUNS ÎN SPAŢIU de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 572 din 25 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348417_a_349746]
-
întâmpinarea provocărilor prezentului, adaptându-și discursul și strategiile misionare față de acestea. Vorbind despre atributul modernității aplicat teologiei Bisericii noastre, prot. Marc-Antoine Costa de Beauregard, îl califică drept „actualizarea sa continuă prin Duhul” . Iar Părintele Ieromonah Savatie Baștovoi, în această privință, conchide: „mesajul creștin nu are nevoie să fie completat, deoarece exprimă plinătatea; totuși, el are nevoie să fie explicat și transmis” . Potrivit Părintele Profesor Valer Bel, „unul dintre imperativele misionare actuale este acela de a predica Evanghelia și a transmite Tradiția
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
ai ideologiei oficiale. „Toate aceste teme se mențin actuale întrucât sunt indispensabile pentru succesul șanselor valorilor liberale în universul postcomunist. Iar aceste valori, atacate furibund de forțele nostalgic-comuniste și/ sau tribalist-fundamentaliste, țin să accentueze trei: adevărul, încrederea, toleranța”(p.8), conchide autorul. De mai mulți ani de zile, cu argumente solide, specialiștii vorbesc despre criza stângii europene. Cartea intitulată Despre 1989. Naufragiul Utopiei, recent apărută la Ed. Humanitas, București, 2009, adaugă doar câteva concluzii științifice finale, cu o privire specială asupra
DESPRE 1989. NAUFRAGIUL UTOPIEI DE VLADIMIR TISMANEANU SAU PUTEREA CELOR FARA PUTERE de ANGELA FURTUNĂ în ediţia nr. 74 din 15 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345027_a_346356]
-
ai ideologiei oficiale. „Toate aceste teme se mențin actuale întrucât sunt indispensabile pentru succesul șanselor valorilor liberale în universul postcomunist. Iar aceste valori, atacate furibund de forțele nostalgic-comuniste și/ sau tribalist-fundamentaliste, țin să accentueze trei: adevărul, încrederea, toleranța”(p.8), conchide autorul. Într-un dialog anterior, de acum șase ani, avut de autor cu Mircea Mihăieș și publicat ulterior în volumul Schelete în dulap, Ed. Polirom, Colecția Duplex, 2004, Vladimir Tismăneanu observase în detaliu evoluția metodologiilor și a studiilor comparate aplicate
DESPRE 1989. NAUFRAGIUL UTOPIEI DE VLADIMIR TISMANEANU SAU PUTEREA CELOR FARA PUTERE de ANGELA FURTUNĂ în ediţia nr. 74 din 15 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345027_a_346356]
-
1989...Simțeam în mine o liniște mai puternică decât frica.În acele clipe,mi-a spus cineva mai târziu,fără să-și dea seama că-mi făcea astfel un compliment,aveam o privire de nebun.« După 20 de ani,autorul conchide abrupt : «ALTFEL MI-AM IMAGINAT LIBERTATEA ! » Costel Zăgan Referință Bibliografică: LECTURI PERPENDICULARE : AUTOPORTRET SPRE NE-MURIRE / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 816, Anul III, 26 martie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Costel Zăgan : Toate Drepturile Rezervate
LECTURI PERPENDICULARE : AUTOPORTRET SPRE NE-MURIRE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 816 din 26 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345404_a_346733]
-
cu geții”, „Elenii i-au socotit pe geți de neam tracic”. Citându-l pe Nicolaie Densusianu cu a sa „Dacia preistorică”, Editura Mentor 2000, în legătură cu istoria ariminilor, locuitori ai vechii Dacii, numiți de istorici ai antichității rumoni și rumuni, autorul conchide că “tradițiile acestora ne înfățișează pe noi, românii de azi, ca autohtoni la Carpați și la Dunărea de Jos, ca descendenți ai unui popor vechi, numit râmleni și râmi, care au locuit odinioară teritoriul vechii Dacii.” În continuarea argumentației sale
2, PROF. ANICA TĂNASĂ, de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375060_a_376389]
-
până la Marea Neagră... la vest, dincolo de Tisa, la nord până la Slovacia de astăzi, iar la sud până peste Dunăre în Tracia, dincolo de Belgrad. Dacia era deci în această perioadă ”o țară puternică demografic și militar, ocupând de fapt tot sud-estul Europei” - conchide autorul cărții. Arta de portretist a scriitorului Marian Malciu nu se dezminte nici aici: ”... regele Burebista a fost un foarte bun strateg, un conducător cu evidentă clarviziune, mare diplomat și politician, iubitor de neam și patrie!” Această incursiune în istoria
2, PROF. ANICA TĂNASĂ, de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375060_a_376389]
-
cu divină răbdare, într-un fel profesionist, obiectiv, absolut impecabil și cu o perfectă măestrie, de la un uriaș Tribunal imparțial, așa încât, autoprivindu-ne retrospectiv prezentul și trecutul, nu mai putem zice nimic și rămânem supuși, muți și plini de uimire. Atunci conchidem că viața, cu mici excepții, ne apare ca o scurtă anecdotă stupidă, chiar efemeră, însă cu glazuri de scene serioase, dar și cu multe clipe grotești ori tragicomice, peste care se află, desigur, și o altă glazură de ceva mizilicuri
FILMUL VIEŢII NOASTRE ! de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375182_a_376511]