3,305 matches
-
cauze ce au trebuit să-l producă sau această formă e numai o ficțiune diplomatică, o variantă a eternului "divide et impera", o formă arbitrarie care să nu. rezulte din ideea ce naturalminte o conține în sine materialul ei - popoarele. Condițiunea de viață a unei legi, garanția stabilității sale e ca ea să fie un rezultat, o espresiune fidelă a trebuințelor unui popor și tocmai de aceea dreptul de a formula {EminescuOpIX 93} acele trebuințe în articole și paragrafe este, după
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mai civilizat. Căci clasa inteligentă numai nu constituie civilizațiunea, carea e și trebuie să fie comună tuturor păturelor populațiunei. Sunt popoare ce posed o respectabilă inteligență naltă, fără de a fi ele civilizate; sunt altele cari, fără inteligență naltă, întrunesc toate condițiunile civilizațiunei. Științele (afară de ceea ce e domeniu public) trebuie să prezinte lucruri proprie ale națiunei, prin care ea ar fi contribuit la luminarea și înaintarea omenirei; artile și literatura frumoasă trebuie să fie oglinzi de aur ale realității în carea se
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
astfel încît, într-o normală stare de lucruri, sancțiunea e o formalitate care n-ar trebui să oblige dacă nu obligă sensul celor sancțiunate. Vom proba că e așa. Pentru ca un lucru să esiste trebuie să se întrunească mai multe condițiuni. Astfel, legea rezultă din trebuința poporului, din voința lui și din legiuirea liberă, neintimidată, a acelei voințe. Este sancțiunea, acuma, o condițiune de esistență a unei legi ori nu? După noi, nu - cel puțin putem constata că legal poate rezista
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
celor sancțiunate. Vom proba că e așa. Pentru ca un lucru să esiste trebuie să se întrunească mai multe condițiuni. Astfel, legea rezultă din trebuința poporului, din voința lui și din legiuirea liberă, neintimidată, a acelei voințe. Este sancțiunea, acuma, o condițiune de esistență a unei legi ori nu? După noi, nu - cel puțin putem constata că legal poate rezista poporul voinței domnitorului, domnitorul voinței poporului, ba. Va să zică, sancțiunea nu e condițiunea de esistență a unei legi, ci numai formalitatea cu care
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
legiuirea liberă, neintimidată, a acelei voințe. Este sancțiunea, acuma, o condițiune de esistență a unei legi ori nu? După noi, nu - cel puțin putem constata că legal poate rezista poporul voinței domnitorului, domnitorul voinței poporului, ba. Va să zică, sancțiunea nu e condițiunea de esistență a unei legi, ci numai formalitatea cu care acea lege se inaugură. Sancțiunea e un simbol, precum domnitoriul însuși e asemenea un simbol, e personificarea fiecăreia din națiuni, vârful întîmplărilor istorice, titlul ce se pune pre o carte
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mari ca să nu ni devină odioasă. Ideea - pretinde ea neapărat dualismul, ori dualismul nu e decât un abuz cu credințele noastre seculare? Nu, unitatea Austriei nu cere esistența unei Ungari[e] cum este ca astăzi; Ungaria cum este nu e condițiune a Austriei. Noi am putea uza de drepturile noastre prin propria noastră inițiativă, am putea proclama autonomia Transilvaniei fără ca prin asta să periclităm unitatea Austriei, singura rațiune care are respectul nostru și care ne obligă. Legi, măsure, anexări siluite: astea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
conduce noi prin ideile noastre individuale. Prin numele și inteligența d-voastră ați aruncat asupră-ne razele cele mai curate ale generațiunii căreia îi aparțineți; de aceea primiți mulțămita noastră - nu pentru noi, a cărora nu-i nici ideea, "nici condițiunile de realizare - ci pentru sfințenia cauzei, a cărei flamură o urmăm cu toții și a cărei un moment e și serbarea aceasta. [15 august 1871] CONSTANTIN BĂLĂCESCU Se poate spune că alături cu zgomotul vieței publice, cu eroii ce-și aleg
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
omenirea în genere de secole nu face alt decât a continua o luptă infinită, aceasta nu e decât numai ca să atingă un scop oarecare celor mai mulți necunoscut. Acest scop este cel mai sublim, pentru că el este fericirea și perfecțiunea omului, unicile condițiuni cari-l pot apropia de creatorul său. Iang-Keh-Tiang a tresărit de bucurie la citirea acestor cuvinte și au esclamat: iată un om. Apocaliptica claritate al acelui articol, stilul cel corect și ușor al iluminatului necunoscut l-au făcut pe învățatul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
desciere pana nu e încă destul de abilă, viscolul și munții de zăpadă au fost nesocotiți. Urmele copitelor a unor cai vârtoși s-au găsit imprimate într-însa și chiar diformase munții ei gigantici. Sunt oameni - fie de bună, sau rea condițiune - pe carii nimic nu îi poate reține de la îndeplinirea scopurilor lor. Ei au o voință fermă: sunt implacabili. Sunt atât de nestrămutați în voințele lor, încît cutează - și reușesc prea adesea - a lupta cu natura, cu elementele ei. Trei oameni
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
predicatul și ad[i]ectivelor și verbilor cu substantivele la cari se referă. Cumcă această prețioasă teorie îi lipsește dovedim prin următoarele citate: Pag. 1: Este cinci ani de când... Pag. 4: Vitele cornute discrește la noi... Pag. 5: A doua condițiune sau putere producătoare pentru agricultură este vitele. Pag. 6: A treia condițiune este băncile agricole. Pag. 10: Contra acelora care voiește să ni le hrăpească. Pag. 11: Atâtea forți de producțiune cari se răsfrânge... Ibidem: Popoarele civilizate antici ca și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
referă. Cumcă această prețioasă teorie îi lipsește dovedim prin următoarele citate: Pag. 1: Este cinci ani de când... Pag. 4: Vitele cornute discrește la noi... Pag. 5: A doua condițiune sau putere producătoare pentru agricultură este vitele. Pag. 6: A treia condițiune este băncile agricole. Pag. 10: Contra acelora care voiește să ni le hrăpească. Pag. 11: Atâtea forți de producțiune cari se răsfrânge... Ibidem: Popoarele civilizate antici ca și moderni. O altă prețioasă regulă dincolo de sfera cunoștințelor d-rului este că numele
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mai nemerit, căci, dacă sânt actori care aleargă pe la toți directorii spre a fi angajați, sânt alții însă care așteaptă să vină a li se propune, și aceștia sânt tocmai cei principali. Sânt două soiuri de actori, unul care primește condițiuni și altul care impune condițiuni directorului. În interesul teatrului nostru noi am dori cât mai mulți din acești din urmă; pe când direcțiunea actuală, prin anunțul său, pare a ținea la cei de categoria întîia. Am dori dar să știm carii
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
actori care aleargă pe la toți directorii spre a fi angajați, sânt alții însă care așteaptă să vină a li se propune, și aceștia sânt tocmai cei principali. Sânt două soiuri de actori, unul care primește condițiuni și altul care impune condițiuni directorului. În interesul teatrului nostru noi am dori cât mai mulți din acești din urmă; pe când direcțiunea actuală, prin anunțul său, pare a ținea la cei de categoria întîia. Am dori dar să știm carii sânt artiștii la care s-
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Nota încheie că guvernul princiar nu mai poate da ordine pentru prelungirea unei situații care, după cum dovedește esperiența, nu se poate mănținea și care s-a sfârșit la 12 a l. c. Guvernul sârbesc dorește încheierea unui armistițiu în regulă cu condițiuni corespunzătoare și de-o durată suficientă. În urma acestora, telegramele vestesc că ostilitățile s-ar fi început din nou, și anume că sârbii ar fi trecut Morava pe la Dolni-Liubes, atăcînd divizia Hafiz * Pasa. Sârbii au fost respinși. [19 septembrie 1876] JURNAL
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
întemeindu-se pe principiul de la simplu la compus, susținură sistema plecărei de la țara fie cea mai depărtată, dar care prezintă o figură mai simplă, niște accidenți teritoriali puțini, instituțiuni și obiceiuri mai primitive, și terminărei cu țara în care aceste condițiuni se prezintă într-un mod foarte complect. Deosebite metoade intuitive se susținură și relativ la istorie. Aici își avu apărătorii săi și metodul cronologico - progresiv și metodul grupărilor și metodul biografic și metodul, am putea zice, tabelariu. Cu dezbaterile pro și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
caz cu Rusia pe când Austria înclină mai mult cătră Anglia. Ziarele din Viena și Pesta conțin următoarea știre: Regele Greciei a conferit ieri (14 oct. ) cu comitele Andrassy. Principele Carol al României este așteptat de asemenea la Viena (?? ). În fine condițiunile cu cari Rusia ar fi mijlocit a se încheia pacea în Orient sunt următoarele: 1. Serbia va rămânea independentă de Turcia cu învoirea guvernului otoman și a puterilor celor mari. 2. Muntenegrului se va ceda Herțegovina, care va face un
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mai greu. Pentru acest scop guvernul va întrebuința orice mijloace". În Constantinopole s-a ținut "zilele acestea mai multe consilii de miniștrii estraordinare și mai multe conferințe ale ambasadorilor. Rusia este în momentul de față ocupată cu pregătirea proiectului pentru condițiunele de pace, pe baza propunerilor engleze. Atașații militari ai Franciei, Austro-Ungariei și Rusiei au să meargă în curând la câmpul de răzbel pentru fixarea liniei de demarcație". [31 octombrie 1876] ÎNCEPUTURILE ROMÎNILOR D. dr. Iulius Jung, docent privat la universitatea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
reprezentanța municipală. Ea dă jumătate din reprezentanții municipiului fără alegere, și cu votul concurge și la alegerea celeilalte jumătăți. Lucru firesc că viriliștii - adecă cei mai avuți - nu pot fi din șirul foștilor eloți, pentru că aceia n-au trăit în condițiuni de a-și putea câștiga averi și cu neînsemnate escepțiuni toți sunt din foștii stăpâni, care sunt maghiari, și din succesorii lor în proprietăți, cari sunt jidani. Iar acei aleși fiindcă la formarea cercurilor electorali nu se consideră numărul locuitorilor
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
trebui ca din toate puterile să ajutore și încurajeze pe confesiuni {EminescuOpIX 263} în patriotica lor tendință. La noi însă se întîmplă contrariul: nu numai li se deneagă și chiar întrevenirea oficioasă în necazurile școlilor confesionale, dară li se pun condițiuni nesuportabile de subsistență și prin aceasta sunt silite a se sinucide și se preface în comunale, care, deși tot din mijloacele comunei se susțin, ele nu mai sunt naționale ci desnaționalizătoare. Deși legea, și anume paragraf 58 art. 38, 1868
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
României rămâne neatinsă. Autorul mai constată că România, în calitate de stat neutru, atât prin reprezentanții săi cât și prin guvern, a afirmat intenția de a rămânea neutră, că a luat drept deviză a atitudinei sale neutralitatea și mănținerea ordinei, aceste două condițiuni primordiale care-i sânt impuse prin tractate. Acuma ar fi deci rândul Europei de a-și ține făgăduința, căci privirile românilor sânt țintite asupra ei și așteaptă cu încredere ca situația țărei lor să fie bine definită în conferințele de la
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
națiunii române, dar încă și pentru avantagiul reciproc al Europei întregi. După ce broșura face istoricul a doi seculi și mai bine asupra neutralităței Elveției și al Belgiei din acest secol și probează că neutralitatea acestor țări au fost fondată în condițiuni analoage cu a României, ea arată că, deși încă de la 1648 s-a recunoscut prin pacea de Westphalia independința Confederațiunii Elvețiane, care a stat cum se știe străină la răzbelul de 30 ani, dar lipsindu-i garanțiele neutralității, ea a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
depeșă mai recentă ne vestește deja că la Berlin a avut o întrevedere cu principele de Bismark și a doua zi a plecat la Paris. Ziarul "Times" pretinde a ști că generalul Ignatief va face propunerea de a dezarma; cu condițiune însă ca tratatul de Paris să fie abrogat. [25 februarie 1877] {EminescuOpIX 332} ["ZIARELE DIN VIENA... Ziarele din Viena din 7 și 8 mart (iar N. Fr. Presse încă nainte de vro două săptămâni ) au adus știri telegrafice din Rușciuc
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
care contribuie la formarea nourilor. De unde se esplică că, pe când țările pleșuve adese ajung a fi bântuite de secete îndelungate și vijelii, țările încarcate de pomi arareori duc lipsă de umezeala atât de priincioasă plîntelor. În țările locuite de români condițiunile naturale și economice, cu puține escepții, sânt priincioase, pe alocurea foarte priincioase culturei pomilor. Cu toate aceste, pomăritul la români s-a aflat și se află și astăzi într-o stare aproape deplorabilă. Deprinși a se încrede orbiș în ce
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de articuli intitulați: "Pomăritul în grădina școalei" (Vezi "Foișoara Telegrafului Romîn" an. I, 1876). Acum la retipărire textul s-a completat în mod considerabil, s-a ilustrat cu numeroase figuri și s-a întocmit, încît a fost cu putință, conform condițiunilor ce are să întrunească un manual îndemînatic și popular. La sfârșitul manualului se află un adaos, cuprinzând foloasele, înființarea și cultura gardului viu precum și prepararea compostului. Adevărat că legumăritul, florăritul, stupăritul etc. sânt ramuri cari și ele trebuie introduse și cultivate
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Otărîrea comisiunei administrative a fost luată după un raport al unui vestit inspector școlar anume Rethi Lajos. Comisiunea au trecut cu fuga peste acel raport, decretând desființarea școalei. Sunt numai două posibilități: Sau că marele inspector școlar nu cunoaște îndestul condițiunile de esistență a școalei și astfel a făcut un raport necorect, ceea ce nicidecum nu i-ar fi spre laudă, iar comisiunea a adoptat cu ușurință vederile inspectorului, sau că inspectorul le cunoaște toate b e, dară cu putere discreționară voiește
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]