35,112 matches
-
Curtea a observat că necesitatea recalificării în drept a faptelor reținute în sarcina inculpatului poate să reiasă din cercetarea judecătorească, având în vedere materialul probator administrat în faza de urmărire penală și în cursul cercetării judecătorești, prin raportare la circumstanțele concrete ale cauzei (paragraful 28), și că, potrivit practicii instanțelor de judecată, de regulă, cu privire la schimbarea încadrării juridice date faptei prin actul de sesizare, instanța de judecată se pronunță la finalul procesului, prin hotărâre judecătorească, sentință sau decizie, în
DECIZIA nr. 110 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256788]
-
Cauza Ioan Pop și alții împotriva României, paragrafele 81 și 83). Curtea europeană a subliniat că pentru a stabili dacă cineva a fost „privat de libertate“ în sensul art. 5 din Convenție, punctul de plecare trebuie să fie situația sa concretă și trebuie să se țină seama de o întreagă gamă de criterii precum tipul, durata, efectele și modul de punere în aplicare a măsurii, reținând că art. 5 paragraful 1 se poate aplica și privărilor de libertate de foarte scurtă
DECIZIA nr. 215 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256578]
-
care persoanele interesate puteau lua măsurile corespunzătoare pentru intrarea în legalitate. Lipsa de diligență sau necunoașterea legii nu pot fi invocate cu titlu de viciu de neconstituționalitate a legii. ... 21. Totodată, Curtea observă că susținerile autorilor vizează modalitatea de aplicare concretă a legii la speța lor individual determinată, aspect ce ține de competența exclusivă a instanței de judecată învestite cu soluționarea cauzei de contencios administrativ în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, excedând competenței Curții Constituționale. ... 22. Având în vedere
DECIZIA nr. 314 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256795]
-
de aprobare sau de un studiu de impact și nu a avut la bază o activitate de documentare sau de analizare a jurisprudenței/literaturii juridice în materie. Mai mult, expunerea de motive a legii nu justifică argumentat și raportat la studii concrete soluția legislativă prevăzută de art. 2 din Legea nr. 7/2021. Or, respectarea rigorilor de tehnică legislativă are valențe constituționale, sens în care se invocă Decizia Curții nr. 153 din 6 mai 2020. Prin urmare, se încalcă art. 1 alin. (3
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
punct de vedere procedural, nu poate fi comparată situația proiectelor/propunerilor legislative aflate în procedură obișnuită cu a celor aflate în procedură de urgență. Chiar Constituția consacră această dihotomie, astfel încât revine Camerei în cauză competența de a stabili în mod concret dispozițiile regulamentare privind adoptarea legii în procedură obișnuită/de urgență (Decizia nr. 137 din 20 martie 2018, precitată, paragraful 52), proceduri care se subsumează dreptului parlamentar (Decizia nr. 137 din 20 martie 2018, paragraful 64). ... 63. Trebuie observat faptul că în
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
ar întemeia pe o dispoziție legală neconstituțională. Constatarea neconstituționalității unui text de lege ca urmare a invocării unei excepții de neconstituționalitate trebuie să profite autorilor acesteia și nu poate constitui doar un instrument de drept abstract, întrucât șiar pierde caracterul concret (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, sau Decizia nr. 338 din 24 septembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
24 septembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 699 din 14 noiembrie 2013). Neconstituționalitatea unei dispoziții legale nu are numai o funcție de prevenție, ci și una de reparație, întrucât ea vizează în primul rând situația concretă a cetățeanului lezat în drepturile sale prin norma criticată (Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 1 februarie 2016, paragraful 30). ... 79. Prin urmare, întrucât Legea nr. 7/2021 pe
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
comunist, ambele legi conțin mecanisme de aplicare ce presupun îndeplinirea de către entitățile desemnate prin reglementare a unor atribuții ce includ emiterea răspunsului dat cererii de reparație formulate de cel ce se consideră îndreptățit, iar din ambele legi lipsește mecanismul concret de sancționare a pasivității autorității ținute a emite un răspuns în termenul edictat. ... 115. De aceea, instanțele judecătorești au considerat, pe bună dreptate, că argumentele instanței supreme din Decizia nr. XX din 19 martie 2007 se aplică, mutatis mutandis, și
DECIZIA nr. 27 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256403]
-
acestei sentințe petentul a formulat apel, care a fost respins ca nefondat de către Tribunalul Argeș - Secția civilă prin Decizia nr. 2.237 din 6 octombrie 2020, rămasă definitivă. ... 28. În contextul celor mai sus menționate, având în vedere și circumstanțele concrete ale cauzelor deduse judecății, Curtea constată că autorii excepției nu se mai află în ipoteza reglementată de art. 28 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, întrucât termenul prevăzut de aceste dispoziții legale are natura juridică a unui termen de
DECIZIA nr. 141 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256767]
-
parte întreprinderea care solicită ajutor de stat nu au efectuat o relocare către unitatea în care urmează să aibă loc investiția în ultimii 2 ani anteriori înregistrării cererii de acord pentru finanţare şi, la momentul înregistrării cererii, nu au planuri concrete de a închide o astfel de activitate într-o perioadă de 2 ani după finalizarea, în regiunea în cauză, a investiției inițiale și de a emite o declarație în acest sens. nu aparţine unor acţionari care deţin sau au deţinut
GHIDUL SOLICITANTULUI din 24 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255866]
-
operațional Incluziune și demnitate socială, Programul operațional Educație și ocupare, Programul operațional Creștere inteligentă, digitalizare și instrumente financiare, Programul operațional Dezvoltare durabilă, Programul operațional Transport, Programul operațional Tranziție justă. Articolul 2 Autoritatea de management stabilește prin contract/decizie de finanțare valorile concrete pentru limitele maxime/minime ale elementelor valorice, procentuale sau temporale stabilite în cuprinsul normelor metodologice prevăzute în anexă , cu respectarea condițiilor specifice de implementare ale programului operațional pe care îl gestionează. PRIM-MINISTRU NICOLAE-IONEL CIUCĂ Contrasemnează: Viceprim-ministru, ministrul transporturilor și infrastructurii, Sorin
HOTĂRÂRE nr. 829 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256869]
-
în impunerea unor condiții pentru acordarea certificatelor în temeiul Legii nr. 341/2004, prin raportare la importanța contribuției fiecărui participant la Revoluția din Decembrie 1989. “ Instanța susține că dispozițiile legale criticate nu încalcă principiul legalității și certitudinii, având în vedere conținutul concret al acestora, și nici principiul egalității de tratament, în condițiile în care, deși participanții au desfășurat activități la Revoluție, totuși importanța și efectul acestor acțiuni urmează a fi verificate în contextul analizării fiecărei situații de fapt prin raportare la criteriile
DECIZIA nr. 220 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256773]
-
parte, modul în care dispozițiile legale criticate sunt interpretate și aplicate de către instanțele românești, inclusiv prin jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție. De asemenea, în susținerea excepției de neconstituționalitate sunt formulate argumente de ordin tehnic, referitoare la modalitățile concrete de realizare a elementului material al laturii obiective a infracțiunii de acces ilegal la un sistem informatic. ... 16. Argumentele anterior arătate nu constituie, însă, veritabile critici de neconstituționalitate, ci o modalitate indirectă de invocare a unor pretinse greșeli de interpretare
DECIZIA nr. 656 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256428]
-
ar încălca însuși principiul autonomiei regulamentare al celor două Camere, instituit prin art. 64 alin. (1) teza întâi din Constituție. În virtutea acestui principiu fundamental, aplicarea regulamentului este o atribuție a Camerelor Parlamentului, așa încât contestațiile deputaților/ senatorilor privind actele concrete de aplicare a prevederilor regulamentului sunt de competența exclusivă a Camerelor Parlamentului, aplicabile, în acest caz, fiind căile și procedurile parlamentare stabilite prin propriul regulament (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr. 128 din 6 martie 2019, paragraful 30). ... 34
DECIZIA nr. 297 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256088]
-
de procedură civilă, pentru că nu urmărește, în realitate, o dezlegare de principiu asupra unei chestiuni de drept, ci, dimpotrivă, în mod punctual, se tinde la obținerea calificării juridice asupra raportului de drept substanțial dedus judecății, în funcție de pretenția concretă a reclamantului, prin indicarea normei de drept incidente. ... 54. Astfel, deși pune problema unui drept de opțiune în realizarea despăgubirii cauzate printr-o faptă ilicită, ce antrenează răspunderea asigurătorului, instanța de trimitere nu oferă argumentele care ar justifica o astfel
DECIZIA nr. 25 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255992]
-
că ar exista două reglementări în materie, care ar pune inclusiv problema raportului dintre norma generală și cea specială. ... 61. În realitate, instanța de trimitere are de stabilit norma de drept aplicabilă raportului juridic dedus judecății, în funcție de pretențiile concrete formulate de partea reclamantă, operațiune pe care nu o poate delega, pe calea întrebării prealabile, instanței supreme. ... 62. Problema de drept, redactată în termenii sesizării, nu este una care să se circumscrie cerințelor art. 519 din Codul de procedură civilă
DECIZIA nr. 25 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255992]
-
nu se poate realiza însă altfel decât determinându-se natura dreptului a cărui sancționare se urmărește atunci când se pretinde acordarea dobânzilor penalizatoare, demers care nu se poate înfăptui la nivel de principiu, pe calea hotărârii prealabile, ci în mod concret, la speța dedusă judecății, în funcție de modalitatea de formulare a pretențiilor și de fundamentul acestora. ... 64. Întrebarea instanței de trimitere vizează de fapt, prin solicitarea identificării „unui drept de opțiune a părții“, pe care nu îl poate încadra dintru
DECIZIA nr. 25 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255992]
-
respectiv, principiilor devoluțiunii din apel. ... 67. De aceea, se constată că întrebarea adresată Înaltei Curți de Casație și Justiție nu se circumscrie necesității unei interpretări in abstracto a unor dispoziții legale și nici nu vizează o chestiune de drept punctuală, concretă, adecvată speței, reprezentând, în realitate, o problemă de determinare a normei aplicabile, în funcție de cadrul judecății, în contra exigențelor procedurale ale art. 519 din Codul de procedură civilă, care impun ca sesizarea să vizeze exclusiv chestiuni de interpretare a
DECIZIA nr. 25 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255992]
-
nivel de principiu. ... 68. Din această perspectivă, sesizarea nu poate primi o dezlegare pe fond, având caracter inadmisibil, câtă vreme se tinde, în fapt, la o „delegare“ a funcției jurisdicționale a instanței de trimitere (aceea de a spune dreptul faptelor concrete deduse judecății) către instanța supremă, îndrituită legal doar să dea dezlegări de principiu asupra unor veritabile chestiuni de drept, iar nu să arate norma incidentă raportului litigios, a cărei aplicare să o facă apoi instanța de trimitere. ... 69. De asemenea
DECIZIA nr. 25 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255992]
-
de trimitere. ... 69. De asemenea, tot ca aspect al inadmisibilității sesizării, se constată că problema dobânzilor penalizatoare, respectiv a penalităților de întârziere pe care le pot solicita persoanele prejudiciate, victime ale unor accidente de circulație, în funcție de diferitele situații concrete deduse judecății, a primit dezlegări jurisdicționale consistente din partea instanțelor de judecată, dezvoltându-se și conturându-se deja o jurisprudență în această materie, neputându-se susține că ar fi vorba despre o chestiune de drept cu caracter de noutate, aptă
DECIZIA nr. 25 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255992]
-
ca neîntemeiată. ... 15. Se arată că autorul sesizării de neconstituționalitate invocă în mod formal încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, cu privire la numirea unui judecător la Curtea Constituțională, fără a argumenta respectivele încălcări în mod concret și efectiv, relevant din punct de vedere constituțional. Pretinsele motive de neconstituționalitate, ce ar consta în lipsa documentelor care să ateste pregătirea juridică superioară, sunt nejustificate având în vedere că, din analiza conținutului Raportului Comisiei juridice, de disciplină și imunități
DECIZIA nr. 296 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256087]
-
excepției, respectiv a unei ordini obligatorii de aplicare a sancțiunilor, ar ignora principiile generale care guvernează răspunderea disciplinară, respectiv proporționalitatea care trebuie să existe între sancțiunea aplicată și gravitatea abaterilor constatate. ... 20. În ceea ce privește criticile referitoare la modalitatea concretă în care s-a procedat în cauză la aplicarea sancțiunii disciplinare, aceasta nu intră în competența de soluționare a Curții Constituționale, ci a instanțelor de judecată, în cadrul căilor de atac prevăzute de lege. ... 21. Cât privește art. 280 alin.
DECIZIA nr. 344 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256526]
-
la nivelul Parlamentului României, nu s-au identificat aspecte problematice privind această cooperare, apreciază că o sancțiune procesuală nu poate interveni decât dacă există suspiciuni rezonabile privind încălcarea competenței funcționale a organelor de urmărire penală sau privind producerea unei vătămări concrete unei părți din dosar. Reține că, în condițiile în care atât legiuitorul, cât și Curtea Constituțională au apreciat că, în materia infracțiunilor contra siguranței naționale, Serviciul Român de Informații poate pune în executare mandate de supraveghere tehnică, se prezumă absolut
DECIZIA nr. 100 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256125]
-
în vedere cele menționate anterior, Curtea constată că susținerile autorului excepției sunt neîntemeiate, în condițiile în care neconstituționalitatea unei dispoziții legale nu are numai o funcție de prevenție, ci și una de reparație, întrucât ea vizează, în primul rând, situația concretă a cetățeanului lezat în drepturile sale prin norma criticată (Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015, precitată, paragraful 30). În consecință, este în spiritul dreptului la un proces echitabil ca părțile să poată beneficia de efectele deciziilor Curții Constituționale prin
DECIZIA nr. 100 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256125]
-
a Drepturilor Omului, contravențiile intră în sfera ilicitului penal, reglementările sunt neclare, imprecise și imprevizibile. Așa fiind, se întreabă cum ar putea o persoană să fie trasă la răspundere contravențională și cum poate să își facă o apărare efectivă și concretă în fața unei instanțe de judecată atunci când va trebui să conteste acest raport contravențional. După 2 ani de la intrarea în vigoare a Legii nr. 55/2020 se constată că dispozițiile care prevedeau limitări de drepturi și libertăți stabilite prin
DECIZIA nr. 10 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256506]