3,116 matches
-
unei perspective esențialiste a rolului istoric, permite licențele perspectivale ulterioare. Deformarea ține de raportarea intenționat eronată la o scară a grandiosului istoric al cărui model exemplar îl constituie declinul mari- lor imperii. „Mărirea” și „decadența” sunt cele două axe care configurează legenda evenimentelor marcante. Augu- mentarea evenimentelor care însoțesc „mărirea și decadența” Republicii de la Ploiești face parte din dispozitivul lui „simț enorm și văz monstruos”. Evenimentele istorice de proporții se scriu cu concursul unor personalități care marchează evoluția lor. Există doar
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
amprenta asupra lor într-un climat tulbure al tranziției de la societatea liberală, modernă la satrapia sovietică a statului în curs de a deveni unul dictatorial cu o bulversare totală a valorilor și ierarhiilor. Corespondența dintre Radu Stanca și Ion Negoițescu configurând un ade- vărat bildungsroman epistolar lasă să pătrundă cu discreție aerul rece al schimbărilor, dar și felul în care se situează cei doi în raport cu spațiul cultural din care fac parte. Pentru Radu Stanca, Sibiul constituie un spațiu de reclu- ziune
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
avem ce vorbi. - Dar este o denaturare, o trădare a lui Caragiale înainte de toate... - Evident, evident !” Mircea Muthu confirmă intenția regizorului, nu despre opera lui Caragiale este vorba în primul rând, ci despre felul în care se constituie ca intepretant configurând astfel un complex identitar și livrând o viziune (de coșmar) a României profunde. Și Nicolae Manolescu face referire la filmul lui Lucian Pintilie ca interpretant deformator al sensului operei caragia- liene într-un context care a încurajat excesul lecturii, perioada
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
virtuală de ecranizări niciodată realizate, supuse astfel unui auto dafé simbolic, „un feu de Carnaval”, o imagine de asemenea exorbitată a consumului spectral al unei opere arse pe interior. Reperele care jalonează filmului lui Pintilie, coor- do natele sale hermeneutice configurează trei tipuri de deformări discursive pentru care regizorul întrebuin- țează termenul de „delir”. „Delirul politic ăformă degene- rată a liberalismului burghez, al cărui dușman neîmpăcat era Caragiale, setos de ordine și autoritate - Situațiune, O lacună, Atmosferă încărcată... și bineînțeles, în
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
stili- zarea ăprin hiperbolăă a vodevilului celui mai banal. (...) Nu altceva constituie folosirea obsesivă a mise en abîme-urilor : hiperbolă a simulacrului (...)” În opinia lui Alex. Leo Șerban, multiplicarea vertiginoasă a ramelor conduce la dispariția reprezentării, la efectul de hiperrealitate care configurează universul propriu al distopiei. Tratând despre efectele spe- culare și relația lor cu configurarea unui profil identitar, Mircea Cărtărescu realizează un paradox al deformării momentul apogetic când ea devine perfect superpozabilă realului. „Este o oglindă netedă în țara unde ne
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
de limbaj ale unei epoci care a apus demult vehiculează o serie de mărci identitare cu care fiecare generație ope- rează propriile identificări plasând în contemporaneitate opera și autorul ei. Pe lângă aceste decupaje absurdist- hilare sunt revendicate și situațiile care configurează contextul lor, adesea situații politice, dar nu numai. Ceea ce produce însă identificarea nu este atât situația, cât expresia lingvis- tică care o consacră, deformarea. Unul dintre cei care a adus în discuție acest fapt încercând să precizeze marca identitară a
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
creș- tină a operei dramaturgului, subliniind beneficiile acestor concilieri care suspendă o rezolvare violentă, un posibil conflict tragic. De ce îl aduce în discuție Horia-Roman Patapievici pe Caragiale într-un context al violenței dezlăn- țuite, al unei revoluții sângeroase, în contextul configurat de asasinarea lui Ioan Petru Culianu ? Sunt două afirmații esențiale în fragmentul pe care îl voi reda mai jos. Prima îi aparține lui Petru Culianu care califică violența ca ele- ment constitutiv al profilului nostru identitar, configurat de o sintagmă
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
sângeroase, în contextul configurat de asasinarea lui Ioan Petru Culianu ? Sunt două afirmații esențiale în fragmentul pe care îl voi reda mai jos. Prima îi aparține lui Petru Culianu care califică violența ca ele- ment constitutiv al profilului nostru identitar, configurat de o sintagmă îndelung uzată și abuzată, cea a „specificu- lui național”. Întrebuințarea cu iz ironic nu exclude aici registrul tragic asociat contextului în care Ioan Petru Culianu îi răspunde Gabrielei Adameșteanu. Cea de-a doua afirmație esențială îi aparține
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
pasiopt”. (...) așa cum pe plan moral ne-a lipsit în trecut prea mult, câteodată, self-respectul, sentimentul răspun- derii imediate - chiar dacă l-am avut pe cel al răspunderii ultime -, simțul exactității în comportare, al acurateții în ceea ce producem și facem.” Filozoful român configurează un context al zeflemelei proiectând în trecut - prezentul nu mai permite astfel de identificări - ceea ce ține de reflexele mentalitare care descriu „partea blestemată” a acatholiei, culoarea ei locală. Există și o pedagogie subia- centă, o amendă pe care Noica o
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
Centru, oricare ar fi el, o formă de dependență care implică și o condiție subalternă, dar și o deformare pe care o aduce indicele de refracție, o „aproximare”. În cele din urmă tocmai acest indice de refracție este cel care configurează particularismul atât al caragialismului, cât și al identității căreia el îi devine expresie. Iar Alexandru Dragomir consi- deră că expresia acestei deformări o dă comicul și caricatura. „Această lume a perturbației, a amestecului și a deformării ia la Caragiale forma
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
de la cei vechi până la cei de acum și mă bucur că în sală se sunt unii dintre aceștia și cred că lectura vă va da sentimentul că generozitatea naratorului, a celui care autorial se implică în tot ceea ce scrie, poate configura un demers de referință pentru evoluția genului pe parcursul aproape unei jumătăți de secol aici la Iași. Dacă s-au făcut cărți importante despre literatura Iașului, despre teatrul Iașului, despre artele plastice, la Iași, iată că avem acum o contribuție poate
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
Simion Murafa, Ing. A. Hodorogea. Nordul Bucovinei este parte a provinciei Bucovina desprinsă din trupul Moldovei În anul 1775 și Încorporată Imperiului habsburgic având capitala la Cernăuți. Primul recensământ din anul 1930 arată că În județele Cernăuți și Storojeneți care configurează actualul teritoriu intrat În componența Ucrainei numărul locuitorilor era de 466.088 din care majoritatea o formau românii. Administrația ucraineană exercită presiuni Împiedicând deschiderea unităților de Învățământ, a așezămintelor culturale, libera exprimare a presei. Grupuri de elevi din Cernăuți, Boian
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
nu suntem părinți, nici cea din educație, dacă nu ne uităm la televizor și nu citim presa, nici cea din mass-media. Actele politice (și cele ale administrației) însă ne afectează pe toți. Trăim după legile făcute de politicieni, ei ne configurează instituțiile care ne administrează viața, ei votează cum și câți bani să ne ia prin intermediul impozitelor și la ce să folosească banii munciți de noi. Prin urmare, de politică nu avem unde ne refugia. În consecință, nu ne putem refugia
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
-i tratăm pe semenii noștri, ce fel de persoane ar trebui să fim. Răspunsurile pe care le dau diferite comunități au o influență practică și strategică, atât în viața cotidiană a cetățenilor, cât și în felul în care li se configurează politic interesele. Lumea modernă, secularizată fiind, are comunități foarte eterogene din punct de vedere religios. Oricât de diferite ar fi moralele noastre particulare, noi trebuie să trăim împreună și să ne tratăm moral unii pe alții, dacă preferăm ordinea și
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
multitudine de întrebări, printre care mai importante sunt: ce însemna exact cuvântul, din ce provenea; care a fost istoricul lui, iar dacă s-a transformat, în ce anume și în care context, în relație cu care noțiuni sau fenomene. Deși configurată în lumea romană imperială pe baza practicilor ritualice și a convențiilor moștenite sau nou create, expresia funus imaginarium se înrudește natural cu unele elemente de ceremonial din istorii anterioare. Am numit căutarea acestora o "arheologie a imaginarului", dată fiind metoda
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
bază este totuși mitul creștin, prin nucleele simbolico-narative ale episoadelor biblice majore: creația lumii, păcatul adamic și alungarea din rai, coborârea duhului sfânt, faptele, precum și învierea și înălțarea lui Iisus, Judecata de Apoi etc. Spre diferență de acest mit creștin − configurat în perioada secolelor I-V d.Ch. pe fundamentul dat de mitologia iudaică (monoteică, transcendentă, etnică și mesianică) −, mitul din culturile antice europene, "păgâne", reflecta "un raport de imanență în natură" (Dubois 29), ceea ce a dus la un politeism totodată insurgent
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
motivat în mod viabil și consolidat de numeroase cercetări aplicate, dintre care la unele vom reveni. * O cercetare de tip "arheologic", care trimite la terminologia lui Michel Foucault (Arheologia cunoașterii 25-95), ne poate dezvălui mai multe despre cum s-a configurat imaginarul colectiv, și nu doar cu ajutorul culturii orale și al credințelor, ci și al operelor scrise și al reprezentărilor vizuale, al ceremonialurilor publice și al discursurilor despre sacralitate sau al experiențelor singulare (eroice), cunoscute de comunitate direct sau prin intermediul povestirii
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
cantității sau semnificației creațiilor (fie abstracte, fie materiale), pentru o cultură dată? Tot Durand ne oferă un exemplu, prin metoda "mitanalizei" operelor artistice, dar și Jacques Le Goff, pentru imaginarul medieval. Ne este însă accesibil modul în care s-a configurat imaginarul anterior, al lumii antice sau cel timpuriu creștin? Cum s-au păstrat și cum s-au transmis nucleele simbolice majore și reprezentările colective, care reverberează până la nivelul creațiilor materiale individuale din lumea modernă? În general, perspectiva temporală introdusă în
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
ale strămoșilor, aduse în jurul catafalcului − un loc, dar și un prilej de rememorare colectivă −, cu dinamica imaginației. Procesiunea în sine generează o schemă mentală, după care colectivitatea, părtașă la cultul imperial, atunci când va asimila interpretarea creștină a puterii, își va configura, în timp și nu "programatic", un nou mod de a gândi în legătură cu trecutul - care nu va mai sta sub semnul relației dintre divus și familia sa, ci dintre el și divinitatea christică. Memoria, o stare de a fi a sufletului
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
această zeitate era înțeleasă și slujită sunt reprezentările și narațiunile mitice, un tip de atestare care "colorează" semnificativ orizontul interpretării și care trebuie luate în discuție. În interiorul sistemului de referințe "literare", informațiile pot deveni revelatorii pentru cazul nostru, atât timp cât ele configurează o rețea de probleme, pe care romanii le vor integra și le vor atesta ei înșiși încă din secolul II î.Ch. (Benoist 36-49). Spre exemplu, zeitatea memoriei este în același timp ocrotitoarea poeziei, a odei închinate eroilor, așadar, tot
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
ales când acestea sunt funerare. Timpul divin, șarpele care încolăcește cosmosul sau fluviul uriaș, ca motive mitologice, întăresc la rândul lor constelația simbolică a memoriei. În urma crizei traversate de cetatea greacă în secolul VII, resimțite și în credințele comune, se configurează o nouă interpretare a relației dintre timpul uman și cel cosmic: existența divină este purificată de semnele greșelii, de temporalitate, pentru a o transforma într-un reper imobil și pentru ca sufletul uman să nu mai fie nevoit să reia ciclul
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
romane, a cărei "întrupare" (formă și substanță) supremă era cea a împăratului său (Benoist 172). În relație cu reprezentarea corpului și cu motivația ceremonialurilor publice, alte două componente ale gândirii politice romane devin relevante pentru modul în care s-a configurat imaginarul, în trecerea de la principat la imperiul creștin: triumphus și æternitas. Ele atestă formarea unei ideologii imperiale, începând cu secolul II, încă din timpul domniei lui Traian (ultima parte). Calitatea de invictus era atribuită în primul secol al principatului doar
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
funcției sale și prin fidelitatea față de comunitatea capitalei, cu imperiul în ansamblu. Ulterior, modelul de teocrație basileică și politicile privind guvernarea administrativă și oíkonomía creștină (prin răspândirea și gestionarea mesajului și a imaginii sacre) se vor configura pe baza puterii romane exercitate în raport cu întregul teritoriu: aclamarea și (co)memorarea victoriei urbi et orbi (ubicuitatea prezenței divine a împăratului), practica denumită cognomina devictarum gentium (nume dat oficial augustului după populația cucerită de el), viziunea stoică asupra necesarei relații
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
educă, în timp ce organizarea umană se impune de la sine, prin firea lucrurilor. Nu însă și "viața bună" sau "orașul bun", ele se formează tot programatic. Din această idee se poate deduce faptul că imaginarul politicului are o puternică valență formativă, e configurat astfel încât să funcționeze pentru a îndruma societatea către performanțe civice și politice. Imaginarul este chemat să acționeze corector, fie cu buna știință a puterii, laice sau religioase, și/ sau cu acordul mutual al comunității. Motivul corectării necesare și al moralei
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
zona de imapct a două mișcări de idei opozitive: iconoclastia și iconolatria, cu adânci rădăcini și în filosofia lui Platon, și a lui Aristotel (Mondzain 33-35). În descendența acestui imaginar, dar și în mare parte după modelul lui se va configura mult mai târziu și cel medieval românesc, confruntat adesea cu reperul său, teoria politică despre basilëìa. Imaginarul căruia caut să-i aflu rădăcinile, în principal din perioada trecerii la creștinism, nu este doar unul bazat pe texte, ci
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]